Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 456/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 1641/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 456
Ședința publică de la 04 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase
JUDECĂTOR 2: Ruxandra Monica Duță
Grefier ---
*************
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect recursul formulat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR în contradictoriu cu intimata reclamantă SC SA B, împotriva Încheierii nr.16.07.2008 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (5244/2005).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul prin consilier juridic, care depune delegație la dosar și intimata prin avocat, care depune împuternicire avocațială comună.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează faptul că s-a depus la dosar prin Serv. Registratură întâmpinare în două exemplare, după care:
Reprezentantul apelantului solicită cauza la amânare pentru comunicarea întâmpinării și acordarea unui termen pentru luare la cunoștință.
Curtea comunică copia întâmpinării și dispune lăsarea dosarului la ordine, apelantul având posibilitatea să ia cunoștință de conținutul înscrisului până la începerea listei de apeluri.
La a doua strigare, se prezintă părțile prin reprezentanți, care susțin că nu au cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile conform art.150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul părților în apel.
Apelantul pârât, prin consilier juridic, solicită admiterea apelului, desființarea încheierii atacate și admiterea cererii de lămurire a dispozitivului cu privire l creanța ce urmează a fi decontată de Ministerul Finanțelor, întrucât nu se precizează modalitatea de decontare și nici structura sumei care este formată o parte din dobânzi și o parte din penalități.
Mai arată că temeiul indicat de societate este pct.9 din Ordonanța nr.1080/2005, care prevede două teze, una se referă la situația în care creanța este preluată la datoria publică și cealaltă se referă la situația când creanța nu a fost preluată la datoria publică.
Precizează că această decontare dorește aoe fectua în tranșe și nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimata reclamantă, prin avocat, solicită respingerea apelului ca nefondat și arată că partea adversă încearcă să creeze confuzie între cele două teze ale pct.9 indicat, deoarece este vorba de o creanță preluată la bugetul public, astfel cum rezultă de fapt și din raportul de expertiză contabilă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului comercial d e față, constată următoarele:
Prin Încheierea din 16.07.2008 a Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, pronunțată în dosarul nr-, a fost respinsă cererea de lămurire a dispozitivului sentinței comerciale nr. 1017 din 21.03.2006, pronunțată în același dosar, cerere formulată de petentul pârât Ministerul Economiei și Finanțelor în contradictoriu cu intimata reclamantă SC SA.
Tribunalul a constatat că la data de 10.06.2008, petentul-pârât MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR a solicitat în contradictoriu cu intimata reclamantă SC SA lămurirea dispozitivului sentinței comerciale nr.1017/21.03.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-.
În motivarea cererii petentul a arătat că dispozitivul sentinței este susceptibil de o dublă interpretare în sensul că se constată existența: 1) unui drept de creanță care justifică cererea reclamantei de decontare totală a cheltuielilor numai după recuperarea acesteia de la extern, în mod proporțional cu procentul de recuperare; această interpretare are ca temei dispozițiile pct.9 din Ordinul nr.1080/2005 potrivit cărora decantarea drepturilor cuvenite agenților economici titulari de creanță ale căror credite neperformante (.. ) nu au fost preluate la datoria publică (.. ) se va efectua numai după recuperarea acesteia de la extern, în mod proporțional cu procentul de recuperare și se aprobă de președintele Comisiei pe baza documentelor justificative prezentate de aceștia; 2) unui drept de creanță care justifică cererea reclamantei de a solicita decontarea valorii totale a cheltuielilor efectuate de aceasta; această; această interpretare are ca temei dispozițiile pct.9 din Ordinul nr.1080/2005 potrivit cărora Ministerul Finanțelor Publice va deconta societăților exportatoare titulare de creanță valoarea totală a cheltuielilor efectuate de aceștia până în momentul recuperării creanțelor, numai pe bază de documente justificative și în limita prevederilor legale care reglementează destinația sumelor încasate din recuperarea creanțelor.
În opinia petentului, ar fi necesar ca instanța să rețină incidența pct.9 din Cap.3 al Ordinului nr.1080/2005, în sensul că decontarea se va efectua numai după recuperarea acesteia de la extern, în mod proporțional cu procentul de recuperare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.2811Cod pr.civ.
Asupra cererii formulate de petentul-pârât în temeiul art.2811Cod pr.civ tribunalul a apreciat că dispozitivul sentinței comerciale nr.1017/21.03.2006 nu ridică probleme cu privire la înțeles, întindere și aplicare, cuantumul și natura creanței fiind clar exprimate.
Petentul-pârât a repus în discuție, cu încălcarea puterii de lucru judecat, aspecte ale fondului dreptului dedus judecății, care au fost analizate atât de prima instanță cât și de instanțele de control judiciar sesizate în căile de atac.
În acest sens, se remarcă în special decizia nr.2817/27.09.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială, în considerentele căreia problemele invocate de petent sunt tratate in extenso (filele 15-16 dosar ÎCCJ).
Prin urmare, cererea formulată de petent în temeiul art.2811Cod pr.civ. a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel petenta, care a solicitat desființarea încheierii atacate și pronunțarea unei hotărâri prin care instanța să lămurească dispozitivul sentinței comerciale nr. 1017 din 21.03.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială.
În motivarea apelului s-a arătat, în esență, că încheierea pronunțată este nemotivată în sensul că Tribunalul București nu a analizat și nu a dat un răspuns cererii de lămurire a dispozitivului în sensul de a stabili dacă intimata are dreptul la decontarea totală a cheltuielilor efectuate numai pe bază de documente justificative sau dreptul la decontarea totală a cheltuielilor numai după recuperarea acestora de la extern, în mod proporțional cu procentul de recuperare.
Motivarea încheierii este realizată lapidar și cuprinsă într-o singură frază, iar trimiterea la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție înseamnă declinarea oricărei fel de responsabilitate față de cererea de lămurire a dispozitivului.
S-a mai arătat că, deși instanța supremă face referiri exprese la aplicarea articolului 9 din Cap. 3 al Ordinului nr. 1018/2005, aceasta nu este în măsură să lămurească dispozitivul sentinței comerciale nr. 1017/21.03.2006, întrucât nu se face referire la existența a două teze ale articolului 9 din actul normativ menționat.
În drept s-au invocat prevederile articolului 282 - 288 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la 29.10.2008, intimata a solicitat respingerea ca nefondată a apelului formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de apel invocate și în lumina dispozițiilor articolului 295 Cod procedură civilă, curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor articolului 2811Cod procedură civilă, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, ori aceasta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat procedura să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Raportând dispozitivul hotărârii la conținutul cererii de chemare în judecată, curtea constată că obiectul cererii de chemare în judecată a fost reprezentat de constatarea existenței unui drept de creanță în cuantum de 4.896.489, 94 USD al SC SA, iar prin sentința comercială nr. 1017 din 21.03.2006 a fost admisă cererea și s-a constatat existența dreptului de creanță reprezentând dobânzi contractuale și cheltuieli de transport datorate de Ministerul Apărării din Irak, urmare a derulării operațiunilor de export în perioada 1985-1989 de fosta.
În consecință, între petitul cererii de chemare în judecată și dispozitivul hotărârii atacate nu există nici o contradicție, iar dispozitivul nu cuprinde dispoziții potrivnice.
De asemenea, curtea observă că hotărârea instanței de fond este motivată, indicându-se în concret argumentele care au stat la baza adoptării soluției de respingere a cererii de către judecătorul fondului.
În ceea ce privește fondul cererii, curtea apreciază că acesta nu vizează probleme care să țină de lămurirea dispozitivului, ci de executarea creanței, chestiuni care pot fi invocate eventual în cadrul unei contestații la executare.
Mai mult decât atât, prin lămurirea dispozitivului se încearcă de fapt o lărgire a obiectului cererii de chemare în judecată, aspect inadmisibil în calea procesuală aleasă de petentă.
Față de considerentele expuse mai sus, curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR, cu sediul în B,- sector 5, în contradictoriu cu intimata SC SA, cu sediul în B,- sector 3, împotriva Încheierii din Camera de Consiliu din data de 16.07.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 04 noiembrie 2008.
Președinte, - - - | Judecător, --- - |
Grefier, --- |
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex./com. 2 ex.
5.11.2008
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Tatiana Gabriela NăstaseJudecători:Tatiana Gabriela Năstase, Ruxandra Monica Duță
