Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 566/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.566/COM
Ședința publică din 15 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
JUDECĂTOR 2: Nicolae Stanciu
JUDECĂTOR 3: Ecaterina Grigore
Grefier ---
Pe rol judecarea recursului comercial declarat de recurentul-reclamant, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei - SC SRL- cu sediul în C,-, jud.C, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL prin administrator special - cu sediul în C,-, jud.C și intimata-pârâtă SC AUTO SRL PRIN ADMINISTRATOR - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr. 3170/COM/04.06.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- (nr. în format vechi 2853/COM/2006), având ca obiect anulare contract vânzare-cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul-reclamant, personal și av., pentru intimata-pârâtă SC Auto SRL, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm.Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare.
Recurentul-reclamant depune precizări, la care sunt anexate, în copie, registrul de casă din luna august 2007, extrase de cont nr.14/23.08.2004 și nr.16/1.09.2004.
Instanța califică înscrisul depus de recurent ca fiind concluzii scrise.
Instanța, constatând că nu sunt motive de amânare a cauzei, apreciază dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente.
Recurentul-reclamant solicită admiterea recursului pentru motivele arătate în cererea de recurs și precizările depuse. Arată că cele expuse de intimată în întâmpinare sunt neîntemeiate. Din înregistrările contabile ale debitoarei rezultă că sumele încasate de la intimata-pârâtă au constituit în fapt plăți parțiale ale prețului vânzării și nu sume achitate suplimentar. Aceasta nu a dovedit achitarea pentru terenul cumpărat de la debitoare o sumă mai mare decât cea prevăzută în contract.
Avocat, pentru intimata-pârâtă SC Auto SRL, arată că în mod corect a apreciat instanța de fond că nici una dintre criticile formulate nu pot fi reținute. Recurentul a prezentat trunchiat actele juridice încheiate între părți. Lotul promis vânzării făcea parte dintr-un lot mai mare, iar prin stingerea efectelor antecontractului, prin acordul părților, nu s-a convenit restituirea banilor. S-a încheiat, însă, un contract de vânzare-cumpărare asupra unui alt imobil, ce formează un lot distinct pentru care intimata a plătit integral prețul vânzării. Consideră ca nu pot fi primite susținerile recurentului că prețul inițial ar fi fost diminuat, întrucât este vorba de două acte juridice ce privesc loturi diferite și nici nu s-a dovedit că actul ar fi fost încheiat cu intenția de a frauda interesele creditorilor. Având în vedere actele depuse în recurs și poziția procesuală exprimată în întâmpinare, solicită respingerea recursului ca nefondat.
In baza art.150 Cod procedură civilă, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Cu privire la recursul declarat, constată:
Prin cererea formulată la data de 18.05.2006 și înregistrată sub nr- la Tribunalul Constanța, reclamantul, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC SRL a chemat în judecată pe pârâții SC SRL și SC AUTO SRL prin asociații Reșit Erdin și solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.5427/27.08.2004 la BNP în temeiul art. 61 lit. b din Legea nr. 64/1995 modificată, coroborat cu disp. art. 948 Cod civil, precum și repunerea părților în situația anterioară încheierii acestui contract.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a intervenit între pârâți antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3943/07.07.2004 privind un teren viran în suprafață de 920,70 mp ce formează un lot distinct care face parte din imobilul situat în mun. C,-, având numărul cadastral 7432/2, înscris în cartea funciară nr.38187. Prețul integral stipulat era de 28.000 euro, sumă din care promitentul cumpărător a achitat suma de 2.800 euro, adică suma de 11.455,64 lei, iar restul de preț urma să fie achitat până la data de 07.08.2004. În data de 10.08.2004 s-a încheiat actul adițional autentificat sub nr.4849 prin care părțile convin la prelungirea termenului pentru încheierea contractului da vânzare cumpărare până la data de 10.09.2004, iar la data de 27.08.2004 s-a încheiat acest contract autentificat sub nr.5427 la BNP pentru prețul de 57.397,20 lei inclusiv TVA, adică echivalentul a 14.000 euro și este achitat societății vânzătoare integral înaintea autentificării contractului prin factura seria - - nr.-/23.08.2004. Prin această vânzare a fost, însă, diminuat prețul stabilit prin antecontractul de vânzare cumpărare de la 28.000 euro la 14.000 euro ajungând valoarea terenului acoperit cu o platformă betonată cu mult sub prețul pieței pentru zona respectivă astfel încât au fost prejudiciați creditorii societății.
