Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1007/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1199/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZI A COMERCIALĂ Nr. 1007
Ședința publică de la 01 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Popa
JUDECĂTOR 2: Viorica Trestianu
JUDECĂTOR 3: Cosmin Mihăianu
GREFIER - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererilor de recurs formulate de recurenta CONSUL-L - LICHIDATOR JUDICIAR AL - - și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței comerciale nr. 1777 din data de 14.04.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - -, - - și BRD - GENERALE -.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 24.09.2008, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 01.10.2008, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
În dosarul de faliment nr-, aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială, creditoarea a formulat la data de 28.01.2008 contestație la creanța creditoarei Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B solicitând înlăturarea acestei creditoare de la masa credală a debitoarei Panificație Muntenia Creditoarea Banca Română de Dezvoltare a solicitat desființarea pentru nelegalitate a hotărârii adunării creditorilor debitoarei Panificație Muntenia din data de 07.11.2007.
La data de 28.01.2008 creditorii și au invocat excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii având ca obiect desființarea hotărârii adunării creditorilor debitoarei Panificație Muntenia din data de 07.11.2007 iar la data de 14.04.2008 aceiași creditori au solicitat respingerea cererii creditoarei BRD - Generale ca rămasă fără obiect întrucât prin hotărârea adunării creditorilor de la 20.03.2008 s-a hotărât anularea hotărârii adunării creditorilor din data de 07.11.2007.
Creditoarea a solicitat judecătorului sindic să ia act de hotărârea adunării creditorilor din data de 20.01.2006 prin care s-a stabilit onorariul lichidatorului judiciar 99 precum și de hotărârea adunării creditorilor din data de 18.01.2008 prin care s-a desemnat ca lichidator judiciar cu un onorariu de 15.000 lei în locul lichidatorului judiciar 99.
Creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Bas olicitat anularea hotărârilor adunării creditorilor din datele de 07.11.2007, 11.12.2007, 18.01.2008, 20.03.2008 și a invocat excepții.
Prin sentința comercială nr.1777 din 14.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială s-a respins excepția tardivității contestației formulate de creditoarea la creanța creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B care a preluat creanța de la Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B și s-a admis contestația creditoarei, fiind înlăturată de la masa credală creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B (care a preluat creanța Administrației Finanțelor Publice Sector 5 B) și ca o consecință:
- respinge excepția lipsei calității de reprezentant invocată în raport cu această creditoare ca lipsită de interes;
- respinge cererile formulate de această creditoare având ca obiect anularea hotărârii adunării creditorilor din 07.11.2007, 11.12.2007, 18.01.2008 și20.03.2008 ca fiind formulate de o persoană fără calitate procesuală activă, calitate ce a încetat ca urmare a admiterii contestației menționate;
- respinge excepția lipsei calității de reprezentant invocată în raport cu creditoarea BRD - Generale - respinge cererea formulată de creditoarea BRD - Generale având ca obiect anularea hotărârii adunării creditorilor din 17.11.2007 și în conformitate cu dispozițiile art.19 din Legea nr.85/2006 s-a luat act de hotărârea adunării creditorilor de la 20.01.2006 prin care s-a stabilit onorariul lichidatorului judiciar 99 la 2% din valoarea bunurilor lichidate.
În baza art.19 din Legea nr.85/2006 s-a luat act de hotărârea adunării creditorilor din data de 18.01.2008 prin care s-a desemnat ca lichidator judiciar cu un onorariu de 15.000 lei în locul lichidatorului judiciar 99.
În motivarea sentinței instanța a reținut că în speță creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B nu a depus în dovedirea creanței în sumă de 5.296.775 lei nici un titlu executoriu, astfel că administratorul judiciar/lichidatorul s-a aflat în "eroare esențială" în momentul înregistrării acestei creanțe în tabelul obligațiilor. Ca o consecință a admiterii contestație și a înlăturării creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B care a preluat creanța de la Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B instanța a respins excepția lipsei calității de reprezentant invocată cu referire la cererile având ca obiect desființarea pentru nelegalitate a hotărârilor adunării creditorilor debitoarei Panificație Muntenia din datele de 07.11.2007, 11.12.2007 și 18.01.2008 ca lipsită de interes.
Tot ca o consecință a admiterii contestație și a înlăturării de la masa credală a creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B au fost respinse cererile formulate de această creditoare având ca obiect anularea hotărârilor adunării creditorilor din 07.11.2007, 11.12.2007, 18.01.2008 și 20.03.2008 ca fiind formulate de o persoană fără calitate procesuală activă, calitate ce a încetat ca urmare a admiterii contestației.
Excepția tardivității contestației a fost respinsă de instanță având în vedere dispozițiile art.75 din Legea nr.85/2006 conform cărora până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv în cazul unei erori esențiale care a determinat admiterea creanței.
Cum în speță contestațiile formulate au ca temei "eroarea esențială" a lichidatorului judiciar instanța a respins excepția tardivității ca neîntemeiată, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art.75 din Legea nr.85/2006.
La termenul de judecată din data de 28.01.2008 creditoarele și au invocat excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii formulate de BRD - Generale având ca obiect desființarea pentru nelegalitate a hotărârii adunării creditorilor din data de 07.11.2007, precum și la toate actele emise până la data invocării excepției. Instanța a respins excepția menționată motivat de faptul că BRD - Generale a depus la dosar mandatul în baza căruia semnatarii cererilor și contestațiilor formulate aveau calitate să reprezinte societatea.
Creditoarea BRD - Generale a solicitat instanței desființarea pentru nelegalitate a hotărârii adunării generale a creditorilor debitoarei Panificație Muntenia din data de 07.11.2007, cerere respinsă de judecătorul sindic având în vedere că hotărârea din data de 07.11.2007 a fost anulată prin hotărârea din data de 20.03.2008, astfel că cererea creditoarei BRD - Generale a rămas fără obiect.
Creditoarea a solicitat să se ia act de hotărârea adunării creditorilor din data de 20.01.2006 prin care s-a stabilit onorariul lichidatorului judiciar 99 și de hotărârea adunării creditorilor din 18.01.2008 prin care s-a desemnat lichidator judiciar cu un onorariu de 15.000 lei în locul lichidatorului 99.
Instanța, în raport de dispozițiile art.19 din Legea nr.85/2006 (art.23 din Legea nr.64/1995), a luat act de hotărârea adunării creditorilor din data de 20.01.2006, iar în baza art.19 alin.2 din același act normativ, a luat act și de hotărârea adunării creditorilor din data de 18.01.2008 prin care s-a desemnat lichidator judiciar.
Împotriva sentinței comerciale nr.1777/14.04.2008 au formulat recurs lichidatorul judiciar 99 și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B, recursuri ce au fost înregistrate pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială sub număr unic - din 20.06.2008.
În motivarea recursurilor ambele recurente arată că instanța de fond în mod greșit a respins excepția tardivității depunerii contestației de către creditoarea împotriva creanței creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B (creanță preluată de la Administrația Finanțelor Publice Sector 5 B) întrucât în cauză s-a depășit termenul de 10 zile prevăzut de art.87 alin.2 din Legea nr.64/1995 (în vigoare la data depunerii declarației de creanță).
Dispozițiile art.89 alin.1 din Legea nr.64/1995, preluate în art.75 alin.1 din Legea nr.85/2006, sunt situații de excepție dar creditoarea ar fi putut constata "eroarea esențială" pretinsă în cadrul termenului reglementat de art.87 alin.2 din Legea nr.64/1995, cunoscând încă din acea perioadă documentele depuse de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B la dosar în justificarea creanței.
În mod greșit a fost admisă contestația creditoarei întrucât creanța Administrației Finanțelor Publice Sector 5 B preluată în cursul procedurii de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Baf ost justificată prin titlurile executorii anexate declarațiilor de creanță (Anexa 1) titluri ce nu au fost contestate de debitoarea Panificație Muntenia
Al doilea motiv de recurs privește admiterea nelegală a cererii intimatei-creditoare privind onorariul lichidatorului judiciar stabilit prin hotărârea adunării creditorilor din 20.01.2006.
Onorariul lichidatorului judiciar 99 a fost stabilit prin încheierea de ședință din 23.05.2005 (hotărâre ce a rămas irevocabilă prin nerecurare) bucurându-se de autoritate de lucru judecat.
Ședința adunării creditorilor din 20.01.2006 a fost cuprinsă în raportul de activitate al lichidatorului judiciar 99 din data de 23.01.2006 și a mai făcut obiectul unor cauze judecate anterior (sentința comercială nr.831/03.04.2006 și sentința comercială nr.462/2006) iar recursul declarat de recurenta împotriva sentinței nr.462/2006 a fost respins ca nefondat prin decizia comercială nr.2436/R/2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială.
Așadar hotărârea judecătorului sindic privind diminuarea retribuției lichidatorului judiciar 99 de la 10% la 2% din valoarea bunurilor lichidate a fost pronunțată la un interval de 2 ani și 3 luni de la data ședinței adunării creditorilor și cu încălcarea propriilor hotărâri.
Al treilea motiv de recurs formulat de ambele recurente privește admiterea cererii creditoarei prin care s-a luat act de hotărârea adunării creditorilor din 18.01.2008 privind desemnarea lichidatorului judiciar în locul lichidatorului 99.
