Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 934/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.934/COM
Ședința publică din 11 decembrie 2008.
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului comercial d clarat de recurentul - MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în T,- bis, jud.T, împotriva deciziei civile nr.75/16.05.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - - " " SRL - cu sediul în T,-, jud.T, CENTRUL DE SĂNĂTATE - cu sediul în,-, jud.T și TREZORERIA - cu sediul în, jud.T, având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp.art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTE A
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Tulcea și înregistrată sub nr.651/327/01.02.2007, reclamanta - SRL a solicitat validarea popririi pentru suma de 15.100 lei RON înființată cu privire la terțul poprit DGFP T - Administrația Finanțelor Publice, pentru creanța debitorului Centrul de Sănătate.
Motivând cererea petenta învederează în esență că, prin Sentința civilă nr.746/29.04.2004, Decizia civilă nr.294/25.10.2004 și Decizia nr.4319/28.09.2005 debitorul a fost obligat la plata sumei de 13.800 lei RON, reprezentând cheltuieli de judecată și onorariu de executare, că la 15.11.2006 s-a înființat poprirea, iar la 22.12.2006 terțul poprit a comunicat executorului judecătoresc faptul că nu sunt îndeplinite condițiile înființării popririi, fără a argumenta care sunt acestea.
Prin întâmpinare, debitorul a învederat că, prin Sentința nr.746/29.04.2004 a Tribunalului Tulceaa fost obligat la plata sumei de 45 milioane lei ROL cheltuieli de judecată către creditoare, iar prin Decizia nr.294/25.10.2004 a Curții de APEL CONSTANȚAa fost obligat la plata sumei de 48 milioane lei ROL, pentru ca prin Decizia nr.4319/28.09.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție să fi fost obligat la plata sumei de 4.500 lei RON către aceeași creditoare.
Se susține că, suma de 13.800 lei RON solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată, este eronată și până la data depunerii întâmpinării nu a primit nici un document anexat cererii de validare poprire.
1. Prin Sentința civilă nr.615/03.03.2007 pronunțată de Judecătoria Tulcea, se respinge acțiunea formulată de creditoare ca neîntemeiată, desființându-se poprirea înființată prin adresa BEJ " " din 15.11.2006 asupra contului bancar al debitorului "Centrul de Sănătate ", deschis la terțul poprit DGFP T - - Trezoreria.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța reține în esență că, în cauză, față de dispozițiile cuprinse în art.3 din OG nr.22/2002 este incidentă norma specială care derogă din dispozițiile privind poprirea - art.460 - instituite de Codul d e pr.civilă, dată fiind subordonarea debitorului față de Ministerul Sănătății și Familiei și caracterul său de instituție publică, care asigură serviciul de utilitate publică.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel creditorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul nesemnării de judecător a minutei, care reprezintă rezultatul deliberării și sub aspectul aplicării greșite a legii.
2. Prin Decizia civilă nr.97/08 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosar nr.651/327/18.04.2007, se admite apelul declarat de creditoare, dispunându-se desființarea hotărârii atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.
Pentru a aprecia de această manieră, instanța a reținut în esență că, lipsa semnăturii judecătorului de pe minută se sancționează cu nulitatea hotărârii, iar celelalte critici aduse acesteia urmează a fi examinate cu prilejul rejudecării fondului cauzei.
Împotriva acestei decizii, a promovat recurs debitorul Centrul de Sănătate, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul constatării nulității hotărârii primei instanț.
3. Prin Decizia civilă nr.470/C/31.10.2007 a Curții de APEL CONSTANȚA se respinge ca nefondat recursul, reținându-se în esență că, în speță sunt aplicabile dispozițiile art.258 Cod pr.civilă.
4. Primind cauza spre rejudecare Judecătoria Tulcea procedează la soluționarea acesteia pronunțând Sentința civilă nr.39/11 ianuarie 2008, prin care admite cererea formulată de creditoare, validând poprirea, cu consecința obligării terțului poprit la plata sumei de 15.100 lei reprezentând debit neachitat.
Pentru a pronunța sus-menționata hotărâre, instanța reține în esență că, în raport de dispozițiile art.3 din OG nr.22/2002, în cauză este incidentă norma specială care derogă la dispozițiile privind poprirea.
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel F - DGFP, cu motivația în esență că, în mod nelegal și netemeinic instanța a dispus în sensul obligării sale la plata de 15.100 lei reprezentând debit neachitat și 2015 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
5. Prin Decizia civilă nr.75/16 mai 2008 Tribunalul Tulcea - Secția civilă respinge apelul ca nefondat, reținând în esență că:
Potrivit disp. art.2 din nr.OG22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/08.05.2007, dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca în termen de 6 luni să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația.
Potrivit dispozițiilor art. 3, în situația în care nu își îndeplinește obligația de plată în termenul menționat, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite (în cazul în speță înființarea validării popririi) potrivit codului d e procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale în materie.
Deci, debitoarea nu poate sta în pasivitate, ci să solicite la ordonatorul principal de credite sumele necesare, acesta fiind obligat, conform art. 4 să le pună la dispoziție sumele necesare efectuării plăților stabilite prin titluri executorii.
În textul al. 2 se prevede că, virările de credite bugetare se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice cu modificările ulterioare și ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Textele invocate de recurentă sunt înainte de modificarea nr.OG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, dar a fost republicată la 08.05.2007, conținutul acestora fiind cel expus anterior.