Prin sentința civilă nr.3170/COM/2007, judecătorul sindic a respins acțiunea ca nefondată reținând că la interogatoriul luat pârâtei SC AUTO SRL, aceasta a declarat că prețul stabilit de părți în antecontract a fost modificat prin acordul comun al părților, că nu avea cunoștință de dificultățile financiare ale vânzătoarei și că termenul de încheiere în formă definitivă a fost prelungit prin acordul părților.
La dosar a fost depus de către pârâtă contractul de schimb fără sultă autentificat sub nr.3897/06.07.2004 prin care pârâta SC SRL a efectuat un schimb de terenuri cu SC SRL evaluate fiecare la 66.000.000 lei și în care se arată că SC se obligă să nu desființeze gardul ce împrejmuiește terenul pe care îl dă în schimb SC SRL.
De asemenea, la dosar a fost depus o listă cu prețurile informative minime și maxime de cumpărare pentru locuințe și terenuri în care pentru terenuri situate în zona sau CFR Palas valorile sunt între 10- 55 USD/mp.
Din raportul de expertiză imobiliară efectuat în cauză de expert ing. rezultă că la data de 27.08.2004 valoarea de circulație a terenului era de 15 284 euro, a împrejmuirii era de 1819 euro și a platformei de beton era de 9097 Euro, în total 26200 euro, respectiv 28,5 euro/mp.
S-a mai reținut că în temeiul art. 61 lit. b din Legea nr. 64/1995 modificată, în vigoare la data formulării acțiunii, lichidatorul judiciar al debitoarei aflată în procedura insolvenței a invocat nulitatea vânzării cumpărării motivată de încălcare art. 948 și 1294-1295 Cod civil. Din motivarea acțiunii rezultă, însă, ca motiv de nulitate diminuarea valorii transferului cu 50% față de înțelegerea părților din antecontract și, astfel, vânzarea bunului la un preț derizoriu.
În ce privește înțelegerea părților, a motivat judecătorul sindic, promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare reprezintă un acord de voință prin care ambele părți se obligă să încheie în viitor contractul de vânzare cumpărare. Fiind un acord de voință, ca și în cazul contractului, sunt aplicabile dispozițiile art. 969 Cod civil, potrivit căruia prin consimțământul ambelor părți se pot încheia, modifica, desface și desființa acte juridice.
Astfel, principiul autonomiei de voință este aplicabil nu numai la încheierea contractelor dar și la modificarea acestora sau chiar desființarea lor. Atâta timp cât potrivit art. 969 alin. 2 Cod civil, convenția părților se poate revoca prin consimțământul mutual, este evident că prin consimțământul părților se pot aduce modificări ale contractului și, cu atât mai mult, ale antecontractelor încheiate între părți. Prevederea din antecontractul părților din cauza de față privind nemodificarea prețului de referă la modificări unilaterale iar nu bilaterale ale clauzelor din contract. Prin urmare, modificarea ulterioară a prețului vânzării prin acordul ambelor părți așa cum rezultă din probele administrate (prezența în fața notarului public, emiterea facturii fiscale cu prețul prevăzut în contract) nu reprezintă un motiv de nulitate a actului juridic respectiv ci, dimpotrivă, un drept prevăzut de lege.
