Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 99/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR.99/A-
Ședința publică din 08 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu JUDECĂTOR 2: Dumitru
- - JUDECĂTOR 3: Fabiola Ion Grigorescu
- --- - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanții G domiciliat în, sat, jud.V și - SRL cu sediul în, sat, jud.V, precum și asupra apelului declarat de pârâta Societatea Națională a "OLTENIA" SA cu sediul în Tg.J,--15, jud.G, împotriva sentinței nr.878 din 30 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Apelul declarat de reclamantul G este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 1.826,00 lei potrivit chitanței nr.-/01.10.2008 (fila 215 din dosar) și cu timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
Apelul declarat de pârâta OLTENIA SA Tg.J este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2.926,25 lei potrivit ordinului de plată nr.658/30.09.2008 (fila 216 din dosar) și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din 01 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 23.02.2006, reclamanții G și, județul V, au chemat în judecată pe pârâta Societatea Națională a "Oltenia" Tg.J, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să fie obligată la plata sumei de 265.000 lei RON pentru reclamanți și 29.400 lei pentru societate, reprezentând prejudiciu produs acestora, să ridice sterilul depus pe terenul proprietatea reclamanților și să-l aducă la starea inițială de folosință, să acopere canalul în lungime de 40, săpat abuziv pe terenul proprietatea reclamanților și să aducă terenul în starea inițială de folosință, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că, G este proprietarul terenului situat în satul, localitatea, învecinat pe o latură cu râul, unde se află Exploatarea Minieră, care a depozit pe malul râului o haldă de steril, încălcând zona de protecție a râului cu 15. Astfel, în vara anului 2004, când râul a ieșit din matcă, datorită ploilor abundente, a fost antrenat și sterilul, ajungând pe terenul reclamanților, pe care l-a distrus, în sensul că a rupt un gard pe o L= 155, în valoare de 22.000 lei, a rupt 6 nuci, 8 pruni, un drum de acces, heleșteul, în valoare de 164.890 lei, a fost pierdută producția piscicolă aferentă anului 2005-2006, în valoare de 24.000 lei, producția agricolă, în valoare de 3.000 lei, iar cca.3.000 teren a fost acoperit cu steril.
S-a mai arătat că o parte din teren este folosit de, căreia i-au fost provocate pagube constând în 19 cherestea de fag, în valoare de 7.000 lei, 43 lemn rotund de brad, în valoare de 9.460 lei, piese de schimb, în valoare de 3.000 lei, colmatarea canalizării, pentru care sunt necesare lucrări de 10.000 lei.
Aceste pagube au fost determinate de faptul că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile legale privind depozitarea sterilului și asigurarea zonei de protecție a cursului apei și refacerea mediului.
Ulterior, pârâta, a început să sape un canal pentru deversarea râului, fără a avea acordul proprietarilor.
În susținere, s-au depus înscrisuri (17-22, 24-77, 190-290) și s-a solicitat proba cu interogatorii și expertize de specialitate, precum și atașarea dosarului nr- - având ca obiect asigurare dovezi.
Pârâta, legal citată, prin întâmpinarea depusă la 20.05.2006, a solicitat respingerea acțiunii, în principal, pe excepția necompetenței materiale a instanței, cu motivarea că prezenta acțiune are natură civilă și nu comercială, pretențiile reclamanților întemeindu-se pe dispozițiile art.998 - 999 cod civil și 1073 Cod civil, pe excepția lipsei calității procesuale-pasive, prin aceea că deținătorul Nord - este Consiliul Local, conform procesului verbal din 30.09.2002, prin preluarea suprafeței de 416.800, iar pe fond, ca neîntemeiată, deoarece, așa cum s-a motivat și acțiunea, prejudicierea reclamanților s-a datorat cazului de forță majoră - ploi abundente - care exclud culpa sa prin existența dovezii dezastrului produs în zonă, precum și pe faptul că pretențiile sunt exagerate și nejustificate.
La dosar a depus înscrisuri (90-93, 104-112, 133-143, 94-82.II), fiind de acord cu efectuarea expertizelor solicitate de reclamanți.
Prin încheierea din 23.06.2006, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială - a respins excepția de necompetență materială a instanței, iar prin încheiere din 22.09.2006, după depunerea înscrisurilor solicitate (101), a respins și excepția lipsei calității procesual-pasive a pârâtei.
La data de 27.06.2008 reclamanta SRL a depus precizare de acțiune prin care a solicitat că pretențiile sale se ridică la suma de 30.568 lei, reprezentând:
- 19 cherestea fag (267-269);
- 43 lemn rotund rășinoase (dovadă 270-280);
- piese de schimb - în valoare de 3.018 lei (260-265);
- lucrări decolmatare canal - în valoare de 11.060 lei (281-290).
La același termen, și reclamantul G și-a precizat pretențiile, în sensul că pentru nucii și prunii distruși solicită suma de 17.472 lei, respectiv 10.150 lei (256-257).
- pentru producția agricolă nerealizată pe suprafața de 3.000, în perioada 2005-2008, solicită suma de 4.680 lei (258);
- pentru gard - 27.630 lei (37-38 și 234-237);
- pentru terenul ocupat cu holda de steril - în suprafață de 1812,71, suma de 32.630 lei (conform expertizei topo);
- pentru heleșteu, suma de 137.216 lei (39, 234-237).
