Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 1805/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1805/2009
Ședința publică din data de 25 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinarea contestația în anulare declarată de contestatoarea SC. AUTO SRL, împotriva deciziei civile nr. 903 din 09.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj, cauza privind și pe intimații OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BISTRIȚAN și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N, având ca obiect dizolvare societate (registrul comerțului).
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care,se constată că, în data de 22 mai 2009 s-a depus la dosarul cauzei din partea contestatoarei, transmise pe fax, dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru pentru recursul promovat în cauză.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, și reținând poziția procesuală a părților care solicitată judecarea cauzei în lipsă, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
deliberând reține că,
Prin contestația în anulare formulată, contestatoarea AUTO SRL a solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BISTRIȚA -N, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii atacate și rejudecând recursul să se dispună modificarea sentinței comerciale nr. 1220/2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr- în sensul respingerii cererii formulate de ORC de pe lângă Tribunalul Bistrița -N ca rămasă fără obiect și radierea mențiunilor efectuate în Registrul Comerțului.
În dezvoltarea motivelor contestației, contestatoarea a arătat, în esență, că instanța de recurs a omis a analiza motivul de recurs cu care a fost investită, neținând seama de împrejurările de fapt invocate de recurentă, respectiv îndeplinirea de către AUTO SRL a obligației de a depune la Registrul Comerțului situațiile financiare, aferente anilor 2006 și respectiv 2007.
Se arată, de asemenea, că în cadrul considerentelor hotărârii contestate, instanța de control a enumerat doar condițiile legale în baza cărora intervine dizolvarea societăților, conform dispozițiilor 237 din Legea nr. 31/1990 precum și a dispozițiilor incidente, respectiv prevederile art. 79 din OUG nr. 92/2003, realizând în același timp și o scurtă interpretare a acestora, fără a se fi pronunțat asupra motivului de modificare invocat de recurentă, neraportându-se la împrejurarea că aceasta a depus situațiile financiare pentru exercițiul financiar 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2006 și respectiv 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2007.
Analizând contestația în anulare formulată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor 318.pr.civ. Curtea a apreciat-o ca fiind nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.318 pr.civ.hotărârile instanțelor de recursmai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l doar în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Este cunoscut, însă, faptul că dispozițiile art.318 pr.civ. vizează doargreșelile materialecare înseamnă o greșeală de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință pronunțarea unei soluții greșite; prin urmare, greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt șinugreșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
În speță se constată că ipoteza normei legale instituită de legiuitor prin dispozițiile legale amintite mai sus nu este întrunită. Astfel, contestatoarea susține în principal că acea greșeală materială a instanței de recurs constă în soluționarea cauzei fără a ține seama de poziția procesuală a pârâtului. Se poate observa, însă, că acest motiv nu poate deschide calea unei contestații în anulare fundamentată pe prevederile art.318 pr.civ. întrucât nu ne aflăm în prezența unei greșeli materiale.
Se susține de către contestatoare împrejurarea că instanța de recurs a omis să analizeze unul din motivele de recurs invocat respectiv faptul că aceasta a depus situațiile financiare anuale aferente anului 2006 și 2007 și că astfel ar fi incident motivul de contestație prevăzut de art.318 alin.1 fraza I pr.civ.
Analizând conținutul deciziei contestate se observă că instanța de control judiciar a analizat acest motiv de recurs al recurentei și a statuat că obligația de a depune declarația fiscală se menține și în cazurile în care: a) a fost efectuată plata obligației fiscale; b) obligația fiscală respectivă este scutită la plată, conform reglementarilor legale; c) organul fiscal a stabilit din oficiu baza de impunere și obligația fiscală; d) pentru obligația fiscală nu rezultă, în perioada de raportare, sume de plată, dar există obligația declarativă, conform legii.
Totodată, în caz de inactivitate temporară sau în cazul obligațiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, organul fiscal competent poate aproba, la cererea contribuabilului, alte termene sau condiții de depunere a declarațiilor fiscale, în funcție de necesitățile administrării obligațiilor fiscale.
Asupra termenelor și condițiilor va decide organul fiscal potrivit competentelor aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.
Textele legale enunțate anterior au relevat că inactivitatea temporară nu scutește persoana juridică de obligația de declarare și întocmire a documentelor fiscale, iar pentru ipoteza în care aceasta dorește să depună declarațiile la alte termene decât cele instituite, trebuie să adreseze o astfel de cerere organului fiscal, iar aceste termene trebuie încuviințate de cel îndreptățit.
Prin urmare, instanța de recurs a analizat probele depuse de către recurentă și a stabilit că acestea nu sunt suficiente pentru a aprecia că demersul judiciar inițiat de reclamant a rămas fără obiect câtă vreme situațiile financiare anuale nu au fost depuse la autoritățile competente și nu s-a solicitat și obținut un alt termen pentru depunerea lor.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia contestația formulată ca fiind nefondată iar în temeiul art.322 și urm. pr.civ. o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare declarată de contestatoarea AUTO SRL împotriva deciziei civile nr. 903 din 09.03.2009, pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - G - - -
Red./
2 ex./02.06.2009
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu
