Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 311/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.311/COM.
Ședința publică din data de 25 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Claudiu Răpeanu
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului comercial formulat de recurenta creditoare - SC SA - cu sediul în T,-, jud. T, împotriva deciziei civile nr.96/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant - BEJ - cu sediul în T,-, -.B,.5, jud. T și intimații pârâți - ASOCIAȚIA DE proprietari NR.58 - cu sediul în T,-,.3,.A,. Parter, jud. T și - domiciliat în T,-,.14P,.A,.1, jud. T, având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul motivat și este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 lei conform nr.633/27.08.2009 și timbre judiciare în valoare de 0,15 lei(depuse în dosarul nr- al Curții de Apel Constanța filele nr.9).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tulcea sub nr- reclamanta - organ de executare BEJ a solicitat în contradictoriu cu pârâta - debitoare Asociația de proprietari nr.58 T și cu terțul poprit, validarea popririi până la concurența sumei de 1261,87 lei.
Prin sentința civilă nr.714/04.03.2009, s-a respins cererea formulată de reclamanta -organ de executare BEJ precum și cererea formulată de intervenienta forțată - creditoare SC SA ca rămase fără obiect; s-a respins cererea formulată de intervenienta forțată - creditoare SC SA de obligare a pârâtului - terț poprit, la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată și s-a luat act că reclamanta - organ de executare BEJ nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin adresa de înființare a popririi din data de 31.10.2008 emisă în dosarul de executare nr. 42/2008, s-a pus în vederea pârâtului - terț poprit să achite suma de 1080 lei sau să consemneze această sumă în termen de 15 zile conform disp. art. 456 alin. 1 lit. a Cod procedură civilă.
La data de 9.02.2009, pârâtul - terț poprit cu chitanța seria - - nr. - emisă de Asociația de proprietari nr. 58 T, a achitat integral debitul în cuantum de 1400 lei.
Ca urmare a plății efectuate de către pârâtul terț poprit, reclamanta -organ de executare a încetat executarea pornită în dosarul nr. 42/2008.
Întrucât pârâtul terț poprit a achitat integral debitul în cuantum de 1261, 87 lei prin chitanța seria - - nr. -, executarea silită pornită împotriva acestuia în dosarul nr. 42/2008 încetând, instanța a respins cererea formulată de reclamanta -organ de executare ca rămasă fără obiect.
Pe cale de consecință, instanța a respinge și cererea intervenientei forțate - creditoare ca rămasă fără obiect, constatând faptul că pretențiile sale au fost îndestulate prin plata efectuată de pârâtul - terț poprit.
Instanța a respinge cererea formulată de intervenienta forțată - creditoare de obligare a pârâtului - terț poprit, la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată întrucât taxele de timbru și timbrele judiciare au fost datorate în cauză de către reclamanta organ de executare.
Astfel, atât taxa de timbru și timbru judiciar aferente cererii introductive cât și taxa de timbru și timbru judiciar aferente cererii de intervenție sunt datorate de către partea care sesizează instanța cu acestea, în speță de către reclamanta - organ de executare.
Instanța mai reține și faptul că taxa de timbru aferentă cererii de intervenție forțată, calculată în baza art. 10 din Legea nr. 146/1997, a fost datorată de către reclamanta - organ de executare, acesteia fiindu-i trimisă a adresă ( 19) prin care i s-a pus în vedere obligația de a achita suma de 10 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar în cuantum de 0, 3 lei sub sancțiunea anulării acestei cereri ca netimbrată.
Faptul că la termenul de judecată din data 4 martie 2009, intervenienta forțată creditoare a înțeles să achite taxa de timbru și timbrul judiciar datorate de către reclamanta - organ de executare nu are nici o consecință juridică asupra persoanei care are calitatea de debitor a acestei taxe.
Mai mult, potrivit principiului general reglementat de către art. 1093 cod civil oricine poate face plata, acesta putând fi deci efectuată de orice persoană interesată sau chiar de o persoană neinteresată.
Așadar, taxele de timbru și timbrele judiciare achitate în dosar puteau fi solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată numai de către partea care le-a datorat, deci numai de către reclamanta - organ de executare.
Or, analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către reclamantul - organ de executare a rezultat faptul că acesta nu și- exprimat voința juridică în sensul solicitării de cheltuieli de judecată, motiv pentru care instanța a respins ca neîntemeiată solicitarea intervenientei - creditoare de obligare a pârâtului terț poprit la plata cheltuielilor de judecată întrucât aceste cheltuieli nu au fost efectuate de către ea.
S-a luat act că reclamanta - organ de executare nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a declarat apel intervenienta forțată SC "" SA T, criticând-o ca netemeinică și nelegală prin prisma faptului că în mod greșit nu s-au acordat cheltuielile de judecată. Cererea depusă de reclamanta - creditoare, ca urmare a omisiunii instanței de fond de a-i cita la primul termen, a fost greșit calificată ca cerere de intervenție și nu ca o cerere de introducere în cauză a altor persoane.
Apelanta a mai susținut că taxa de timbru percepută pentru cererea greșit calificată ca intervenție este nedatorată, astfel că, în principal, s-a solicitat restituirea acesteia în baza art.23 al.1 lit.a din Legea nr.146/1995 republicată, iar în subsidiar, în temeiul art.274, 275 Cod procedură civilă, obligarea terțului poprit la plata acestuia, reținându-se culpa sa procesuală.
S-a mai susținut de către apelantă că taxa de timbru achitată pentru acțiunea principală nu putea fi datorată de organul de executare, iar dacă creditoarea nu ar fi achitat taxa de timbru pentru cererea de introducere a sa în cauză, ambele cereri ar fi fost anulate ca netimbrate, de prima instanță.
În final, s-a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței apelate și admiterea cererii de obligare la cheltuieli de judecată aferente cererii calificată ca intervenție, în principal, și în subsidiar obligarea terțului poprit doar la taxele aferente acțiunii principale și restituirea taxei de timbru și a timbrului judiciar pentru cererea calificată greșit ca intervenție în. art.296 Cod procedură civilă.
În drept s-au invocat prev. art.282 și urm. rap. la art.57 al.1 Cod procedură civilă, art.460 al.1 și 2, art.371 indice 7, art.274 și 275 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 96/15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, a fost respins apelul declarat de apelanta "", în contradictoriu cu intimații Asociația de Proprietari nr. 58 și, ca nefondat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, prin cererea formulată de creditoarea BEJ, la termenul de judecată din data de 11.02.2009 s-a solicitat introducerea în cauză a intervenientei forțate SC SA T, în baza prev. art.460 al.2 Cod proc.civilă, având în vedere calitatea acesteia de creditoare, în raport cu Asociația de proprietari nr.58 T cât și cu terțul poprit.
Ca urmare, instanța a pus în vedere creditoarei să timbreze această cerere cu suma de 10 lei taxă de timbru și 0,3 lei timbru judiciar sub sancțiunea anulării acesteia ca netimbrată.
Creditoarea nu și-a îndeplinit această obligație, însă taxele de timbru au fost plătite chiar de intervenienta forțată SC SA
Cheltuielile de judecată, în speță, se stabilesc între părțile inițiale din proces fără a putea obliga debitorul sau terțul poprit la plata acestora față de partea care a fost introdusă forțat în cauză. Faptul că aceasta din urmă a achitat în mod benevol și nedatorat taxa de timbru nu poate obliga în nici un caz partea care a pierdut procesul să-i plătească această taxă.
Cât privește cererea de restituire a taxei de timbru, în. art.23 al.1 lit.a din Legea nr.146/1997, instanța nu i-a dat curs pentru că a fost formulată pentru prima dată în apel și s-ar încălca principiul dublului grad de jurisdicție, apelanta având posibilitatea să formuleze o atare cerere pe cale principală, la Judecătoria Tulcea.
Referitor la greșita calificare de către prima instanță a cererii de introducere în cauză a altor persoane, ca fiind o cerere de intervenție, aceasta nu împietează asupra modului în care urmează a se plăti taxele de timbru și cheltuielile de judecată în cauză.
Totodată, nu s-a reținut critica referitoare la omisiunea instanței de aoc ita pe apelantă încă de la primul termen de judecată întrucât procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, instanța neputându-se pronunța decât în limitele investirii sale de către reclamant.
