Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 159/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 159/
Ședința puiblică din 8 februarie 2010
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Anca Buta
JUDECĂTOR 2: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 3: Petruța Micu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de creditoarea CEC BANK SA - Sucursala A împotriva încheierii nr. 2705/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar, având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedură completă.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, de către creditoarea recurentă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele.
Prin încheierii nr. 2705/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a dese at co mite ul credit ilor de itoarei - " " SRL A având ătoarea po ță: CEC Bank Sucursala A - președinte, Primăria mun. A reprezentată prin Primar - prin Direcția venituri, Administrația finanțelor publice A și Inspectoratul teritorial d e muncă A - membrii.
S-a dat sa na etu cre at ile ăzute la art.17 alin 1 din Legea nr. 85/2006 modificată și s-a admis raportul de evaluare întocmit de evaluatorul propus de lichidatorul judiciar, precum și prețul de pornire în procedura de valorificare a bunurilor imobile aflate în patrimoniul debitoarei - SRL A, de 56.000 euro, în echivalent lei, fiind prorogată soluționarea cererii privind onorariul lichidatorului judiciar la un termen de judecată viitor, după ce acesta va fi negociat cu comitetul creditorilor.
Pentru a hotărî astfel judecătorul sindic a reținut că prin raportul de activitate depus la dosar la termenul de astăzi, lichidatorul judiciar a solicitat judecătorului sindic să constate nelegalitatea propunerilor făcute de creditorul CEC Bank Sucursala A la Adunarea generală a creditorilor din data de 09.09.2009, cu motivarea că raportul de evaluare întocmit de evaluatorul CEC Bank Sucursala A este depășit de fluctuațiile actuale ale pieței imobiliare, valoarea propusă ca preț de pornire fiind mult prea mare, ținând seama că raportul de evaluare prezentat de creditor a fost întocmit la data de 27.11.2008.
Se mai arată prin raportul de activitate că modificările propuse de CEC Bank Sucursala A nu sunt în concordanță cu dispozițiile Legii nr. 85/2006 și ale Codului d e procedură civilă, cu care se completează legea cadru. Reprezentanții creditorilor prezenți la Adunarea Generală a creditorilor au luat la cunoștință obiecțiunile lichidatorului judiciar însă au votat în unanimitate în favoarea celor propuse de CEC Bank Sucursala
Față de solicitările lichidatorului judiciar cu privire la raportul de evaluare a bunurilor societății debitoare, în special a imobilelor constând în construcție și teren, judecătorul sindic constată că la data de 01.06.2009 a fost aprobată cererea formulată de lichidatorul judiciar privind evaluarea acestor bunuri.
Anterior, lichidatorul inventariase toate bunurile acestei debitoare și a solicitat aprobarea raportului de evaluare, precum și a onorariului evaluatorului, dat fiind faptul că toate acestei chestiuni sunt premergătoare operațiunii de valorificare a bunurilor.
Prin Încheierea dată în ședința publică din data de 01.06.2009 a fost aprobat raportul lichidatorului judiciar, inclusiv cu privire la aceste propuneri.
La următorul termen de judecată - 07.09.2009, prin raportul său, lichidatorul judiciar a arătat că a convocat Adunarea creditorilor la data de 02.09.2009, depunând la dosar convocatorul și ordinea de zi. Printre chestiunile ce urmau să facă obiectul dezbaterilor acestei adunări, a fost și aceea legată de aprobarea prețului de valorificare a imobilelor, pe baza raportului de evaluare a bunurilor debitoarei.
Un exemplar al raportului de evaluare a fost comunicat creditorului majoritar CEC Bank, conform dovezii de la filele 202-204 dosar, încă de la data de 20.08.2009, însă acesta nu a prezentat obiecțiuni față de acest raport. Mai mult, în ședința Adunării Creditorilor din data de 02.09.2009 au fost aprobate majoritatea punctelor de pe ordinea de zi, mai puțin onorariul lichidatorului judiciar care a fost supus aprobării la o ședință următoare, respectiv la 09.09.2009. Printre punctele de pe ordinea de zi a fost aprobat și raportul de evaluare a bunului imobil din patrimoniul debitoarei - SRL.
Pentru a face dovada celor de mai sus, lichidatorul judiciar a depus la dosar procesul verbal al ședinței Adunării creditorilor din data de 02.09.2009(filele 205-207 dosar).
Judecătorul sindic a mai constatat că, la următoarea ședință a Adunării creditorilor s-a pus în discuție modalitatea de valorificare a bunurilor, precum și cuantumul onorariului lichidatorului judiciar, creditorul CEC Bank propunând un cuantum inferior al onorariului față de cel anterior aprobat de ANAF.
În privința modalității de valorificare a bunurilor debitoarei, același creditor a arătat că nu este de acord cu modalitatea de valorificare propusă de lichidator, deoarece nu este de acord cu valoarea de pornire a vânzării, respectiv prețul stabilit de evaluator și care fusese deja aprobat de Adunarea Creditorilor, inclusiv de creditorul CEC Bank. Singurul argument adus de către acest creditor a fost prețul bunului stabilit de propriul evaluator la data acordării creditului, respectiv 165.000 euro.
Având în vedere faptul că prețul de vânzare a bunului imobil a fost stabilit la 56.000 euro, echivalent în lei 235.000 lei, preț aprobat de Adunarea Creditorilor din data de 02.09.2009 și de judecătorul sindic, mult diferit de prețul evaluatorului propriu al CEC Bank, iar acesta nu mai poate fi modificat decât pe calea unei evaluări judiciare ce se poate face pe calea unei acțiuni de drept comun sau pe calea unei contestații la executare, judecătorul sindic constată că modalitatea de vânzare este o chestiune diferită de stabilirea prețului de vânzare.
Pe de altă parte, evaluarea făcută de evaluatorul desemnat de lichidatorul judiciar este de dată mai recentă și a avut în vedere prețurile de piață recente, mult scăzute față de cele practicate în perioada de efervescență imobiliară de la nivelul anului 2007 și este vorba despre un apartament cu două camere și dependințe, în suprafață de 75,34 mp, conform releveului de la fila 163 dosar, ceea ce face ca prețul din urmă să pară mult mai real decât prețul de 165.000 euro, preț la care cu greu s-ar putea valorifica acest bun.
Față de toate aceste considerente, văzând hotărârea Adunării Creditorilor din data de 02.09.2009, precum și aprobarea raportului lichidatorului judiciar din data de 01.06.2009, raport necontestat, cum de altfel nu a fost contestat în termenul legal nici raportul lichidatorului judiciar din data de 07.09.2009, judecătorul sindic a aprobat prețul bunului imobil potrivit celor de mai sus.
Având în vedere și faptul că planul privind modalitatea de vânzare a imobilului este în concordanță cu dispozițiile codului d e procedură civilă, dar și situația potrivit căreia lichidatorul judiciar însuși are interes ca prețul obținut din vânzare să fie cât mai ridicat, dat fiind onorariul de succes care este un anumit procent din sumele obținute,
Având în vedere și disp. art. 14, alin. 2 din Legea nr. 85/2006 potrivit cărora "orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nulă, cu excepția cazului în care la ședință participă titularii tuturor creanțelor", precum și faptul că la ședința Adunării Creditorilor din data de 09.09.2009 au participat la ședință 97,12% din totalul titularilor de creanță, modalitatea de valorificare a bunurilor propusă de CEC Bank nefiind comunicată cu toți aceștia, judecătorul sindic a constatat că orice hotărâre luată în condițiile mai sus arătate este nulă de drept.
Având în vedere că Adunarea Creditorilor nu a adoptat o hotărâre valabilă privind modalitatea concretă de valorificare, judecătorul sindic nefiind factor deliberativ, a admis în parte modalitatea de vânzare a bunurilor, respectiv doar în privința prețului de vânzare, urmând ca procedura în sine să facă obiectul unei noi deliberări, în condițiile legii.
În privința onorariului lichidatorului judiciar, judecătorul sindic a constatat că acestea se negociază cu creditorii, potrivit disp. art. 17, alin. 1, lit. b din Legea nr. 85/2006, astfel că va proroga soluționarea cererii după această negociere.
Constatând că, lichidatorul judiciar a solicitat aprobarea situației cheltuielilor efectuate cu procedura și avansate de lichidatorul judiciar de la deschiderea procedurii și până la data de 16.10.2009, în cuantum de 534,36 lei conform situației din raportul de activitate, a dispus plata acestora în temeiul art. 4 al.4 din Legea nr. 85/2006 din fondul de lichidare, precum și afișarea situației la ușa instanței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea CEC Bank SA - Sucursala A solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate cu privire la admiterea prețului de pornire în procedura de valorificare a bunurilor imobile și la prorogarea soluționării cererii privind onorariul lichidatorului judiciar.