Cu privire la prețul derizoriu invocat de reclamant, s-a constatat că acesta este reglementat în art.1303 cod civil care arată că prețul vânzării trebuie să fie serios, respectiv să fie proporțional cu valoarea lucrului vândut. Prin urmare, prețul este derizoriu ori de câte ori este atât de disproporționat în raport de valoarea lucrului vândut încât să nu existe preț, să nu poată constitui obiectul obligației cumpărătorului și deci o cauză suficientă a obligației asumate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate. Din probele administrate a rezultat, însă, că prețul la care a fost vândut nu a fost derizoriu și anume: în urmă cu numai o lună vânzătoarea a evaluat în cadrul unui schimb de teren același imobil la suma de 66.000.000 lei vechi și l-a vândut apoi cu 573.972.000 lei; din lista depusă de notarul public din acea perioadă prețurile minime erau între 10- 55 euro/mp, respectiv 333 000 - 1 831 000 lei/mp pe când între părți a fost vândut cu 623 408,27 lei/mp.
Instanța a apreciat că prețul de vânzare imobilului nu a fost derizoriu astfel încât, nefiind nicio altă cauză de nulitate a contractului invocată de reclamant.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat partea căzută în pretenții la plata cheltuielilor de judecată efectuate în sumă de 2380 lei.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamantul lichidator judiciar care a criticat soluția judecătorului sindic ca fiind nelegală și netemeinică.
A susținut recurentul că hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, respectiv cu ignorarea reglementărilor speciale în materia insolvenței - Legea nr.85/2006, în favoarea unor reglementări cu caracter general - prevederile art.969 alin.2 și ale art.1303 Cod civil.
A arătat recurentul, în esență, că din succesiunea convențiilor încheiate între părți a rezultat o diminuare cu 50% a prețului stabilit inițial prin antecontractul de vânzare-cumpărare, respectiv de la 28.000 euro la 14.000 euro, în pofida stipulației din antecontractul de vânzare-cumpărare conform căreia nu putea interveni nicio modificare de preț. În pofida tuturor dovezilor administrate în cauză, instanța s-a limitat la invocarea disp. art.969 și 1303 Cod civil, nefiind luate în considerare premisele stabilite de Legea nr.85/2006 cu privire la condițiile speciale în care a avut loc acordul de voință, respectiv în perioada suspectă de 3 ani anteriori deschiderii procedurii insolvenței și prejudiciul provocat creditorilor prin înstrăinarea averii imobile a societății contra unei prestații vădit disproporționate.
În ceea ce privește caracterul fraudulos al actului, a motivat recurentul că intenția frauduloasă a debitoarei poate fi dedusă și din renunțarea la prețul solicitat inițial prin antecontractul de vânzare-cumpărare în favoarea unui preț diminuat cu 50% în condițiile în care, la data perfectării actului, societatea se confrunta cu dificultăți financiare.
A mai susținut recurentul că prin art.80 alin.1 lit.b din Legea nr.85/2006 se instituie o prezumție relativă de fraudă a debitorului insolvent care realizează operațiuni comerciale în care prestația debitorului o depășește vădit pe cea primită, în cauză disproporția vădită dintre prestații fiind atestată de raportul de expertiză imobiliară efectuat din care rezultă că valoarea de circulație a imobilului înstrăinat era de 26.200 euro, deci cu 87,14% mai mare decât prețul primit de debitoare. În cauză, prezumția de fraudă nu a fost răsturnată de niciuna din probele administrate în cauză.
Prin decizia civilă nr.7/COM/23.01.2008, Curtea de APEL CONSTANȚAa admis recursul declarat de recurentul reclamant, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC SRL, împotriva sentinței civile nr. 3170/COM/04.06.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL prin administrator special și intimata pârâtă SC Auto SRL; a modificat în tot hotărârea în sensul că a admis acțiunea și a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5427/27.08.2004 de BNP încheiat între SC SRL, în calitate de vânzător și SC Auto SRL, în calitate de cumpărător, privind terenul în suprafață de 920,70 mp situat în C,- și a dispus restituirea imobilului averii debitoarei de către pârâta SC Auto SRL.