Prin concluziile scrise, formulate la 30.06.2008, reclamanții au solicitat admiterea cererilor introductive și a celor precizatoare, urmând ca pârâta să readucă terenul la starea inițială de folosință, să acopere canalul săpat abuziv, iar sumele să fie actualizate la indicele de inflație, pe cei patru ani agricoli (157-169).
Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.878/30.06.2008, a admis în parte acțiunea reclamanților, obligând-o pe pârâtă la plata sumei de 148.801,20 lei cu titlu de despăgubiri, din care: 32.600 lei, contravaloarea teren afectat în sumă de 1.812,76; 69.000 lei despăgubiri eleșteu; 27.630 contravaloarea gard; 15.300 lei contravaloare lucrare refacere drum acces; 2.340 lei producția agricolă pe 3.000 aferentă anilor 2005-2006; 1.931,20 lei contravaloarea producție piscicolă, a admis cererea precizată a reclamantei - SRL, astfel: 30.568 lei despăgubiri din care: 7.030 lei contravaloarea a 19 cherestea fag; 9.460 lei contravaloarea a 43 lemn rotund rășinoase; 3.018 lei contravaloarea piese schimb și 11.060 lei contravaloarea la decolmatarea canalizare, a obligat pârâta la plata sumei de 20.940,98 lei cheltuieli judiciare în dosarul nr- și 2.008,50 lei cheltuieli de judecată în dosarul nr-.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut că, în noaptea de 22-23 august 2005, pe fondul unor precipitații abundente, în amonte de localitatea, s-a format o viitură care a cauzat inundarea a cca. 10 ha teren riveran.
Prin adresa nr.5046/23.08.2005 emisă de Primăria, s-a reținut că pârâul a ieșit din matcă afectând un gater, heleșteul de, depozitul de lemne și sediul - SRL.
În aceeași dată s-a întocmit o Minută de către reprezentanții pârâtei, prin care s-a menționat că viitura a provocat creșterea bruscă a nivelului apei, fapt care a dus la erodarea malului drept și la inundarea zonelor învecinate, fiind afectat depozitul de material lemnos și bazinul de creștere a peștelui - proprietar.
Terenul aflat în proprietatea reclamantului situat în punctul " "- conform titlurilor de proprietate și proceselor-verbale de punere în posesie emise potrivit dispozițiilor Legii nr.18/1991 menționate anterior - pe care și reclamanta - SRL avea un depozit de material lemnos, a fost afectat, atât din cauza faptului că albia pârâului a fost deviată prin alunecarea vestice, cât și din cauza sterilului ce s-a depus pe o parte a terenului.
Față de pagubele generale constatate, pârâta a acordat cetățenilor, ale căror gospodării au suferit prejudicii din cauza inundațiilor, despăgubiri, așa cum rezultă din procesele-verbale și convențiile depuse la dosar, însă reclamanții nu au fost mulțumiți cu sumele de bani oferite de societatea pârâtă, așa cum rezultă din adresa Consiliul Județean V nr.303/18.05.2006-fila 110.
S-a reținut prin expertiza topografică că suprafața din terenul reclamantului afectată prin alunecarea este de 1.812,71 mp - teren care nu mai poate fi readus în stare de folosință, deoarece se află sub haldă și sub noul curs al pârâului, evaluat de către experți la 5 Euro/mp.
Anterior, s-a efectuat și o expertiză de către expertul în cadrul dosarului atașat, prin care acesta a constatat că terenul reclamantului a fost afectat de alunecările produse pe versantul stâng al pârâului, de unde Exploatarea Minieră a extras cărbune, după care a efectuat lucrări de modelare a terenului-fila 48.
În urma alunecărilor, s-a blocat albia minoră a pârâului și din acest motiv Exploatarea Minieră a fost nevoită să sape un alt curs al apei, afectând malul drept și proprietatea reclamanților, pe o suprafață de 1.612,46 mp, nemaifiind posibilă, în concepția expertului, readucerea terenului la forma inițială-fila 63.
De asemenea, s-a reținut că pe suprafața de 170 mp a fost depus steril, iar perpendicular pe lacul piscicol au fost săpate două canale, pământul rezultat din săpătură fiind depus pe restul proprietății reclamantului.
Tot din cauza modificării cursului pârâului a fost afectată și suprafața de 885 mp din heleșteul amenajat de către reclamantul G, heleșteu situat pe terenul reconstituit potrivit dispozițiilor Legii nr.18/1991, așa cum rezultă din procesul-verbal de punere în posesie nr.849/2005.
Lucrările de reamenajare a heleșteului au fost evaluate, atât prin expertize extrajudiciare, cât și prin expertiza judiciară efectuată, pe calea asigurării de dovezi.
Astfel, o primă expertiză extrajudiciară efectuată la solicitarea a stabilit o valoarea de 104.540 lei, la o suprafață a heleșteului de 1.500 mp-fila 37.
Cea de-a doua expertiză extrajudiciară întocmită de, la cererea reclamantului, a stabilit o valoare de reconstituire de 137.216 lei-fila 39.I, raportat tot la suprafața de 1.500 mp.