În motivare se arată că în mod greșit, judecătorul sindic a admis raportul de evaluare întocmit de evaluatorul propus de lichidatorul judiciar, precum și prețul de pornire în procedura de valorificare a bunurilor imobile din patrimoniul debitoarei, de 56.000 euro, echivalent în lei, încălcând dispozițiile art. 116-117 din Legea nr. 85/2006 precum și principiul fundamental al efectuării lichidării, respectiv maximizarea valorii averii debitorului.
Astfel, în mod total eronat, judecătorul sindic a reținut că aprobă prețul bunului imobil (apartament) din patrimoniul debitoarei, de 56.000 euro, echivalent în lei, pe considerentul ca la data de 01.06.2009 a fost aprobată cererea lichidatorului privind evaluarea bunurilor debitoarei, că prin hotărârea adunării creditorilor din 02.09.2009 a fost aprobat raportul de evaluare a imobilului și că rapoartele lichidatorului judiciar din data de 01.06.2009 si 07.09.2009 nu au fost contestate.
Solicită instanței să constate că niciunul dintre motivele invocate de către judecătorul sindic nu justifică stabilirea de către instanță a prețului de pornire al licitației.
Este evident că aprobarea raportului de evaluare a unui imobil, în cadrul procedurii insolvenței, nu înseamnă și aprobarea prețului de valorificare a bunului la nivelul celui din raport.
Dispozițiile Legii nr. 85/2006, în forma actuală, referitoare la efectuarea lichidării, nu impun creditorilor acceptarea prețului stabilit în raportul de evaluare ca preț de pornire în procedura de valorificare a bunurilor, ci, din contra, impun respectarea principiului maximizării valorii averii debitorului și arată că prețul de evaluare nu este decât un prag minim, sub care nu poate să coboare prețul de pornire la vânzarea bunurilor.
Este adevărat că o forma mai veche a Legii nr. 85/2006 prevedea faptul că "Dacă adunarea generală a creditorilor aprobă raportul, judecătorul-sindic va da dispoziție lichidatorului, prin încheiere, să efectueze actele și operațiunile de lichidare, în condițiile propuse în raport, însă acest alineat al art. 117. fost abrogat prin OUG nr. 173/2008.
Actualmente prevederile Legii nr. 85/2006 dau eficiență principiului maximizării valorii averii debitorului și arată că factorul decisiv la stabilirea acestui preț este reprezentat de adunarea creditorilor.
Astfel, prevederile art. 116 din Legea nr. 85/2006 stabilesc că: "Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piață, într-o formă adecvată, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului " - alin. 1 si că: "Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca un ansamblu în stare de funcționare - sau individual. de vânzare a bunurilor, respectiv licitație publică, negociere directă sau o combinație a celor două, va fi aprobată de adunarea generală a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului și a recomandării comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta și regulamentul de vânzare corespunzător" - alin. 2.
Apoi, art. 117 din Legea nr. 85/2006 prevede ca: " Lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport care va cuprinde evaluarea bunurilor și metoda de valorificare a acestora și în care se va preciza dacă vânzarea se va face în bloc sau individual ori o combinație a acestora, prin licitație publică sau negociere directă sau prin ambele metode" - alin 1; "în cazul în care se propune vânzarea în bloc prin negociere directă, lichidatorul va putea propune, în baza ofertelor primite, începerea negocierii cu unul sau mai mulți cumpărători identificați, cu precizarea condițiilor de plată și a prețului minim de pornire a negocierii, care nu poate fi* inferior prețului de evaluare" - alin 2; "Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data ședinței comitetului creditorilor, înștiințându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului și a procesului-verbal al ședinței comitetului creditorilor privind raportul" - alin. 3.
Trebuie observat că în actualul text al art. 117 alin 2, legiuitorul a statuat expres (chiar daca vorbește despre negocierea directa), ca prețul minim de pornire al valorificării bunurilor debitorilor nu poate fi inferior prețului de evaluare.
De aici se degajă rolul și importanța evaluării întocmite în cadrul procedurii insolvenței.
În plus, față de aprecierile judecătorului sindic, precizează că, pe ordinea de zi a adunării creditorilor din 02.06.2009, figura ca problema distinctă, la punctul 4, aprobarea preturilor de vânzare a bunurilor debitoarei, problema pe care creditoarea CEC Bank nu a votat-o, propunând chiar amânarea discutării acestei chestiuni.
