Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 2588/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2588/2009
Ședința publică de la 22 Octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Radu Dusa
JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 3: Monica Diaconescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de către contestatoarea AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ împotirva deciziei civile nr. 1048/2009 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, privind și pe intimații ONRC PRIN OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și SC SRL, având ca obiect radiere societate.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezenta contestație este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin decizia civilă nr. 1048/2009 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, s-a respins recursul declarat de AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ împotriva Încheierii nr. 1184 din 15.10.2008, pronunțată de judecătorul delegat în dosarul nr. 72353/29.09.2008 al OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ, care a fost menținută în întregime.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că prin decizia civilă nr. 2928 din 8 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJs -a constatat nul recursul declarat de AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ împotriva încheierii civile nr. 1184 din 15 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 72353/29.09.2008 al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ, pe care a menținut-o în întregime.
Prin încheierea nr. 1184/15.10.2008 judecătorul delegat la ORC de pe lângă TRIBUNALUL CLUJa dispus radierea din registrul comerțului a SC SRL C-
Împotriva deciziei pronunțată în recurs s-a formulat contestație în anulare, contestație soluționată prin decizia civilă nr. 708/18.02.2009 pronunțată în dosar nr-. Curtea a admis contestația, a anulat decizia civilă nr. 2928/08.12.2008 pronunțată în dosar nr-, și a stabilit termen pentru soluționarea recursului pentru data de 11.03.2009.
Fiind investită cu soluționarea recursului Curtea a reținut următoarele:
Prin încheierea nr. 1184 din 15.10.2008, pronunțată în dosarul nr. 72353 din 29.09.2008 al Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ, a fost admisă cererea formulată de către reclamantul Oficiul Național al Registrului Comerțului prin reprezentantul său Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ împotriva pârâtei "" C-N și s-a dispus radierea societății pârâte din registrul comerțului în temeiul disp. art. 237 alin. 7 și 8 din Legea nr. 31/1990, republicată, dispunându-se totodată și comunicarea hotărârii în condițiile art. 237 alin. 9 din Legea nr. 31/1990.
În motivarea încheierii s-a reținut că pârâta a fost dizolvată în baza sentinței comerciale nr. 3479/12.09.2007 pronunțată de TRIBUNALUL CLUJ în dosar nr. 2610/18.06.2007, urmare a nedepunerii situațiilor financiare corespunzătoare anului 2005 în termen legal. S-a mai menționat că de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de dizolvare a început să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 237 alin. 7 și 8 din Legea nr. 31/1990 și că nu s-a solicitat desemnarea unui lichidator. Drept consecință judecătorul delegat a apreciat că cererea de radierea este întemeiată raportat la dispozițiile legale menționate.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ motivând că încheierea judecătorului delegat este dată cu încălcarea formelor de procedură ( art. 304 alin. 1 pct.5 pr.civ.) și este lipsită de temei legal fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii, respectiv art. 304 alin. 1 pct.9 pr.civ.
Recursul declarat nu este fondat, recurenta neindicând care sunt normele de procedură care au fost încălcate prin pronunțarea încheierii recurate.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, Curtea reține că judecătorul delegat făcut aplicarea dispozițiilor legale ce reglementează radierea societății dizolvate în condițiile art. 237 din Legea nr. 31/1990. În acest sens instanța are în vedere faptul că hotărârea de dizolvare nu a fost recurată în termenul prevăzut de dispozițiile art. 237 alin. 5 din Legea nr. 31/1990, astfel că devin incidente dispozițiile art. 237 alin. 7 din același act normativ.
Prin urmare nu s-a reținut nelegalitatea încheierii recurate, astfel că, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. raportat la art. 237 alin. 9 din Legea nr. 31/1990, Curtea a respins recursul formulat.
II. Împotriva acestei decizii recurenta AGENTIA NAȚIONALA DE ADMINISTRRARE FISCALA în temeiul art.317 alin.2 pr.civ. formulat contestație în anulare, solicitând admiterea contestației, casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare a recursului formulat împotriva încheierii de ședință nr.1184/15.10.2008 pronunțată de judecatorul delegat de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ, în dosarul nr.72353/29.09.2008.
În motivarea contestației în anulare recurenta arată că, prin încheierea de ședința nr. 1184/15.10.2008 pronunțata de către judecătorul delegat de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ in dosarul nr. 72353/29.09.2008 a fost admisa cererea nr. 72353/29.09.2008, formulata de Oficiul Național al Registrului Comerțului, prin mandatar Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ si s-a dispus radierea din Registrul Comerțului a SC SRL, motivat pe faptul că societatea a fost dizolvată în baza sentinței comerciale nr. 3479/12.09.2007 pronunțată de TRIBUNALUL CLUJ în dosarul nr. 2610/18.06.2007, urmare nedepunerii situațiilor financiare corespunzătoare anului 2005 În termenul legal.
Împotriva încheierii mai sus menționate, Agenția Națională de Administrare Fiscală, în temeiul art. 60 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, a formulat, în termenul legal, recurs.
La data de 18.03.2009, prin decizia civilă nr. 1048, Curtea de APEL CLUJa respins recursul declarat de instituția noastră, reținând că acesta nu este fondat deoarece nuam indicat care sunt normeledeprocedura care au fost încălcate prin pronunțarea încheierii recurateiarîmpotriva hotărâriidedizolvare, sentința comerciala nr. 3479/12.09.2007 pronunțatadeTRIBUNALUL CLUJ in dosarul nr. 2610/18.06.2007, subscrisanua formulat recurs.
Prezenta contestație în anulare este admisibilă având în vedere faptul că:
- este îndeplinită condiția existenței hotărârii irevocabile;
- motivele au fost invocate pe calea recursului;
- recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Potrivit dispozițiilor art. 317 alin. 2 din Codul d e procedură civilă,contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cerereaderecurs, dar instanța le-a respins pentrucăaveau nevoiedeverificăridefapt sau dacă recursul a fost respins fărăcael să fi fost judecat în fond..
Prin calea extraordinara de atac, recurs, nr. -/09.03.2009, a arătat încălcarea dispozițiilor: art. 304 alin. 1 pct. 5 din Codul d e procedură civilă (motiv de casare), si pe art. 304 alin. 1 pct. 9 Cod de procedură civilă (motiv de modificare).
Hotărârea pronunțata este data cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea; nulității de art. 105 alin. 2 Codul d e procedură (motiv de casare prevăzut de art. 304 alin. 1 pct. 5 din Codul d e procedură civilă).
În acest sens, in expunerea motivelor de recurs instituția a arătat faptul ca judecătorul delegat a soluționat cererea de radiere formulată de Oficiul Național al Registrului Comerțului cu Încălcarea procedurii de citare prevăzută în mod expres de art. 237 alin. 8 din Legea nr.31/1990 coroborat cu dispozițiile art. 89 și art. 1141 alin.3, teza inițială Cod procedură civilă, în sensul în care primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât, de la data primirii citației, pârâtul ( ) să aibă la dispoziție cel puțin 15 zile pentru a-și pregăti apărarea, iar în procesele urgente, cel puțin 5 zile:.
"Dacă judecătorul delegat nuafost sesizat, în condițiile alin.(7),cu niciocerere de numirealichidatorului în termen de3luni de la expirarea termenului prevăzut la alin.(7),persoana juridicăseradiază din oficiu din registrul comerțului, prin încheiereajudecătorului delegat, pronunțată la cererea Oficiului Național al Registrului Comerțului, cu citarea părților conform dreptului comun".
n acest sens, va rugam sa constatați faptul ca deși instituția nu a fost citata in cauza aflata pe rolul Tribunalului Cluj, instanța de recurs a respins calea de atac fără a verifica îndeplinirea procedurii de citare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală
Mai mult, in speța, instituția nu a putut declara recurs împotriva, încheierii de dizolvare deoarece au fost încălcate formele de procedura prevăzute de art. 237 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 conform căruiahotărârea tribunalului prin care s-a pronunțat dizolvarease înregistrează în registrul comerțului, secomunică direcției generaleafinanțelor publice județene,respectiva municipiului B, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte împotriva societății.
Astfel, nefiind citata pentru judecarea cererii de radiere si nici comunicata hotărârea de dizolvare în condițiile mai sus menționate, instituției noastre i-a fost încălcat dreptul constituțional la apărare, fiind privată de exercitarea căii de atac a recursului împotriva sentinței comerciale în termenul legal de 30 de zile, astfel cum impun dispozițiile act. 237 alin. 5 din Legea nr.31/1990 ori de a solicita desemnarea unui practician in insolvența in conformitate cu dispozițiile art. 237 alin. 7 din cadrul aceluiași act normativ.
Pentru considerentele menționate, având in vedere faptul ca instanța de cenzura a respins recursul fără a verifica îndeplinirea formelor de procedura (comunicarea hotărârii de dizolvare si citarea instituției noastre) si fără ca acesta sa fi fost judecat in fond, solicităm instanței să admită prezenta contestație în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1048 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ la data de 18 martie 2009 în dosarul nr-, și, pe cale de consecință, să caseze hotărârea și să trimită cauza spre rejudecare.
Intimații, deși legal citați ( 7-8,12-13)nu și-au delegat reprezentant în instanță și nici nu au depus la dosar întâmpinare așa cum aveau obligația potrivit dispozițiilor art. 320 alin. 2.pr.civ.
Examinând contestația în anulare sub aspectul motivelor invocate, Curtea apreciază că este neîntemeiată urmând aor espinge ca atare, așa cum rezultă din următoarele considerente:
1. Temeiul de drept invocat în justificarea contestației în anulare îl constituie dispozițiile art. 317 alin. 2.pr.civ. conform, cărora contestația în anulare generală poate fi primită pentru motivele prevăzute la alineatul 1 al aceluiași articol (necompetență sau vicii privind procedura citării)în cazul în care aceste motive nu au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respi8ns pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fie fost judecat în fond.
Analiza acestui text legal presupune și examinarea celor două ipoteze ale acestuia care intră în corelare cu dispozițiile din partea introductivă a textului art. 317.pr.civ.
Astfel, din economia dispozițiilor art. 317.pr.civ. se desprinde concluzia că legea interzice cumulul contestației în anulare cu recursul dând astfel prioritate acestuia din urmă, deci partea interesată este obligată să-și valorifice eventualele motive de contestație prin intermediul recursului, ambele aspecte de nelegalitate prevăzute la art. 317 alin. 1 pct. 1 și pct. 2 fiind în același timp și motive de casare (art. 304 pct. pct 5 respectiv pct. 3.pr.civ.)
Cu toate acestea contestația în anulare devine admisibilă în ipoteza în care motivele au fost invocate de partea interesată pe calea recursului dar instanța de recurs le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt, incompatibile cu natura recursului de cale extraordinară de atac, ori dacă recursul a fost respins fără a fi judecat în fond (trebuie arătat că instanța de recurs nu examinează în fapt ci numai în drept cu excepția incidenței dispozițiilor art. 3041.pr.civ.).
1.1. Analizând prima ipoteză a alin. 2 al art. 317 din Codul d e procedură civilă, privește neanalizarea de către instanța de recurs a motivelor de nulitate a hotărârii invocate pe calea recursului deoarece aceasta a fost imposibilă întrucât implicau verificări de fapt, în afara dosarului, incompatibile cu structura recursului.
Curtea reține că recurenta contestatoare a invocat pe calea recursului declarat împotriva încheierii judecătorului delegat 2 motive de recurs respectiv cele prev. la art. 304 pct. 5 invocându-se faptul că încheierea recurată a fost dată cu încălcarea formelor de procedură sub sancțiunea nulității și respectiv art. 304 pct. 9 pe ideea că hotărârea recurată este lipsită de temei legal fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea primului motiv de recurs se arată că judecătorul delegat a soluționat cererea de radiere formulată de ONRC cu încălcarea procedurii de citare prevăzută în mod expres la art. 237 alin. 8 din Legea societăților comerciale nr. 31/1990.
În dezvoltarea celui de-al doilea motiv de recurs, recurenta susține că sentința comercială nr. 3479 din 12.09.2007 pronunțată de TRIBUNALUL CLUJ în dos. nr. 2610/2007 nu a fost comunicată organelor fiscale fiind astfel încălcate prevederile art. 237 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, astfel că recurentei i s-a încălcat dreptul la apărare, fiind privată de exercitarea recursului împotriva sentinței comerciale în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art. 237 alin. 5 din aceeași lege.
Curtea reține că raportat la este două motive doar primul se înscrie și este identic cu motivele de contestație în anulare generală pentru a putea fi compatibil astfel cu ipotezele prev. la art. 317 alin. 2.pr.civ.
Așa fiind, doar din perspectiv primului motiv de recurs identic cu motivul de contestație în anulare prev. la art. 317 alin. 1 pct. 1.pr.civ. se va putea vedea și apoi ști dacă instanța de recurs nu l-a analizat deoarece avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul.
Analizând decizia dată în recurs se poate statua că instanța de recurs a respins recursul ca nefondat reproșându-i recurentei că în ceea ce privește primul motiv de recurs nu a indicat care sunt normele de procedură care au fost încălcate prin pronunțarea încheierii recurate iar cu referire la cel de-al doilea motiv de recurs instanța de recurs a statuat că judecătorul delegat a făcut aplicarea dispozițiilor legale ce reglementează radierea societății dizolvate în condițiile art. 237 din Legea nr. 31/1990, și că hotărârea pronunțată în cadrul dizolvării nu a fost recurată în condițiile prev. la art. 237 alin. 5 și astfel că devin aplicabile prevederile art. 237 alin. 7 din Legea nr. 31/1990.
Astfel fiind, strict formal instanța de recurs nu a respins analizarea motivului de recurs privind viciul de citare pe motiv că avea nevoie de verificări de fapt, în afara limitelor dosarului, incompatibile cu natura recursului ci aceasta a fost cauzată de conduita recurentei care nu a indicat, în opinia instanței de recurs, normele de procedură încălcate.
Așa fiind, din această perspectivă contestația în anulare nu poate fi primită ca întemeiată formal pe dispozițiile art. 317 alin. 2 prima teză pr.civ.
Cu toate acestea, Curtea reține că se impune o anumită observație față de statuarea instanței de recurs. În fapt, recurenta a arătat care sunt normele de procedură încălcate în fundamentarea primului motiv al recursului său și anume dispozițiile art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 respectiv art. 90.pr.civ.
Din această perspectivă se impunea o anumită analiză de substanță a acestei critici. Astfel, Curtea reține că litigiile ce sunt reglementate de dispozițiile procedurale consacrate de art. 237 din Legea nr. 31/1990 și care cad în competența tribunalului ca jurisdicție comercială și a judecătorului delegat sunt soluționabile cu citarea părților.
Din perspectiva dispozițiilor art. 237 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 se poate observa că hotărârea de dizolvare a societății comerciale pronunțată de tribunal se pronunță în contradictoriu cu reclamantul care poate fi orice persoană interesată sau ONRC și cu pârâtul care este societatea comercială în cauză iar hotărârea judecătorească astfel pronunțată se comunică nu numai cu părțile litigiului ci și cu direcția generală a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului B iar recursul poate fi exercitat în termen de 30 de zile de la efectuarea publicității, în condițiile alin. 3 și 4 ale art. 237.
Așa fiind, în această ipoteză organul fiscal primește calitatea exclusivă de a i se comunica hotărârea și de exercita recursul și nu calitatea de parte la prima instanță.
Aceeași rațiunea poate fi reținută și atunci când este incident art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 carein finestatuează că cererea de radiere din oficiu se soluționează cu citarea părților, conform dreptului comun.
Părțile în lumina acestui text legal nu privesc decât persoanele implicate în procedura de dizolvare. Mai precis, conform art. 237 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de dizolvare, persoana juridică intră în lichidare, conform normelor acestei legi iar ipoteza art. 237 alin. 8 vizează împrejurarea că judecătorul delegat nu a fost sesizat cu nicio cerere de numire a lichidatorului în condițiile prevăzute la alin. 7, caz în care judecătorul delegat este autorizat ca la cererea ONRC să dispună din oficiu radierea. Or, într-un astfel de raport juridic părți sunt ONRC în calitate de reclamant și societatea comercială dizolvată în calitate de pârât. În ecuația acestui litigiu nu intră în nici un caz organul fiscal ca parte litigantă.
Din această perspectivă critica formulată de recurenta contestatoare se vădește a fi neîntemeiată.
Astfel,necitareaorinecomunicarea hotărârii de dizolvaresunt atribute ce țin prima de interpretarea legii în cadrul soluționării unor astfel de litigii care nu sunt imputabile instanțelor în economia aplicării textului art. 237 din Legea nr. 31/1990 iar sub celui de-al doilea aspect, chestiunea deși poate părea reală nu se poate aduce în discuție decât pe calea recursului exercitat împotriva hotărârii de dizolvare.
1.2. Examinând cea de a doua ipoteză a art. 317 alin. 2.civ. se observă că legea are în vedere că motivele de recurs compatibile cu motivele de contestație în anulare generală nu au putut fi examinate de instanța de recurs deoarece aceasta a respins recursul fără să fi fost judecat în fond. În această situație, prin sintagmarecursul a fost respins fără a fi fost judecat în fond, se înțelege că dreptul de a folosi contestația în anulare îl poate avea partea căreia i s-a respins recursul prin reținerea unor anumite vicii de procedură ale hotărârii pronunțate de instanța de fond, chiar dacă nejudecarea recursului în fond s-a datorat spre pildă perimării, a fost neregulat introdus
Or, în speță se observă că instanța de recurs a statuat în fond asupra recursului și deci recursul nu a fost respins fără a fi cercetat în fond.
Așa fiind și din această perspectivă contestația în anulare nu poate fi primită.
Față de cele ce preced, Curtea urmează ca în temeiul art. 320.pr.civ. să respingă contestația în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ împotriva deciziei civile nr. 1048/18.03.2009, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./Dact.
4 ex/ 10.11.2009
Președinte:Radu DusaJudecători:Radu Dusa, Liviu Ungur, Monica Diaconescu