Față de faptul că cererea de validare poprire a fost formulată anterior, respectiv la 01.02.2007, devenind incidente în cauză normele tranzitorii, respectiv art. II din Legea nr.110/2007, în care la art.2 se prevede că executările silite ( înființarea și validarea acestora) privind obligațiile de plată ale instituțiilor publice desemnate în baza nr.OG22/2002, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea nr.288/2002, în curs la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, vor continua potrivit prevederilor prezentului act normativ.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, în termen a promovat recurs creditoarea DGFP, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu indicarea temeiului de drept prev.de art.304 pct.7 și motivația în esență că, există contradicții vădite între considerentele și dispozitivele hotărârilor atacate.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins, conform art.312 Cod pr.civilă, pentru următoarele considerente, în esență:
Instanța a fost investită de intimata reclamantă - SRL cu soluționarea cererii având ca obiect validare poprire asupra conturilor debitoarei Centrul de Sănătate, în vederea indisponibilizării acestora în mâinile terțului poprit MEF-DGFP T -, indicându-se ca temei de drept dispozițiile art.460 Cod pr.civilă.
privește ipoteza în care, la data de 15.11.2006 prin intermediul executorului judecătoresc s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor debitoarei, cu respectarea dispozițiilor art.456 - art.457 Cod pr.civilă, pentru suma datorată, pentru ca, la data de 22.12.2006 terțul poprit să fi înțeles a comunica executorului judecătoresc că nu sunt îndeplinite condițiile înființării popririi, fără însă a argumenta această susținere.
Probatoriul administrat în cauză face dovada că, creditorul reclamant - SRL se află în posesia unor titluri executorii (hotărâri judecătorești), fiind îndreptățit a solicita înființarea unei popriri executorii asupra sumelor de bani sau efectelor pe care debitorul are să le primească de la oat reia persoană.
Astfel, ca formă a executării silite indirecte, poprirea este procedeul prin care creditorul urmărește sumele de bani sau bunurile mobile incorporale pe care o terță persoană le datorează debitorului propriu, prin indisponibilizarea acestor sume sau bunuri în mâinile terțului și obligarea acestuia să plătească direct creditorului urmăritor ceea ce datorează debitorului urmărit.
Sediul materiei îl constituie dispozițiile art.452 - art.461 Cod pr.civilă,validarea popririiconstând în verificarea și confirmarea popririi, iar în condițiile în care poprirea s-a validat, terțul poprit este obligat să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului.
În acest context Curtea constată că, în mod legal și temeinic instanța de fond a apreciat asupra împrejurării ce rezultă indubitabil, că intimata creditoare avea posibilitatea în cazul neexecutării obligației de plată să aleagă fie calea dreptului comun (procedura civilă - art.460 Cod pr. Civilă), fie cea a legii speciale, în condițiile în care, norma tranzitorie prevede continuarea procedurii sub imperiul legii noi.
Curtea reține că, în speță, se dispută obligațiile de plată ale unei instituții publice, rezultate din titluri executorii, astfel că, în mod legal și temeinic s-a reținut de către instanța de fond incidența normei speciale cuprinsă în dispozițiile art.3 din OG nr.22/2002, ce derogă de la dispozițiile privind poprirea - din dreptul comun.
Astfel, potrivit art.2 din OG nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, în vigoare începând cu data de 08 mai 2007, (cu modificările aduse prin Legea nr.288/2002 de aprobare a OG nr.22/2002 și Legea nr.110/2007), dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată.
Același text de lege statuează asupra împrejurării că, acest termen - de 6 luni - curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.
Nu poate fi reținută critica recurentei întemeiată pe disp.art.304 pct.7 Cod pr.civilă, referitoare la contradicții vădite între considerentele și dispozitivele hotărârilor atacate, deoarece s-ar încălca principiul "non reformatio in pejus", atât timp cât, în condițiile art.315 alin.final Cod pr.civilă, la judecarea recursului, precum și la judecarea procesului după casarea hotărârii de către instanța de recurs, dispozițiile art.296 Cod pr.civilă sunt aplicabile în mod corespunzător.
Ca atare, aspectele arătate pentru etapa apelului sunt valabile și pentru cea a recursului,neputându-seca, în calea de atac a recursului să se invoce pentru prima dată aspectele ce nu au fost invocate cu prilejul judecății cauzei în apel.
Astfel, potrivit art.294 pct.1Cod pr.civilă, "În apel nu se pot schimba calitatea părților, cauza și obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi, iar art.316 Cod pr.civilă prevede că "dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol".
În raport de aceste prevederi legale, Curtea constată că recurenta nu își poate schimba susținerile făcute prin calea de atac a apelului, în această fază procesuală și cum nu sunt motive pentru a se dispune reformarea hotărârii recurate, văzând și dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, Curtea respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul comercial d clarat de recurentul - MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în T,- bis, jud.T, împotriva deciziei civile nr.75/16.05.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - - " " SRL - cu sediul în T,-, jud.T, CENTRUL DE SĂNĂTATE - cu sediul în,-, jud.T și TREZORERIA - cu sediul în, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 decembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Jud.fond.
Jud.apel.
Red.dec.jud./16.12.2008
Dact.Sz - 2 ex/16.12.2008
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea
