Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 848/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.848/COM

Ședința publică de la 24 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Claudiu Răpeanu

JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea

JUDECĂTOR 3: Revi Moga

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul comercial d eclarat de reclamanta - IMPORT EXPORT SRL, cu sediul în C,-, -C,.11, județ C, împotriva sentinței civile nr.779 din 02.02.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SA, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de leasing.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 18 iunie 2009 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a acorda posibilitate părților de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 24.06.2009.

CURTEA:

Asupra recursului comercial d e față:

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:

Reclamanta " IMPORT - EXPORT" a chemat în judecată la data de 20.09.2007 pe pârâta "" solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, pentru activul nr.163, situat în C,-, în condițiile convenite de părți, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr.1895/COM/12.07.2000 a fost obligată pârâta la încheierea contractului de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare reținându-se că între părți s-a încheiat un contract de asociere în participațiune având ca obiect activul nr.163, că reclamanta a efectuat investiții care au condus la sporirea valorii comerciale a spațiului și că au fost îndeplinite toate cerințele pentru încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauză imobiliară de vânzare, respectiv acordul AGA și mandatul acționarului principal FPS. Apelul și recursul formulat împotriva acestei hotărâri au fost respinse ca nefondate prin decizia nr.596/COM/2001 a Curții de APEL CONSTANȚA și prin decizia nr.4860/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Deși s-au declanșat și susținut demersuri constând în notificări și chiar cereri în justiție, toate având ca scop materializarea celor stabilite prin hotărâre judecătorească, respectiv transformarea contractului de asociere în contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, pârâta a refuzat nejustificat punerea în executare a dispozițiilor sentinței nr.185/COM/2000 a Tribunalului Constanța, ceea ce a determinat formularea prezentei cereri. La pronunțarea hotărârii trebuie să se aibă în vedere acordul părților, obiectul contractului, prețul convenit (cu referire la valoarea redevenței lunare și la valoarea reziduală), exprimarea opțiunii pentru cumpărare din partea reclamantei și stabilirea duratei contractului.

În drept a invocat disp. art.1073 Cod civil.

Prin sentința civilă nr.779/02.02.2009 Tribunalul Constanțaa respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, în aplicarea dispozițiilor legale, respectiv ale art. 1073 cod civil raportate la dispozițiile nr.OUG88/1997, Legea nr.99/1999 acțiunea reclamantei e neîntemeiată.

Astfel pârâta a fost obligată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă la încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, și deci nu mai trebuie analizate condițiile impuse de art. 24 și 27 din nr.OUG 88/1997(existența aprobării adunării generale a acționarilor, efectuarea investițiilor, acordul instituției publice implicate), dar în Normele Metodologice aprobate prin nr.HG450/1999 se prevăd la art. 117 care sunt principalele elemente ale contractului de leasing imobiliar pentru active cu clauză irevocabilă de vânzare: părțile din contract, activul care trenează obiectul contractului, valoarea totală a contractului de leasing, durata leasingului, cuantumul și termenele de plată ale ratelor obligația de plată în întregime a valorii reziduale înainte de încheierea contractului de vânzare, în termen de cel mult 10 zile de la încheierea perioadei de leasing, obligația utilizatorului de a asigura pe cont propriu toate cheltuielile legate de exploatarea activului, inclusiv cele ce revin, potrivit legii, proprietarului, valoarea îmbunătățirilor executate și/sau a investițiilor realizate de utilizator la activul care face obiectul contractului, care se va deduce din restul de preț și, după caz din ratele scadente, obligația utilizatorului de a răspunde toate riscurile exploatării activului și pentru orice altă pagubă și clauza irevocabilă de vânzare în favoarea utilizatorului).

Așadar, toate aceste elemente prevăzute de Normele Metodologice trebuie a fi cuprinse în contractul pentru care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești, iar aceste elemente se stabilesc prin negociere directă.

Astfel, obligația instituită prin sentința civilă nr.1895/COM/2000 este o obligație cu nu poate fi îndeplinită de altă persoană decât debitorul, ceea ce atrage aplicabilitatea art. 5803Cod procedură civilă.

De asemenea, chiar dacă prin raportul de evaluare întocmit de "" (întocmit înainte de pronunțarea sentinței civile nr.1895/COM/12.07.2000 a Tribunalului Constanța ) s-ar fi stabilit valoarea contractului în ianuarie 1999, durata contractului și valoarea redevențelor, toate celelalte elemente ale contractului nu au fost stabilite și, dat fiind caracterul "intuituu personae" al acesteia, instanța nu poate substitui voința părților, aceste elemente urmând a se stabili prin negociere directă de acestea.

Prin urmare, s-a constatat că actul respectiv (contractul în cauză) are caracter intuituu personae, astfel încât elementele lui nu pot fi stabilite decât prin voința părților, că toate aceste elemente nu au fost stabilite de părți, iar instanța nu se poate substitui voinței părților și astfel că nu pot fi aplicate dispozițiile art. 1073 Cod procedură civilă, decât în condițiile raportării acestora la dispozițiile speciale ale nr.OUG88/1997 care sunt aplicabile în cauză (este vorba de stabilirea tuturor elementelor unui contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare).

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta " IMPORT - EXPORT" formulând critici prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă.

În motivarea recursului se arată că greșit instanța a respins acțiunea sa, ignorând înscrisurile depuse la dosar: respectiv hotărârile AGA ale pârâtei "", care au stabilit fără echivoc prețul la care urma să se vândă activul, valoarea redevențelor și termenul contractului.

Or, prin sentința civilă nr.1985/2000 a Tribunalului Constanțaa fost admisă acțiunea " IMPORT - EXPORT" împotriva "", iar pârâta a fost obligată să încheie cu reclamanta un contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare pentru activul nr.163 situat în C, str. -, hotărâre rămasă irevocabilă prin decizia nr.4860/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din cuprinsul acestor hotărâri rezultă că instanțele au analizat existența condițiilor pentru încheierea contractului, în referire la hotărârile AGA ce reprezintă acordul societății pârâte, fundamentarea prețului, stabilirea redevențelor, existența mandatului în vederea încheierii contractului comunicarea făcută de acționarul principal privind valoarea contractului de leasing imobiliar 339.219.443 lei, conform adresei nr.253/709/01.10.1999.

Astfel, în ceea ce privește existența condițiilor pentru pronunțarea unei asemenea hotărâri, în referire la elementele contractului acestea au fost determinate prin judecățile anterioare, în raport de voința exprimată de părți, atunci când și-au exprimat consimțământul la încheierea actului.

Se mai susține că, toate condițiile p0revăzute în nr.OUG88/1997 și Normele Metodologice de aplicare reglementate de nr.HG577/2002 sunt îndeplinite, fiind determinate părțile contractante și activul ce formează obiectul contractului. În ce privește valoarea contractului, durata leasingului, cu amănuntul și termenele de plată ale ratelor, urma a se valorifica proba cu înscrisuri aflate în dosar, înscrisuri enumerate în cuprinsul hotărârii, dar nevalorificate din punctul de vedere al condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru încheierea contractului de leasing.

Acestea sunt hotărârea nr.15 din 26.02.1999 luată în "", prin care s-a aprobat vânzarea prin contracte de leasing cu clauză irevocabilă de vânzare a unui număr de 30 active aflate în asociere, printre care și cel în cauză, adresa nr.253/336 din 18.05.1999 a care a emis un mandat special în sensul încheierii contractului, pentru o valoare de 339.219.443 lei, cu o redevență lunară de 5.587.709 lei pentru o durată de 5 ani, (neincluzând TVA și investițiile utilizatorului) și adresa nr.1998/22.11.2001 prin care se comunică acordul "", de a încheia în formă scrisă contractul.

Or, câtă vreme toate elementele contractului au fost identificate prin voința părților, nu există nici un motiv a se afirma că există o substituire a voinței pârâtei.

Recursul este nefondat.