Astfel, prima cerere de schimbare a lichidatorului judiciar a fost formulată de către creditoarea, cerere respinsă irevocabil prin sentința comercială nr.462/2006 și decizia comercială nr.2436/R/2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI.
În mod greșit instanța a luat act în temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.85/2006 de hotărârea adunării creditorilor din 18.01.2008 prin care s-a înlocuit lichidatorul judiciar 99 cu lichidatorul judiciar fără a examina din oficiu că anterior s-a soluționat chestiunile litigioase deduse judecății.
Recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Bas olicitat instanței și anularea tuturor hotărârilor luate în procedura de faliment după pronunțarea sentinței nr.1777/14.04.2008.
În susținerea recursurilor au fost depuse la dosar acte.
Intimata a solicitat instanței repunerea cauzei pe rol, cerere respinsă de instanță ca neîntemeiată, având în vedere că motivele de recurs formulate de 99 au fost comunicate intimatei încă din data de 26.06.2008, fapt ce rezultă din procesul-verbal de la fila 149, iar recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Baf ost comunicat recurentei prin scrisoare recomandată la data de 16.09.2008, conform actelor de la dosar (fila 260), în cauză fiind respectate dispozițiile art.308 Cod procedură civilă.
Analizând sentința recurată în raport de dispozițiile art.312, 3041și 304 pct.9 Cod procedură civilă, având în vedere probatoriul administrat în cauză, Curtea constată că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs vizează respingerea excepției tardivității și admiterea în mod greșit de către instanța de fond a contestației formulate de creditoarea împotriva creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului
Contestația formulată de intimata-creditoare a avut ca temei "eroarea esențială" a lichidatorului judiciar la înregistrarea creanței contestate, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art.75 din Legea nr.85/2006, conform cărora după expirarea termenului de depunere a contestațiilor (10 zile înainte de data stabilită prin sentința de deschidere a procedurii) și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței.
Având în vedere norma menționată în raport de motivele invocate de creditoare, instanța de fond în mod corect a respins excepția tardivității depunerii contestației, întrucât în caz de "eroare esențială" se poate formula contestație până la închiderea procedurii.
Pe fondul cauzei, instanța de fond în mod greșit admis însă contestația creditoarei, întrucât recurenta-creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Baf ăcut dovada creanței sale cu titlurile executorii aflate la dosar (filele 197-225). De altfel și lichidatorul judiciar 99 în raport de dispozițiile art.67 (1) din Legea nr.85/2006 a verificat creanța, legalitatea acesteia, valoarea și prioritatea creanței, înscriind în tabelul de creanțe creanța creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului
Judecătorul sindic avea posibilitatea în baza rolului activ prevăzut de art.129 (5) Cod procedură civilă să pună în vedere creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B să depună la dosar acte pentru a preveni orice greșeală în aflarea adevărului.
Întrucât recurenta-creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Baf ăcut dovada creanței sale cu titlurile executorii depuse la dosar, Curtea constată că lichidatorul judiciar în mod corect a înscris Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B la masa credală conform declarației de creanță din 09.03.2005 și 27.06.2005, astfel că instanța de fond în mod greșit a admis contestația formulată de creditoarea reținând "eroarea esențială" în raport de dispozițiile art.75 din Legea nr.85/2006 a lichidatorului judiciar, motivele de recurs ale ambelor recurente pe acest aspect fiind întemeiate.
Ca o consecință a admiterii contestației, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Baf ost înlăturată de la masa credală pierzând calitatea de creditor al debitoarei Panificație Muntenia și s-a respins de către instanță cererile formulate având ca obiect anularea hotărârilor adunării generale a creditorilor din 07.11.2007, 11.12.2007, 18.01.2008 și 20.03.2008 ca fiind formulate de o persoană fără calitate procesuală activă.
Întrucât instanța de fond a soluționat cererile formulate de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B pe excepția lipsei calității procesuale active și pe excepția lipsei de interes și nu s-a pronunțat pe fondul cererilor formulate de această creditoare, urmează ca în urma casării cu trimitere instanța să se pronunțe pe cererile formulate având ca obiect anularea hotărârilor adunării generale a creditorilor din 07.11.2007, 11.12.2007, 18.01.2008 și 20.03.2008 și a cererii de a se lua act de hotărârea adunării creditorilor din 18.01.2008.
Un alt motiv de recurs vizează diminuarea greșită a onorariului lichidatorului judiciar 99 la 2% din valoarea bunurilor lichidate.