Așadar, numai în mod greșit, instanța a reținut că adunarea creditorilor din 02.09.2009 a aprobat acest preț și că inclusiv CEC Bank ar fi aprobat acest preț.
Stabilirea prețului de pornire pentru valorificarea bunurilor debitoarei nu constituie o atribuție a judecătorului sindic sau a lichidatorului judiciar.
Este ușor de observat că legiuitorul a instituit expres modalitatea în care se stabilește prețul de pornire: în condițiile art. 116-778 din Legea nr. 85/2006, prin hotărârea adunării creditorilor.
Prin urmare, faptul că prețul din evaluare a fost aprobat de către judecătorul sindic nu poate constitui un argument temeinic în favoarea hotărârii pronunțate.
În soluționarea acestui aspect, este evident că judecătorul sindic nu ține seama de prevederile Legii nr. 85/2006, referitoare la efectuarea lichidării și că nesocotește hotărârea adunării creditorilor din 09.09.2009 și punctul de vedere al creditoarei CEC Bank privind faptul că nu este de acord cu prețul de pornire a vânzării, respectiv prețul stabilit de evaluator, deoarece acesta este mult prea mic (comparându-l și cu cel din evaluarea băncii). În mod clar, opinia creditoarei CEC Bank este în strictă concordanta cu spiritul legii procedurii insolvenței.
CEC Bank nu poate accepta prețul stabilit de evaluator atâta vreme cât acest preț este unul orientativ iar legea nu-l impune ca preț de pornire la valorificarea bunurilor averii debitorului.
În plus, creditoarea CEC Bank nu face altceva decât să respecte principiul instituit de lege, privind maximizarea valorii averii debitoarei.
În sensul celor arătate mai sus, în literatura de specialitate s-a statuat că lichidarea reglementata de Legea nr. 85/2006 presupune respectarea următoarelor reguli de bază: "a) lichidarea se efectuează de către lichidator, sub controlul judecătorului sindic, în conformitate cu regulamentul de vânzare corespunzător, aprobat de adunarea creditorilor; b) în scopul obținerii unui preț maxim, lichidatorul va efectua publicitatea și expunerea optimă pe piață; c) bunurile se vor vinde cât mai avantajos și cât mai curând, dar la timpul cel mai potrivit și la prețul maxim -".
Este ușor de observat că toate aceste reguli se desprind din dispozițiile art.116-117 ale Legii nr. 85/2006 iar, în cazul de față, aceste reguli sunt pur și simplu ignorate de către instanță.
În considerentele hotărârii atacate, observam că instanța de fond se lansează în aprecieri neîntemeiate și total prezumțioase. Arată aceasta deoarece judecătorul sindic consideră că "evaluarea făcută de evaluatorul desemnat de lichidatorul judiciar este de dată mai recentă și a avut în vedere preturile de piața mai recente, ceea ce ar face ca prețul din urmă să mult mai real decât prețul de 165.000 euro (din evaluarea băncii ), preț la care cu greu s-ar putea valorifica acest bun".
instanței nu-si găsesc rostul atâta vreme cât ele nu au nici temei legal nici suport probator.
Creditoarea recurentă precizează și faptul că hotărârea atacată cuprinde mai multe motive fără legătura cu natura cauzei.
Astfel, în susținerea aprobării prețului de pornire a vânzării bunurilor debitoarei, de 56.000 euro, judecătorul sindic menționează în mod inutil că "acesta nu mai poate fi modificat decât pe calea unei evaluări judiciare ce se poate face pe calea unei acțiuni de drept comun sau pe calea unei contestații la executare".
Având în vedere că ne aflăm în procedura insolvenței, recurenta nu înțelege care a fost rațiunea instanței când a făcut trimitere la o acțiune de drept comun sau la o contestație la executare.
De asemenea, judecătorul sindic își motivează soluția arătând că "planul privind modalitatea de vânzare a imobilului este în concordanta cu dispozițiile codului d e procedura civilă dar și cu situația potrivit căreia lichidatorul judiciar însuși are interes ca prețul obținut din vânzare să fie cât mai ridicat, dat fiind onorariul de succes care este un anumit procent din sumele obținute".
Recurenta arată că nu înțelege care este relevanța acestei aprecieri și subliniază faptul că din economia Legii nr. 85/2006 nu rezulta un asemenea "principiu" care să evidențieze interesele pecuniare ale lichidatorului.