Referirea apelantei la anularea cererii de introducere în cauză a altor persoane, în lipsa plății taxelor de timbru, este una eronată întrucât aceasta nu ar fi avut de suferit nici un prejudiciu, având posibilitatea să sesizeze instanța pe cale de acțiune separată.
Față de toate aceste considerente și în baza prev. art.296 Cod proc.civilă, apelul a fost respins ca nefondat.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea SC SA T, solicitând admiterea acestuia și modificarea deciziei nr.96/15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea și în parte sentința civilă nr.714/04.03.2009 pronunțată de Judecătoria Tulcea, iar pe fond obligarea terțului poprit la plata cheltuielilor de judecată în fond, apel și recurs.
In motivare, arată recurenta că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii în ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea la cheltuieli de judecată.
Se susține că, pentru a se evita o eventuală procedură viciată, executorul judecătoresc adresat primei instanțe o cerere de introducere în cauză a SC SA, în calitate de creditoare, pe care a întemeiat-o pe disp.art.57 al.1 rap.la art.460 al.2 Cod procedură civilă. care, în opinia recurentei, nu reprezintă o cerere de intervenție, ci o cerere prin care se urmărea acoperirea unui viciu procedural cu privire la procedura de citare a acesteia.
Cererea a fost interpretată greșit de instanța de fond cât și cea de apel, în cauză fiind incidente motivele de recurs prev.de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Se mai arată că reclamanta de la fond are calitatea de organ de executare silită și nu poate avea și calitatea de creditor în cauză, această calitate o are SC SA. fiind persoana juridică la cererea căreia se efectuează executarea silită
Prin urmare, taxele judiciare de timbru și timbru judiciar pentru judecarea cererii de validare a proprii trebuiau achitate de aceasta în temeiul art.3717Cod procedură civilă raportat la dispozițiile Legii nr.146/1997, republicată.
Consideră că este greșită susținerea instanței de fond cât și cea de apel că aceste taxe au fost achitate benevol, întrucât, în calitate de creditoare interesată în rezolvarea acestei cauze nu a făcut decât să se conformeze dispozițiilor Legii taxelor de timbru.
Introducerea în cauză a SC SA în temeiul art.57 al.1 Cod procedură civilă, îi conferea aceleași drepturi procesuale și procedurale ca și ale organului de executare, fiind îndreptățită astfel să solicite în egală măsură cu acesta obligarea terțului poprit la cheltuieli de judecată pe care a dovedit că le-a efectuat cu procesul de față.
Recursul este nefondat.
Situația de fapt a fost corect reținută de către instanța de fond, respectiv de apel.
Taf ost introdusă în proces în calitate de intervenient forțat, conform art.460 al.2 Cod procedură civilă, având în vedere calitatea acesteia de creditoare față de Asociația de Proprietari nr.58 T, cât și cu terțul poprit.
Instanța de fond i-a pus în vedere reclamantului-organ de executare să timbreze cererea, conform legii nr.146/1997 (10 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar) sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrate.
Organul de executare BEJ și-a îndeplinit această obligație, însă taxele au fost plătite și de intervenienta forțată - recurenta
Întrucât reclamantul-intimat - organ de executare nu a solicitat restituirea cheltuielilor de judecată, recurenta, chiar dacă a plătit benevol, nu poate solicita partea care a căzut în pretenții să-i restituie, în această procedură, taxa judiciară de timbru.
Pe de altă parte, cererea fiind formulată pentru prima dată în cererea de apel, s-ar încălca principiul procesual al dublului grad de jurisdicție.
Așa fiind, toate criticile formulate în cererea de recurs sunt neîntemeiate, motiv pentru care cererea, în conf.cu disp.art.312 al.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta creditoare - SC SA - cu sediul în T,-, jud. T, împotriva deciziei civile nr.96/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant - BEJ - cu sediul în T,-, -.B,.5, jud. T și intimații pârâți - ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.58 - cu sediul în T,-,.3,.A,. Parter, jud. T și - domiciliat în T,-,.14P,.A,.1, jud. T, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2010.
Pt.PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Semnează cf.art.261 al.2 Cpc
PREȘEDINTE INSTANȚĂ
GREFIER,
- -
Red.jud.hot.
Red.jud.dec.
19.04.2010
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea, Claudiu Răpeanu