A treia expertiză judiciară a fost întocmită în dosarul atașat nr-, de către expertul -, prin care a stabilit o valoare de reconstituire în altă parte a lacului de de 69.000 lei, față de măsurătorile efectuate de expertul, care a stabilit că suprafața lacului a fost de 884,81 mp-fila 82 dosar atașat.
Referitor la terenul afectat de depunerile de steril, experții au constatat că acesta s-a depus pe un teren în suprafață de 5.546,24 mp, suprafață obținută din scăderea din suprafața totală de 7.359 mp a suprafeței de 1.812,76 mp, ce nu mai poate fi redată circuitului agricol.
Pentru această suprafață s-a reținut de către experți că terenul afectat prin distrugerea stratului fertil poate fi repus în situația anterioară prin lucrări de nivelare, transport de fertil și alte operațiuni.
Cu privire la drumul de acces distrus de evenimentele din august 2005, s-a întocmit expertiza de identificare a drumului de către expertul -în dosarul de asigurare dovezi- fila 48, la data de 24 martie 2006, prin care acesta a stabilit că a fost afectat acostamentul drumului de acces, balastat cu lungimea de 57 ml și lățimea de 4 ml.
Evaluarea de reamenajare a drumului privat de acces a fost efectuată în același dosar de expertul -, stabilind o valoare de 15.300 lei-fila 69.
De asemenea, s-a reținut că a fost distrus gardul împrejmuitor, din plasă de sârmă și stâlpi metalici de 287 ml, ca urmare a depunerii pământului rezultat din săpătura albiei pârâului - expertiza expertului -fila 49 raportat la fila 64 dosar atașat - gard evaluat atât prin expertize extrajudiciare, cât și judiciare.
O primă expertiză extrajudiciară -cea dispusă de pârâtă- a stabilit o valoare de 276.302.000 lei vechi-fila 38.I, cea de-a doua efectuată de, o valoare de 27.630,20 lei-fila 39.I, iar expertiza efectuată în cererea de asigurare de dovezi a stabilit o valoare de 29.700 lei-fila 69.
Cu privire la nucii și prunii despre care reclamantul G pretinde că s-au aflat pe terenul său și au fost distruși de către inundațiile din august 2005, acesta a depus la dosar la fila 242.I și fila 165.II același proces-verbal întocmit la data de 13.04.2006 de către Primăria, în care s-a consemnat că"datorită precipitațiilor ce au căzut în data de 12.04.2006, în localitatea a crescut nivelul râului, ducând la distrugerea malului drept pe o lungime de circa 100m.Din proprietatea domnului Gaf ost smuls un nuc și alți 2 nuci sunt puși în pericol de fi smulși".
Pentru stabilirea valorii pomilor fructiferi distruși, reclamantul a depus la dosar expertiza extrajudiciară întocmită de, prin care s-a stabilit o valoare de 17.472 lei pentru șase nuci și de 10.1580 lei pentru 7 pruni-filele 256-257.
Cu privire la producția agricolă ce se putea obține de pe terenul arabil deținut de reclamant, se observă că reclamantul deține în proprietate în punctul "-" un teren arabil de 7.717 mp, așa cum rezultă din procesele-verbale de punere în posesie nr.849/2005 și 960/2006.
Pentru lipsa de folosință a terenurilor arabile afectate de inundațiile din 2005, pârâta a acordat despăgubiri persoanelor fizice ce dețin terenuri învecinate cu reclamantul, prin procese-verbale de negociere și convenții, despăgubiri ce constau în contravaloarea producției de porumb ce se putea obține de pe aceste terenuri.
Aceste înscrisuri se află la dosar la filele 46, 50-51.
Reclamantul a depus la dosar expertiza extrajudiciară întocmită de expertul -fila 258.I, prin care stabilit valoarea producției de porumb boabe de 2.340 lei pe o perioadă de 2 ani, producție ce se putea obține de pe un teren de 3.000 mp.
Cu privire la capătul de cerere referitor la producția piscicolă, reclamantul a înțeles să depună în susținerea acestui capăt de cerere factura fiscală nr.-/12.04.2004, prin care face dovada achiziționării unei cantități de 28 kg în valoare de 10.192.000 lei vechi-fila 253.I și a hranei necesare creșterii acestuia, conform facturilor fiscale nr.-/30.06.2004 și -/5.07.2005, în valoare de 4.560.226 lei vechi - fila 255.
Reclamanta - SRL a depus Lista de inventariere din data de 24.08.2005 privind piesele auto și cauciucurile "luate de apă" în valoare de 3.018 lei-fila 261.I, listă însoțită de factura fiscală nr.- din 21.02.2004-fila 262 și Nota de recepție aferentă - fila 266 și Nota de recepție nr.123/31.02.2003-fila 263.
Cu privire la materialul lemnos distrus de inundațiile din august 2005, reclamanta a depus la dosar facturile fiscale nr.-, -/23.06.2005 și -/20.08.2005- filele 268,269 și 280.I, privind achiziționare lemn fag, cherestea și, potrivit Notei de recepție de la fila 267, Borderouri de achiziții de lemn lucru rășinoase și de lemn molid de la persoane fizice nr.6, nr.7/16.08.2005, 8/17.08.2005, nr.9/20.08.2005, nr.10/20.08.2005-fila 270 însoțite de Notele de recepție de la filele 271, 272, 276 și 278.