În cauză, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și actele depuse la dosar în susținerea acesteia se constată că legal prima instanță a respins acțiunea ca nefondată.

Astfel, instanța de judecată nu poate suplini consimțământul pârâtei în ceea ce privește clauzele esențiale ale contractului de leasing imobiliar, interpretare proprie dată adreselor existente în dosar și la care se face referire și în recurs fiind eronată, fiind greșită susținerea că "fără echivoc" părțile au stabilit prețul, valoarea redevenței și termenul contractului de leasing imobiliar la încheierea căruia au fost obligate prin hotărârea judecătorească irevocabilă (sentința civilă nr.1895/COM/2000) apare ca inadmisibilă formularea acțiunii prin care reclamanta recurentă solicită instanței ca prin hotărâre să determine condițiile esențiale ale contractului și să suplinească consimțământul intimatei pârâte în ceea ce privește aceste condiții.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța în sensul obligării la încheierea contractului este corectă întrucât se reține că pârâta "", și-a îndeplinit obligația stabilită de instanță referitoare la exprimarea voinței de a încheia contractul de leasing imobiliar.

În ceea ce privește celelalte clauze ale contractului, precum prețul, termenul, cuantumul redevențelor, corect s-a reținut de instanța de fond că acestea nu au fost rezultatul negocierii și că instanța nu poate interveni legal în procesul negocierii în absența unei dispoziții legale imperative, aceasta fiind posibilă (intervenția instanței ) dar în situația în care finalul negocierilor s-ar decela o atitudine vădit șicanatorie și abuzivă din partea intimatei, instanța neputând suplini consimțământul părților în ce privește conținutul clauzelor contractului de leasing imobiliar.

Prin sentința civilă nr.1895/COM/12.07.2000 a Tribunalului Constanța irevocabilă, nu se menționează elementele esențiale ale contractului la care face referire nr.OUG88/1999 și Normele Metodologice de aplicare în art. 117 nr.HG450/1999, contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă neputând fi încheiat decât prin novație, nefiind îndeplinite condițiile art. 1130 Cod civil.

Astfel, susținerile recurentei și în referire la cuprinsul sentinței civile nr.1895/2000 sunt nefondate și nu corespund realității.

Adresa nr.224/6576/17.12.1998 (fila 35 dosar fond) în doar un acord de principiu și nu cuprindea decât o valoare de pornire la negociere directă(ceea ce înseamnă că sub aceasta nu se poate încheia contractul), iar adresa nr.253/709/01.10.1999 este o comunicare de emitere a unui mandat pentru pentru încheierea actului, ceea ce însă nu este suficientă pentru ca actul să se încheie, voința societății fiind rezultatul voinței tuturor acționarilor.

Cum contractul în cauză are un caracter "intuituu personae", astfel încât elementele sale nu pot fi stabilite decât prin voința părților, se constată că legal prima instanță a constatat inaplicabilitatea dispozițiilor art. 1073 Cod civil, aceasta nefiind posibilă decât în condițiile în care, urmare altei judecăți, s-ar solicita efectuarea unei expertize judiciare referitoare la valoarea imobilului și a celorlalte elemente ale contractului.

Pentru aceste considerente și în aplicarea art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul comercial d eclarat de reclamanta - IMPORT EXPORT SRL, cu sediul în C,-, -C,.11, județ C, împotriva sentinței civile nr.779 din 02.02.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - SA, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de leasing.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2009.

Pt.Președinte, Pt.Judecător, Pt.Judecător,

- - - - - -

art.261 al.2 Cf.art.261 al.2. Cf.art.261 al.2.

Semnează, Semnează, Semnează,

Președinte instanță Președinte instanță Președinte instanță

Jud. Jud. Jud.

Pt.Grefier,

- -

Cf.art.261 al.2

Semnează,

Prim Grefier

Jud.fond-

Jud.red--/24.07.2009

Dact./27.07.2009

Președinte:Claudiu Răpeanu
Judecători:Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea, Revi Moga

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 848/2009. Curtea de Apel Constanta