Prin decizia civilă nr.434/COM/19.05.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA, a fost admisă contestația în anulare formulată de contestatoarea SC Auto SRL, a anulat decizia nr.7/COM/23.01.2008 pronunțată de aceeași instanță și a fixat termen pentru soluționarea recursului.
Instanța a reținut că au fost încălcate disp.art.317 al.1 pct.1 Cod procedură civilă, în sensul că, contestatoarea nu a fost legal citată pentru termenul de judecată din 23.01.2008, când s-a judecat recursul.
Curtea, în acest ciclu procesual, fiind legal sesizată cu cererea de recurs formulată de către, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC SRL, reține următoarele:
Alături de motivele de recurs, a formulat o serie de precizări, arătând că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, invocându-se ca temei juridic disp.art.304 pct.7 și 8, art.3041Cod procedură civilă, art.25 lit.c, art.79, art.80 al.1 lit.b, art.83 al.2 și art.85 al.3 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
De asemenea, au fost depuse la dosar o serie de înscrisuri: registrul de casă pentru luna august 2004, ordinul de plată nr.484/18.08.2004, extrase de cont nr.14/23.08.2004, nr.16/1.09.2004.
Intimata SC Auto SRL a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, pentru următoarele considerente:
1.Recurentul nu a prezentat în mod clar succesiunea actelor juridice încheiate între cele două societăți comerciale, atât în fața instanței de fond cât și în cuprinsul motivelor de recurs.
Astfel, obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare l-a format terenul viran în suprafață de 920,70. iar prețul vânzării a fost convenit la suma de 28.000 euro.
Prin acte adiționale, părțile au convenit prelungirea termenului stabilit inițial pentru perfectarea actului autentic de vânzare-cumpărare ce a avut loc la 27.08.2004, ce poartă asupra unui alt imobil ce a format obiectul antecontractului.
In acest imobil s-a achitat societății vânzătoare integral, în avans, înainte de autentificarea actului prețul vânzării în cuantum de 14.000 euro.
2.Față de această situație, nu pot fi reținute susținerile recurentului în sensul că, în frauda creditorilor societății, prețul vânzării convenit inițial, la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, ar fi fost diminuat la momentul perfectării actului autentic de la suma de 28.000 euro la suma de 14.000 euro, deoarece cele două acte juridice nu au purtat asupra aceluiași imobil.
3.Nu se poate reține că prețul de înstrăinare al imobilul ar fi fost vădit inferior bunului imobil vândut, deoarece suma de 14.000 euro se încadrează între limitele limite și maxime ale prețurilor practicate pe piața imobiliară pentru imobile similare.
4.In ceea ce privește prezumția de fraudă, reglementată de art.85 al.3 din Legea nr.85/2006, nu se poate aplica acestei societăți, ca terț dobânditor al bunului, deoarece sarcina probei revine recurentului, iar acesta nu a probat-
Ca situație de fapt, Curtea reține că, prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3943/07.07.2004 la BNP, pârâta debitoare SC SRL s-a obligat să vândă, iar pârâta SC Auto SRL s-a obligat să cumpere până la data de 07.08.2004 terenul viran în suprafață de 920,70 mp ce formează un lot distinct, care face parte din imobilul situat în C,-, compus în totalitate din teren în suprafață de 46.071,80 mp, și construcțiile existente pe acest teren pentru prețul de 28.000 euro, sumă din care promitentul cumpărător a achitat suma de 2800 euro, echivalentul a 114.556.400 lei, la data semnării contractului definitiv de vânzare cumpărare urmând a se achita restul de preț, respectiv echivalentul în lei a sumei de 25.200 euro, fără să mai poată interveni nicio majorare de preț, nicio modificare a acestuia.
La data de 10.08.2004 s-a încheiat între părți un act adițional autentificat sub nr.4849/2004 la BNP prin care părțile au hotărât de comun acord prelungirea termenului pentru încheierea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică. La data de 27.04.2004, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5427/27.08.2004 la BNP stabilind ca preț de vânzare suma de 573.972.000 lei, inclusiv TVA, respectiv echivalentul a 14.000 euro, achitat integral înaintea autentificării actului. Conform facturii fiscale seria - - nr.- depusă la dosarul cauzei rezultă că prețul terenului cumpărat de SC Auto SRL este de 573.972.000 lei.
De asemenea, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, valoarea de circulație a bunului ce face obiectul vânzării, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, era de 1.076.102.400 lei vechi, echivalentul a 26.240 euro.
Potrivit art.80 din legea nr. 85/2006, " Administratorul sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin - operațiuni comerciale în care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii".
Textul legal se referă la diferența vădită între prestații în defavoarea debitorului.
In acest caz, frauda debitorului este prezumată de legiuitor, iar prin încheierea actului, debitorul urmărește sau cel puțin acceptă posibilitatea vătămării creditorilor în beneficiul celui cu care a contractat și căruia îi transferă o valoare patrimonială disproporționat de mare în raport cu prestația efectiv primită de către el.
In cazul actelor juridice oneroase și comutative, prezumția de fraudă își produce efectele, frauda constând în însăși disproporția vădită de valoare dintre cele două prestații.
Această dispoziție legală instituie și o prezumție relativă de fraudă în dauna creditorilor, în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.78 și 80 din lege.
Având caracter relativ, această prezumție va putea fi răsturnată de către debitor.
Frauda este una din condițiile de promovabilitate a acțiunilor la care fac referire dispozițiile Legii nr.85/2006 (art.79 și 80) și, spre deosebire de dreptul comun unde frauda trebuie dovedită, prin excepție, în această procedură specială, legiuitorul prezumă frauda săvârșită de debitorul insolvent.
Intimatele nu au justificat reducerea la Jap rețului stabilit inițial prin antecontractul de vânzare-cumpărare, în condițiile în care societatea vânzătoare se afla în dificultate financiară.
Instanța de fond a făcut în cauză o aplicare a principiului autonomiei de voință a părților care, potrivit dispozițiilor cuprinse în Codul civil le permite să modifice clauzele contractuale prin consimțământul mutual.
In cauza de față, însă, sunt aplicabile normele derogatorii de la dreptul comun, respectiv legea specială a insolvenței nr.85/2006.
Prezentarea în recurs antecontractului de vânzare cumpărare și a altor acte adiționale următoare nu afectează valabilitatea și condițiile analizării contractului autentic de vânzare-cumpărare încheiat de părți și care privește terenul în suprafață de 920,70. situat în C-, având numărul cadastral 7432/2/1 și înscris în Cartea funciară sub nr.40784/10.08.2004.
Față de cele expuse rezultă că instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală și netemeinică, motiv pentru care, în conf.cu art.312 al.1 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi admis, în sensul modificării în tot a hotărârii și admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul comercial declarat de recurentul-reclamant- în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC SRL- cu sediul în C,-, jud.C, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL prin administrator special - cu sediul în C,-, jud.C și intimata-pârâtă SC AUTO SRL prin administrator - cu sediul în C,-, jud.C, împotriva sentinței civile nr. 3170/COM/04.06.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- (nr. în format vechi 2853/COM/2006) și în consecință:
Modifică în tot hotărârea atacată,în sensul că admite acțiunea.
Dispune anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.5427/27.08.2004 autentificat la., încheiat între SC SRL în calitate de vânzător și SC Auto SRL în calitate de cumpărător, cu privire la terenul în suprafață de 920,70. situat în C-.
Dispune restituirea imobilului averii debitoarei de către pârâta SC Auto SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Jud.fond:
Red.jud.-
Tehnored.-gref.
4ex./17.10.2008
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga, Nicolae Stanciu, Ecaterina Grigore