Cu privire la refacerea instalațiilor de evacuare a apelor și a suprafețelor afectate, prin raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul - s-a reținut că reclamanta își desfășoară activitatea pe un teren de cca. 1.700 mp pe care are amplasate un atelier mecanic și care dispune de o rețea de alimentare cu apă și o rețea de canalizare din tuburi de beton cu diametrul de 300 mm și cu o lungime de 100 prevăzută cu 7 cămine de vizitare.
S-a menționat în raport că în urma precipitațiilor din 2005, halda de steril situată pe malul stâng al pârâului a alunecat și a obturat albia, dirijând apele pârâului pe terenurile de pe malul drept, printre care și terenul folosit de reclamantă.
În aceste condiții, expertul a reținut că instalația de evacuare a apelor a fost colmatată, fiind necesare lucrările de refacere descrise prin raport, în valoare de 11.060, 24 lei.
Față de situația de fapt descrisă mai sus, instanța constată că acțiunea reclamanților, așa cum a fost precizată prin concluziile scrise, este parțial întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Temeiul juridic al acțiunii îl reprezintă dispozițiile art.998 Cod civil, potrivit cărora "Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.".
Astfel, prin prezenta acțiune se urmărește antrenarea răspunderii delictuale a societății pârâte, pârâta invocând prin întâmpinare două cauze de exonerare a răspunderii, și anume: forța majoră și starea de necesitate, susținere dezvoltată prin concluziile scrise depuse la fila 171.II.
Într-adevăr, între împrejurările care înlătură vinovăția se numără și forța majoră definită ca o împrejurare exterioară, absolut imprevizibilă și invincibilă, care provoacă dauna.
Pentru a putea lua în considerare, ca împrejurare exoneratoare de vinovăție un anumit eveniment este necesar ca anterior să nu fi existat o faptă ilicită și vinovată a autorului, care să fi provocat, să fi pus în mișcare ori să fi influențat desfășurarea acelui eveniment.
În speță, se invocă de către pârâtă că ne aflăm în prezența unei calamități e, definită drept dezastru de Legea nr.481/2004 privind protecția civilă, deoarece în noaptea de 22-23 august 2005 pe fondul unor precipitații abundente, râul a ieșit din albia sa ă și a antrenat o parte din materialul steril din Halda Nord, care s-a depus pe terenul reclamanților.
Prin art.9 din legea sus-menționată, legiuitorul a definit ca dezastru - evenimentul datorat declanșării unor tipuri de riscuri, din cauze e sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului și care, prin amploare, intensitate și consecințe, atinge ori depășește nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență, elaborate și aprobate potrivit legii.
În speță, nu s-a făcut dovada că inundațiile din noaptea de 22-23 august au depășit nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamente privind gestionarea situațiilor de urgență, elaborate și aprobate potrivit legii, astfel că nu se poate reține calificarea de "dezastru" dată de pârâtă, așa cum este definită de Legea nr.481/2004
Evenimentele ce au avut loc întrunesc însă elementele noțiunii de forță majoră, așa cum a fost definită mai sus.
Însă, reclamanții au invocat și existența unor fapte ilicite și a vinovăției societății pârâte care au determinat producerea prejudiciilor ce constituie obiectul prezentului litigiu.
Astfel, reclamanții arată că pârâta nu și-a respectat obligația legală de depozitare a sterilului, nu a respectat zona de protecție a cursurilor de apă și obligația de refacere a mediului.
Cele arătate de reclamanți în cererea de chemare în judecată se regăsesc și în expertiza hidrotehnică dispusă în cauză.
Expertul a reținut drept cauză a alunecării nerespectarea proiectului de execuție și neexecutarea lucrărilor de consolidare în urma constatărilor fenomenelor de eroziune, tasări și alunecări ale, în perioada 2001-2005.
Astfel, prin noțiunea de "haldă" se înțelege o lucrare de amenajare terasament, urmată de lucrări hidrotehnice de consolidare, prevenire și stăvilire a alunecărilor de teren, expertul reținând că pârâta este responsabilă de alunecarea de teren, pentru că nu a consolidat halda de steril conform caietului de sarcini și documentației de execuție, nefiind identificate pe teren lucrările ce trebuiau executate, și anume: gabioane, drenuri, pinteni, conform proiectelor de remediere.
Concluziile expertului prezintă relevanță în speța de față, prezentarea materialului de către expert fiind completă, iar concluziile sale fiind amplu motivate servind la clarificarea problemelor complexe ridicate în speța de față.
Concluziile expertizei se coroborează cu celelalte documente depuse la dosar.
Anterior, instabilitatea a fost reținută prin adresa nr.4632/28.11.2001 emisă de -fila 191.I, ca urmare a nerealizării obiectivului de refacere a potențialului productiv al terenurilor degradate pe latura de nord-vest a Nord și de amenajare și redare în circuitul productiv exterioare.
Se observă că aceste constatări privesc neexecutarea corespunzătoare a contractelor nr.1 și 2/29.01.2001 de către - SA D, contracte care au avut ca obiective "Amenajare și redare în circuit productiv, treaptă finală haldă Nord" și respectiv "Refacerea potențialului productiv al terenurilor degradate, latura nord-vestică haldă exterioară Nord" -filele 20 și 37.II.