Potrivit art.19 alin.2 din Legea nr.85/2006 (art.23 din Legea nr.64/1995) în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanței pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i și remunerația.
Prin hotărârea adunări creditorilor din data de 20.01.2006 s-a stabilit onorariul lichidatorului judiciar 99 la 2% din valoarea bunurilor lichidate, iar instanța în mod corect a luat act de hotărârea adunării creditorilor în raport de dispozițiile art.19 din Legea nr.85/2006 (art.23 din Legea nr.64/1995), creditorii fiind cei care stabilesc onorariul lichidatorului după deschiderea procedurii.
Este adevărat că prin încheierea din 23.05.2005 a Tribunalului București pronunțată în dosarul nr.1470/2003 s-a stabilit a retribuție procentuală de 10% din valoarea bunurilor lichidatorului dar onorariul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii este o măsură provizorie, adunarea creditorilor având dreptul legal de a desemna un administrator judiciar/lichidator stabilindu-i și remunerația (art.19 alin.2 din Legea nr.85/2006 - art.23 din Legea nr.64/1995).
Recurenta arată că hotărârea adunării creditorilor din 20.01.2006 a fost cuprinsă în raportul de activitate al lichidatorului judiciar din data de 23.01.2006, raport contestat de creditori.
Contestațiile menționate au vizat raportul lichidatorului judiciar nu și hotărârea adunării generale a creditorilor din data de 20.01.2006, hotărâre prin care s-a diminuat remunerația lichidatorului judiciar, critica recurenților pe acest aspect fiind neîntemeiată.
Prin sentința comercială nr.462/2006, irevocabilă prin decizia comercială nr.2436R/2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI, s-a pus în discuție onorariul expertului evaluator și nu onorariul lichidatorului judiciar diminuat la 2% din valoarea bunurilor valorificate de către adunarea creditorilor din data de 20.01.2006, context în care susținerile recurentei cu referire la hotărârile menționate sunt neîntemeiate.
Prin hotărârea recurată, judecătorul sindic în mod corect a luat act de hotărârea adunării creditorilor din data de 20.01.2006 conform art.19 alin.2 din Legea nr.85/2006 și nu se poate susține că instanța a hotărât diminuarea retribuție cuvenite lichidatorului judiciar.
Cu privire la cererea formulată de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B în sensul de a se dispune anularea tuturor hotărârilor date de judecătorul sindic în procedura de faliment după pronunțarea sentinței recurate, Curtea constată că este o cerere inadmisibilă, întrucât motivele de recurs în prezenta cauză vizează nelegalitatea sentinței comerciale nr.1777/2008 și nu alte măsuri dispuse în procedura colectivă a falimentului de către judecătorul sindic.
Având în vedere considerentele expuse, Curtea în temeiul art.312 raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă va admite recursurile formulate de recurentele Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B și 99. Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge contestația formulată de creditoarea împotriva tabelului definitiv de creanțe ca neîntemeiată.
Ca urmare a respingerii contestației la tabelul de creanțe, Curtea constată că în mod greșit instanța de fond a soluționat cererile formulate de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B pe excepția lipsei de interes și excepția lipsei calități procesuale pasive, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului, motiv pentru care sentința recurată va fi casată în parte cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță în ceea ce privește cererile Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului B privind anularea hotărârilor adunării creditorilor din datele de 07.11.2007, 11.12.2007, 18.01.2008 și 20.03.2008 și a cererii de a se lua act de hotărârea adunării creditorilor din data de 18.01.2008.
Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței.
Având în vedere că restul motivelor de recurs formulate de recurente vizează hotărârile ce urmează a fi reanalizate de instanța de fond în rejudecare, Curtea nu va mai analiza motivele de recurs pe aspectele menționate, motive ce vor fi avute în vedere însă de instanța de fond la rejudecarea cauzei.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă intimata va fi obligată să plătească recurentei 99 suma de 5.950 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de intimata ca neîntemeiată.
Admite recursurile formulate de recurentele CONSUL-L - lichidator judiciar al și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței comerciale nr.1777 din data de 14.04.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și - GENERALE
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Respinge contestația creditoarei împotriva tabelului definitiv de creanțe ca neîntemeiată.
Casează în parte sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță în ceea ce privește cererea Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului B de anulare a hotărârilor adunării creditorilor din 07.11.2007, 11.12.2007, 18.01.2008 și 20.03.2008 și a cererii de a se lua act de hotărârea adunării creditorilor din data de 18.01.2008.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Obligă intimata să plătească recurentei 99 suma de 5.950 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.10.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.Jud. - 31.10.2008
Tehnored. - 5.11.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Roxana PopaJudecători:Roxana Popa, Viorica Trestianu, Cosmin Mihăianu
