Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 23/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 23

Ședința publică din 13 ianuarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu

JUDECĂTOR 2: Mircea Boar

JUDECĂTOR 3: Csaba

GREFIER: -

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de, cu sediul în A,-,. 1, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei III, împotriva deciziei nr. 686/R din 22 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA privind pe intimata Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, cu sediul în T, str. C-tin, nr. 89,. 45D.

La apelul nominal nu se prezintă părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează faptul că la dosar s-au trimis de către Tribunalul Arad copii din dosarul de fond nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA solicitat de instanță, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă,

CURTEA

Constatând că prin decizia nr. 686/R din 22 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARAs -a admis recursul formulat de creditoarea Autoritatea Națională a Vămilor B împotriva sentinței comerciale nr. 620 din 19 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, fiind casată sentința recurată și s‑a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe,

Având în vedere că, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei III, formulând contestație în anulare a solicitat admiterea contestației, anularea hotărârii atacate și reluarea judecății de la cel mai vechi act de procedură efectuat în vederea pronunțării unei hotărâri neviciate, cu motivarea că:

Dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale conform art. 318 Cod procedură civilă,

Eroarea materială este evidentă și săvârșită de instanța de recurs, datorită confundării datei de la care recurenta Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională avea cunoștință de data de la care termenul de depunere a declarației de creanță începe să curgă și data la care aceasta a înțeles să își exercite efectiv acest drept,

Instanța a reținut că recurenta a depus la data de 21.08.2007 declarație de creanță în numele și pentru Oficiul Vamal deși la această dată Oficiul Vamal a sesizat autoritatea vamală română cu privire la mandatarea acesteia pentru reprezentarea intereselor sale, la dosarul cauzei negăsindu‑se nici un document care să probeze, așa cum greșit reține instanța de recurs, depunerea de către Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Tau nei declarații de creanță însoțită de înscrisuri redactate în limba germană la data de 21.08.2007,

Instanța reține tot din eroare că judecătorul sindic a solicitat Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale T să depună la dosar documentele respective traduse în limba română precum și date suplimentare referitore la creanță și că acestea au fost depuse la data de 14.11.2007, constatând apoi că instanța de fond, prin judecător sindic a calculat greșit data de la care începe să curgă termenul de prescripție, dată care nu poate fi decât data sesizării de către autoritatea vamală austriacă a autorității vamale românești, respectiv 14.11.2007 deși acesta era de fapt data la care recurenta a procedat la înregistrarea cererii de declarație de creanță la grefa Tribunalului Arad,

Eroarea materială reclamată nu este o greșeală de judecată, respectiv de apreciere a probele, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural, ci tinde la remedierea unor greșeli materiale iar nu și reformarea unor greșeli de fond,

Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei în mod corect judecătorul sindic a reținut în cuprinsul sentinței recurate faptul că data de la care recurenta avea cunoștință de dreptul de a depune declarație de creanță este 21.08.2007, dată de la care a început să curgă termenul prevăzut de art. 62, alin. 1, lit. b din Legea nr. 85/2006, în care autoritatea vamală română putea să formuleze și să depună declarația de creanță împotriva averii III și faptul că la data depunerii declarației de creanță, 14.11.2007, acest termen era depășit, cererea de declarație fiind în acel moment tardiv formulată,

Data la care declarația de creanță a fost depusă la dosarul nr- este data de 14.11.2007, conform ștampilei aplicată la înregistrarea cererii de către grefa Tribunalului Arad,

În consecință, în lipsa erorii materiale asupra datei de la care recurenta avea dreptul de a depune declarație de creanță și asupra datei la care acest termen s-a împlinit, soluția pronunțată de instanța de recurs ar fi fost cu totul alta.

Văzând că nu s‑a formulat întâmpinare cu privire la motivele contestației în anulare, că însă prin note de ședință Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Tas olicitat respingerea acesteia arătând că este inadmisibilă deoarece se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor, echivalând cu o greșeală de judecată și nu cu o eroare materială,

Reținând în fapt că în motivarea deciziei atacate s‑a stabilit că la data de 16.08.2007 Oficiul Vamal s‑a adresat Autorității Naționale a Vămilor, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T solicitând asistență pentru recuperarea unor creanțe datorate de debitoare, că la data de 21.08.2007 Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Tad epus declarație de creanță în numele și pentru Oficiul Vamal și că întrucât declarația de creanță a fost însoțită de înscrisuri redactate în limba germană judecătorul sindic a solicitat Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale T să depună la dosar documentele respective traduse în limba română precum și date suplimentare referitore la creanță, acestea fiind depuse la data de 14.11.2007,

Că de asemenea s‑a motivat prin hotărârea atacată că judecătorul sindic a calculat greșit data de la care începe să curgă termenul de prescripție, dată care nu poate fi decât data sesizării de către autoritatea vamală austriacă a autorității vamale românești pentru a fi sprijinită în scopul recuperării creanței, și că această dată este data de 14.11.2007, însă, pe de altă parte, indiferent de maniera în care persoana juridică străină a înțeles să își declare creanța prin apelare la sprijinul autorității vamale românești, aceasta trebuia notificată în nume propriu, potrivit dreptului comun, respectiv Codului d e procedură civilă, la sediul său din străinătate, această neregularitate constatată cu privire la necesitatea citării creditoarei la sediul său din străinătate constituind temeiul de fapt și de drept al soluției instanței de recurs,

Considerând că deși în motivarea hotărârii atacate există o contradicție în sensul menționării datei de 14.11.2007, ca dată a depunerii la dosar a declarației de creanță însoțită de traduceri ale actelor anexate în limba română, cu explicații suplimentare referitoare la creanță, respectiv ca dată a sesizării de către autoritatea vamală austriacă a autorității vamale românești, aceasta nu prezintă nici o relevanță cu privire la soluția instanței de recurs care a stabilit că declarația de creanță a fost depusă în termenul legal, raportat la împrejurarea că autoritatea vamală străină, având calitatea de creditoare, trebuia notificată în nume propriu la sediul său din străinătate,

Că în consecință nu sunt îndeplinite condițiile art. 318 Cod procedură civilă care permit atacarea cu contestație în anulare a hotărârilor instanțelor de recurs numai atunci când însăși dezlegarea dată pricinii este rezultatul unei greșeli materiale, respectiv când soluția nu ar fi fost aceeași în condițiile în care nu s‑ar fi săvârșit eroarea materială, ceea ce, în speță, nu este cazul, astfel încât contestația în anulare trebuie respinsă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de, cu sediul în A,-,. 1, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei III, împotriva deciziei nr. 686/R din 22 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA privind pe intimata Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, cu sediul în T, str. C-tin, nr. 89,. 45D.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 13 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red. /Dact.

2 ex./13.02.2009

Președinte:Maria Ofelia Gavrilescu
Judecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Mircea Boar, Csaba

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 23/2009. Curtea de Apel Timisoara