Aceste lucrări au început înainte de anul 1998, așa cum rezultă din actele depuse la filele 80-81.II.
Stadiul de executare a lucrării sus-menționate a fost calificat drept necorespunzător și prin adresa nr.521/11.02.2002-fila 193 emisă de Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie
Același executant s-a angajat să finalizeze și să întrețină "lucrarea de ameliorare pe halda exterioară Nord", potrivit contractului de execuție nr.53/2 din 16.05.2002-fila 49.II, lucrare recepționată atât prin procesul-verbal din 21.05.2002-fila 71.II, act prin care s-a constatat efectuarea lucrărilor de nivelare, arătură și discuit pe suprafața de 92,59 ha, cât și prin procesul-verbal din 21.06.2002-fila 72.II, înscris prin care s-au recepționat lucrări de erbicidare și însămânțare cu lucernă a suprafeței de 45,35 ha.
Cu toate acestea, ulterior - ca urmare a inventarierii efectuate în aprilie-mai 2003 de către societatea pârâtă a suprafețelor ce prezintă fenomene de eroziune, tasări locale și alunecări cu privire la halda Nord, prin s-a constatat existența unor pante locale mai mari de 20%, ca urmare a alunecărilor - s- propus "înierbarea cu lucernă și plantări cu arbuști (salcâmi)", precum și realizarea de traverse sau căderi din gabioane, săpături și compactări manuale-filele 194-195.
Prin Lucrarea întocmită de SA C la data de 17.07.2003, s-a reținut în memoriul tehnic că datorită comportării complexe a haldelor se impune ca acestea să fie urmărite, iar deficiențele apărute, între care și alunecările, trebuie să fie corectate urgent întrucât acestea pot evolua rapid.
Cu privire la deficiențele constatate la halda Nord, și anume "alunecări locale plastice"- deformări plastice sedimentelor antrenate pe o prin alunecare sau curgere - s-au propus ca măsuri de remediere nivelări, înierbări și fertilizări, reprofilări de rigole și ogașe, praguri din gabioane.
Pentru reușita obiectivului propus, și anume îmbunătățirea stabilității, s-a recomandat executarea lucrărilor de către un constructor de specialitate în îmbunătățiri funciare-terasamente și ameliorarea solului, calitatea lucrărilor fiind un factor decisiv.
Ulterior, prin Protocolul din 30.03.2004-fila 28 dosar, s-a constatat că în perimetrul Nord, a avut loc o alunecare locală limitrofă pârâului, pentru remediere fiind necesare lucrări de refacere a profilului pintenului de bază, cu realizarea imediată a împăduririi pintenului pe toată lungimea, sarcină ce revenea.
aceleași constatări sunt cuprinse și în Protocolul din 19 iulie 2005 încheiat la sediul, prin care s-a constatat la punctul Haldă Nord, alunecări pe taluzul către pârâul care au depășit pintenul compactat de la baza, ajungând în pe o lungime de cca. 150-200 ml, existând pericolul micșorării și chiar al obturării secțiunii albiei-fila 104.
De asemenea, din de soluții privind remedierea degradărilor din halda Nord-fila 136.I dosar, reiese că în urma Protocolului din 19 iulie 2005 ce vizează perioada ploilor abundente din mai-iulie 2005, s-a constatat că în această zonă s-a produs un fenomen de eroziune și mici alunecări locale, formând ravene și ogașe de mică amploare, dar cu potențial de accentuare.
Prin același studiu, s-a reținut instabilitatea taluzului vestic al, ca măsură preconizată fiind propusă consolidarea taluzului, prin terasamente și printr-un pinten de sprijin de 9.300 mc, drenuri și consolidări prin contraforți izolați.
Aceasta este situația privind stabilitatea Nord înainte de ploile abundente din noaptea de 22-23 august 2005.
De instabilitatea se face vinovată societatea pârâtă, întrucât din istoricul prezentat rezultă că aceasta nu a luat toate măsurile necesare asigurării stabilității, pe de o parte, iar pe de altă parte, lucrările executate în acest sens nu au avut nivelul calitativ recomandat chiar de Institutul de Cercetare, Inginerie Tehnologică și Mine
Toate acestea se înscriu în antecedența cauzală ce au condus la prejudiciile produse reclamanților, atitudinea culpabilă a pârâtei - anterioară inundațiilor din 2005 - determinând în mod necesar rezultatul produs după aceste inundații.
Cu privire la cea de-a doua cauză exoneratoare de răspundere invocată de pârâtă, și anume starea de necesitate, se observă că pârâta invocă faptul că după producerea evenimentele e din august 2005, lucrările de readucere în stare de folosință a terenurilor afectate nu au putut fi executate de către aceasta din cauza opoziției reclamanților, lucrările fiind sistate în luna noiembrie 2005.
În primul rând, pornind de la definiția stării de necesitate, cauză ce înlătură caracterul ilicit al faptei-faptă cauzatoare de prejudicii, săvârșită pentru a salva de la un pericol iminent, și care nu poate fi înlăturat altfel un bun important, instanța constată că în fapt se invocă o altă împrejurare care înlătură vinovăția, și anume fapta victimei înseși.
Această împrejurare nu poate fi reținută însă, având în vedere că opoziția reclamanților invocată de pârâtă și concretizată prin obținerea sentinței civile nr.77 din 23 ianuarie 2006, prin care Judecătoria Horezua sistat lucrările de săpare a unui canal pentru devierea pârâului, nu intră în antecedența cauzală producerii prejudiciului ce face obiectul prezentului dosar.
În speță, sunt analizate numai pagubele produse de inundațiile ce au avut loc în noaptea de 22-23 august 2005, atitudinea reclamanților față de lucrările începute de pârâtă pentru limitarea efectelor acestor inundații neprezentând relevanță juridică în speța de față.
Față de cele expuse mai sus, văzând dispozițiile art.998 Cod civil, cererea reclamanților a fost admisă în parte, după cum urmează:
Referitor la cererea reclamantului G:
Pârâta a fost obligată la plata sumei de 148.801,20 lei, cu titlu de despăgubiri, din care: 32.600 lei, contravaloare teren afectat ce nu mai poate fi recuperat de 1812,76 mp; 69.000 lei cu titlu de despăgubiri heleșteu, având în vedere că expertiza efectuată în asigurarea de dovezi a stabilit despăgubirile raportate la suprafața afectată de 885 mp; 27.630 lei, contravaloare gard, așa cum s-a solicitat de către reclamant, deși prin expertiza judiciară s-a stabilit suma de 29.700 lei;15.300 lei, contravaloare lucrări de refacere drum acces, potrivit singurei expertize de evaluare efectuată în cauză; 2.340 lei producție agricolă de pe terenul de 3.000 mp aferentă anilor 2005-2006; 1.931,20 lei, contravaloare producție (peștele și hrana achiziționate potrivit documentelor depuse de reclamant).
Referitor la contravaloarea pomilor fructiferi, s-a observat că reclamantul a depus un înscris ce privește evenimente ulterioare celor din august 2005, care nu constituie obiectul prezentei cereri, iar simpla expertiză de evaluare aflată la dosar nu face dovada producerii prejudiciului în patrimoniul reclamantului.
De asemenea, pârâta a fost obligată să readucă în stare de folosință terenul reclamantului în suprafață de 5.546,24 mp, teren afectat prin distrugerea stratului fertil, prin lucrări de nivelare, transport fertil etc.
Cu privire la acoperirea canalului de 40 ml săpat de societate pârâtă pe terenul reclamantului, din expertiza topografică întocmită în cauză nu rezultă existența la ora actuală a unei asemenea lucrări, condiții în care acest capăt de cerere apare ca neîntemeiat.
Cu privire la cererile noi formulate direct prin concluziile scrise, și anume contravaloarea producției pe anii 2007-2008 și aplicarea indicelui de inflație, acestea nefiind puse în discuția părților, potrivit principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, instanța nu s-a pronunțat acestora.
Referitor la cererea reclamantei - SRL:
Pârâta a fost obligată la plata sumei de 30.568 lei, cu titlu de despăgubiri, din care: 7.030 lei, contravaloare 19 mc cherestea fag; 9.460 lei, contravaloare 43 mc lemn rotund rășinoase; 3.018 lei, contravaloare piese schimb și 11.060 lei, contravaloare lucrări de decolmatare canalizare, prejudiciu dovedit cu actele depuse la dosar și descrise anterior.
Potrivit dispozițiilor art.241 alin.2 și 274 Cod proc.civilă, pârâta a fost obligată la plata sumelor de 20.940,98 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanți, efectuate în dosarul nr-, la care se adaugă suma de 2.008,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, efectuate în dosarul nr-, către reclamanți.
Împotriva acestei hotărâri, au formulat apel, în termen legal, atât reclamanții, cât și pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor lor de apel, reclamanții au criticat sentința, astfel:
- în mod greșit, instanța de fond a respins cererea de despăgubiri pentru pomii fructiferi, apreciind că dovezile administrate privesc evenimente ulterioare celor din august 2005, când toate pagubele au fost cauzate datorită celor din 23 august 2005;
- în mod greșit, s-au acordat despăgubiri numai pentru anii agricoli 2005-2006, cât procesul a durat atât de mult, iar estimarea inițială a fost doar provizorie;
- nici valoarea lacului și a peștelui nu este reală, instanța acordând despăgubiri pentru o suprafață mai mică distrusă și fără să aibă în vedere că, la data respectivă, peștele era la maturitate;
- nici soluția vizând capătul trei al cererii, nu este corectă, fiind suficiente dovezi în ceea ce privește săparea canalelor de către pârâtă;
- în sfârșit, despăgubirile trebuiau indexate cu valoarea indicelui de inflație, deoarece au trecut deja peste trei ani de la data producerii pagubelor.
În concluzie, s-a solicita prelungirea probatoriului, pentru determinarea valorii peștelui matur și puiet rezultat, pentru pomii fructiferi și cuantumul total al despăgubirilor.
În dezvoltarea motivelor sale de apel, pârâta a criticat sentința, în sensul că:
- în mod greșit, instanța de fond a respins excepția necompetenței materiale, în cauză fiind vorba de angajarea răspunderii civile delictuale pe temeiul art.998-999 Cod civil, iar nu de dispozițiile art.4 Cod comercial, referitor la faptele subiective de comerț;
- în mod greșit, a fost respinsă cererea sa vizând efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea mine-geologie, pentru stabilirea adevăratei situații de fapt din cauză, cel puțin sub aspectul faptei ilicite și a legăturii de cauzalitate între acesta și prejudiciu;
- în mod greșit, a fost adusă atingere reclamantei - societate comercială, în lipsa dovezilor pertinente privind rulajul pe luna august, stocul de produse existent la momentul producerii pagubei sau balanța de verificare a firmei.
Ca atare, se impune admiterea apelului, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre competentă soluționare secției civile a Tribunalului Vâlcea.
La dosar, părțile au depus înscrisuri (195-204, 217-222).
Examinând apelurile, prin prisma criticilor aduse, în raport de probatoriul administrat și dispozițiile legale aplicabile în materie, curtea reține ca fondat apelul reclamantului G și ca nefondate apelurile reclamantei SRL și pârâtei Societatea Națională a Oltenia SA Tg.J, pentru cele ce se vor expune în continuare.
Observând, mai întâi prima critică din apelul pârâtei, în raport de dispozițiile art.137 Cod pr.civilă, curtea apreciază excepția ca neîntemeiată, instanța de fond făcând o interpretare corectă, sub aspectul competenței, al obiectului cu care a fost învestită.
Într-adevăr, art.3 Cod comercial, enumeră actele și operațiunile considerate, datorită naturii lor și pentru motive de ordine publică, fapte de comerț obiective. În continuare, art.4 Cod comercial, dispune "Se socotesc, afară de acestea (cele de la art.3), ca fapte de comerț celelalte contracte și obligațiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuși actul".
Prin urmare, pe lângă faptele de comerț obiective, a căror comercialitate este independentă de calitatea persoanei care le săvârșește, Codul comercial reglementează și faptele de comerț subiective, care dobândesc caracter comercial datorită calității de comerciant a persoanei care le săvârșește.
Art.4 Cod comercial, instituie o prezumție de comercialitate pentru toate obligațiile comerciale, cu excepțiile menționate de lege, ca atare, acestea, indiferent de izvorul lor, au caracter comercial, astfel că vor fi comerciale nu numai obligațiile contractuale, ci și obligațiile derivând din faptele ilicite (gestiune de afaceri, îmbogățirea fără just temei și plată nedatorată) precum și cele rezultate din săvârșirea unor fapte ilicite (art.998-999 Cod civil), conform principiului accesoriul urmează principalul.
Întrucât, prezumția de mai sus, nu poate fi înlăturată prin orice dovadă contrară, în doctrină se consideră că aceasta este o prezumție sui-generis sau mixtă (iar nu juris tantum), care permite să se facă dovada că operațiunea este străină comerciantului, datorită naturii ei sau a scopului pe care îl urmărește.
În speță, activitatea de depozitare a sterilului rezultat în urma exploatării cărbunelui și asigurarea zonei de protecție este una comercială, iar neîndeplinirea obligațiilor derivând din această activitate nu poate fi decât o faptă ilicită săvârșită în legătură cu activitatea comercială desfășurată de pârâtă.
Din probatoriu administrat, nu rezultă contrariul, iar invocarea de către pârâtă a dispozițiilor art.890 Cod comercial este inutilă față de intervenția art.8 OUG nr.138/2000.
În altă ordine de idei, între secțiile aceleiași instanțe nu poate fi vorba de încălcarea competenței după materie.
Revenind la criticile din apelul reclamantului G, sunt apreciate ca întemeiate numai cele vizând despăgubirile pentru pomii fructiferi, respectiv valoarea de înlocuire a nucilor și prunilor distruși, acoperirea canalului săpat abuziv de pârâtă pe terenul acestuia, precum și cea vizând indexarea sumelor acordate reclamantului G, de la data sentinței instanței de fond și până la executarea efectivă.
Astfel, pentru nucii și prunii aflați pe terenul afectat ca urmare a alunecării, calculul valorii de despăgubire a fost realizat de expertul din cadrul Direcției Agricole V, este de 17.472 lei pentru nuci (256) și 10.150 lei pentru pruni (257.I), pe care, în mod nejustificat instanța de fond o consideră ca fiind provenită dintr-un eveniment ulterior zilei de 23 august 2005.
Referitor la solicitarea vizând acoperirea canalului săpat de societatea pârâtă pe terenul proprietatea reclamantului, instanța o apreciază ca fiind întemeiată, reieșind din însăși recunoașterea pârâtei care a făcut precizarea că lucrarea a fost determinată de evitarea unor prejudicii substanțiale în patrimoniul proprietarilor afectați (152).
Ca atare, pârâta urmează a fi obligată să readucă terenul în situația inițială, prin lucrări de astupare și nivelare a acestuia.
În ceea ce privește solicitarea indexării sumelor reprezentând contravaloarea despăgubirilor, așa cum corect a reținut instanța de fond, cererea se regăsește abia în concluziile scrise (159.II), care, într-adevăr, nu au fost supuse dezbaterilor, potrivit principiului contradictorialității și dreptului la apărare.
Însă, în raport de dispozițiile art.294 Cod pr.civilă, se poate face o asemenea solicitare și în calea de atac, astfel că, sub acest aspect, curtea apreciază ca îndreptățită cererea reclamantului G, dar numai de la data solicitării.
Criticile vizând acordarea producției agricole doar pentru anul 2005-2006, este nejustificată deoarece, așa cum corect a reținut instanța de fond, solicitarea din cererea introductivă se referă doar la acest an, sens în care și probele administrate au privit această perioadă.
În fine, nici criticile vizând valoarea suprafeței lacului distrus și a peștelui din lac, nu sunt întemeiate, având în vedere concluziile expertizelor efectuate care au stabilit că suprafața aferentă este de 885 (302, 353) și nu de 1.500, cât a stabilit expertiza extrajudiciară întocmită de (39.I), iar contravaloarea producției piscicole era logic să fie cea de la momentul producerii prejudiciului și nu pentru toată perioada cât a durat litigiul, astfel nu s-ar mai acorda daune-interese.
Acesta a fost și motivul pentru care instanța de apel a respins cererea formulată de reprezentantul apelantului-reclamant cu privire la suplimentarea probatoriului.
În ceea ce privește apelul reclamantei - SRL, instanța îl apreciază ca formal, fără obiect, atâta vreme cât instanța de fond a admis în totalitate acțiunea acesteia.
Cea de-a doua critică din apelul pârâtei (prima vizând excepția la care s-a răspuns anterior), în legătură cu greșita respingere a probei cu expertiză mine-geologie, este apreciată ca nejustificată în raport cu obiectul dedus judecății, care presupune administrarea unor lucrări de construire și amenajare a locului de depozitare steril, iar nu lucrări miniere, în mod logic, necesita o expertiză din categoria lucrărilor de îmbunătățiri funciare și combaterea eroziunii solului. Motiv pentru care apelanta-pârâtă, în prealabil, nu s-a opus expertizelor inițiate de reclamanți, iar în calea de atac nici nu a solicitat administrarea vreunei probe.
Mai mult, din întreg materialul probator administrat și, în special, răspunsul la interogatoriu, apelanta-pârâtă a recunoscut responsabilitatea sa în legătură cu consolidarea din zona afectată, precum și obligația de despăgubire a proprietarilor, unora achitându-le sumele convenite, mai puțin reclamanților cu care nu au ajuns la înțelegerea dorită.
Nefondată este și ultima critică vizând acordarea despăgubirilor către reclamanta - SRL în lipsa unor documente justificative, impuse de Legea nr.82/1991-
Or, înscrisurile aflate la 267-269 (.I), constând în facturi și note de recepție, dovedesc existența celor 19 cherestea fag, borderourile de achiziții și notele de recepție de la 270-280.I, dovedesc cei 43 lemn rășinoase, piesele de schimb sunt dovedite cu înscrisurile aflate la 263-265 (.I), iar valoarea lucrărilor de decolmatare canalizare, cu înscrisurile de la 281-290.
În plus, apelanta-pârâtă nu a solicitat, în contraprobă, verificarea susținerilor acesteia, printr-o eventuală expertiză contabilă.
Prin urmare, făcându-se dovada, atât prin probe directe, cât și indirecte, iar, în parte, chiar prin recunoaștere, că apelanta-pârâtă este responsabilă de greșeala sa personală, prin neluarea măsurilor ce-i reveneau în sarcină, menite să preîntâmpine prejudicierea proprietarilor zonei afectate, ne aflăm sub reglementarea prevăzută de art.989-999 și urm.Cod civil, astfel că aceasta va trebui să suporte contravaloarea pagubelor, conform celor precizate în dispozitiv.
Față de cele ce preced, curtea, în temeiul art.296 Cod pr.civilă, urmează să admită apelul formulat de G, să schimbe în parte sentința în sensul că va obliga pârâta la plata sumei de 17.472 lei, reprezentând valoarea de înlocuire a nucilor distruși și suma de 10.150 lei, valoarea prunilor distruși, va obliga pârâta să astupe canalul săpat de pe terenul proprietatea reclamantului G, va dispune indexarea sumei ce reprezintă creanța reclamantului G, de la data pronunțării sentinței instanței de fond și până la executarea creanței, va respinge apelurile formulate de - SRL și pârâta Societatea Națională a Oltenia SA Tg.J, ca nefondate, menținând în rest sentința.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod pr.civilă, va obliga pârâta la plata sumei de 1.826 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de reclamantul G domiciliat în, sat, jud.V, împotriva sentinței nr.878 din 30 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-.
Schimbă în parte sentința instanței de fond în sensul că obligă pârâta Societatea Națională a Oltenia SA Tg.J la plata sumei de 17.472 lei, reprezentând valoarea de înlocuire a nucilor distruși și de 10.150 lei, valoarea prunilor distruși și obligă pârâta să acopere canalul săpat de ea pe terenul reclamantului
Dispune indexarea sumei ce reprezintă creanța reclamantului G, de la data pronunțării sentinței instanței de fond până la executarea creanței.
Respinge apelurile formulate de reclamanta - SRL cu sediul în, sat, jud.V și de pârâta Societatea Națională a "OLTENIA" SA cu sediul în Tg.J,--15, jud.G, împotriva aceleiași sentințe, ca nefondate.
Menține în rest sentința.
Obligă pârâta la plata sumei de 1.826 lei cheltuieli de judecată către reclamantul-apelant
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
27.10.2008
Red.IB
EM/6 ex.
Jud.fond.
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru, Fabiola Ion Grigorescu