În plus, total nejustificat, instanța a apreciat că hotărârea adunării creditorilor din 09.09.2009 ar fi nulă de drept pe motiv că obiecțiunile CEC Bank față de regulamentul de vânzare, întocmit de lichidator, ar constitui o noua modalitate de valorificare propusă de recurentă și a făcut aplicarea art. 14 alin 2 din Legea nr. 85/2006.
Apoi, tot în mod greșit, judecătorul sindic nu a ținut seama de hotărârea adunării creditorilor din 09.09.2009, considerând că este nulă de drept, însă în dispozitivul hotărârii atacate nu se menționează anularea acesteia.
Referitor la dispoziția instanței privind prorogarea soluționării cererii privind onorariul lichidatorului judiciar pentru ca acesta să fie negociat cu comitetul creditorilor, precizează că și aceasta este netemeinică și nelegală.
În primul rând, judecătorului sindic invocă un text de lege care nu-si găsește aplicarea cu privire la stabilirea onorariului lichidatorului judiciar, respectiv art. 17 alin. 1 lit. b) din lege și, în consecință, încalcă prevederile art. 19 alin. 21din Legea nr. 85/2006, care reglementează acest aspect.
Potrivit art. 19 alin. 21din lege, creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, stabilirea remunerației lichidatorului.
Menționează că creditoarea CEC Bank deține un procent de 95,70% din valoarea totală a creanțelor, însă, în mod nelegal, judecătorul sindic nu a ținut seama de voința sa.
Analizând actele și lucrările dosarului, în baza art. 304 și 304 Cod procedură civilă, Curtea constată și reține că recursul de față este întemeiat și urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:
În ce privește admiterea raportului de evaluare întocmit de evaluatorul propus de către lichidatorul judiciar, precum și prețul de pornire în procedura de valorificare a bunurilor imobile din patrimoniul debitoarei - SRL A, în sumă de 56.000 Euro echivalent în lei, se reține că prin aceasta judecătorul sindic și-a depășit atribuțiile prevăzute de Legea 85/2006, deoarece potrivit art. 11 alin. 2 din această lege: "(2) Atribuțiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. Atribuțiile manageriale aparțin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excepțional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-și administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunității de către creditori, prin organele acestora".
Potrivit art. 117 din Legea 85/2006, acest aspect al valorificări bunurilor debitoarei, se decide numai de către creditori, prin organele reprezentative ale acestora, la propunerea lichidatorului judiciar, judecătorul sindic neavând posibilitatea legală de a stabili prețul de vânzare al unui imobil și de a admite raportul de evaluare al acestuia, așa cum a procedat prin sentința recurată.
Cu privire la susținerea recurentei că sentința pronunțată de către judecătorul sindic este netemeinică și pentru faptul că acesta nu putea stabili onorariul lichidatorului, fiind vorba tot despre o prerogativă a creditorilor, se reține că acest motiv de recurs este neîntemeiat, deoarece prin sentința recurată, judecătorul sindic nu s-a pronunțat asupra acestui aspect, prorogând soluționarea cererii privind onorariul lichidatorului judiciar la un termen de judecată viitor, după ce acesta va fi negociat cu Comitetul creditorilor.
Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea va admite recursul formulat de creditoarea CEC BANK SA - Sucursala A împotriva încheierii nr. 2705/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, și în consecință, va modifica hotărârea recurată în parte, în sensul că va înlătura dispozițiile referitoare la admiterea raportului de evaluare întocmit de evaluatorul propus de lichidatorul judiciar precum și prețul de pornire în procedura de valorificare a bunurilor imobile aflate în patrimoniul debitoarei - SRL A de 56.000 EURO, menținând în rest dispozițiile hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de creditoarea CEC BANK SA - Sucursala A împotriva încheierii nr. 2705/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Modifică hotărârea recurată în parte, în sensul că înlătură dispozițiile referitoare la admiterea raportului de evaluare întocmit de evaluatorul propus de lichidatorul judiciar precum și prețul de pornire în procedura de valorificare a bunurilor imobile aflate în patrimoniul debitoarei - SRL A de 56.000 EURO.
Menține în rest dispozițiile hotărârii recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 8 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red../04.03.2010
Dact. /04.03.2010
Prima instanță - Trib.
Judecător -
4 ex./ 2 com.
Președinte:Anca ButaJudecători:Anca Buta, Florin Moțiu, Petruța Micu
