Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 102/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Supliment 2
DECIZIA NR. 102 /C/2009-
Ședința publică din 12 martie 2009
PREȘEDINTE: Boța Marilena JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela
JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor comerciale declarate de reclamanta- " " SRL,cu sediul în O, str.-. -, nr.50, -.13,.8, jud.B și creditoarea- " " SRL,cu sediul în O, str. -, nr.25, jud.B, în contradictoriu cu intimata debitoarea- " COM" SRL,cu sediul în, str. -, nr.6, jud.B, J -, -, -prin lichidator,din O,-, jud.B, și intimata creditoarePRIMĂRIA,jud.B, împotriva sentinței nr. 607/F/18.06.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor și împotriva încheierii judecătorului sindic din 10.09.2008, având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 5 martie 2009, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 12 martie 2009.
CURTEA DE APEL
DELI BE RÂND:
Constată că prin sentința nr. 607/F/18.06.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, prin judecătorul-sindic, au fost respinse cererile de declarație de creanță formulate de creditorii și Comuna, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar, pentru debitoarea Com, au fost respinse excepțiile nulității cererii de chemare în judecată și lipsa calității procesuale active a lichidatorului, invocate de pârâta Conform Rețetei și s-a admis cererea formulată de lichidatorul în contradictoriu cu pârâta Conform Rețetei, dispunând evacuarea acesteia din imobilul stație de benzină situat în,-, înscris în CF 3212, sub nr. top. 1249/3.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a reținut că potrivit Tabelului preliminar al creanțelor falitei - COM SRL - fila 79 de la dosar, Primăria este înscrisă cu o creanță în sumă de 63.047.117 lei, iar - EWBU. SRL cu suma de 2.449.586,754 lei, la rubrica creditori.
Conform raportului de expertiză judiciară întocmit la data de 04.04.2008 de către expert, suma de 8.400.127.938 lei (rol) actualizată cu indicele de inflație până în perioada 31.03.2008 reprezintă suma de 1.926.341 RON. susținerile creditoarei, de suplimentare a creanței cu această sumă, sunt neîntemeiate.
În conformitate cu dispozițiile articolul41 din Legea 85/32006, nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii, cu excepția cazului de la alineatul 3, când debitorul este supus procedurii reorganizării și în conformitate cu programul de plăți. Prin urmare, debitoarea nefiind în această situație, cererea creditorilor de suplimentare a declarațiilor de creanță cu indicele de inflație a fost respinsă, ca neîntemeiată, în condițiile articolul11 raportat la dispozițiile articolul 41 din Legea 85/2006.
De asemenea susținerile, atât ale creditoarei, cât și ale lichidatorului judiciar, de suplimentarea a declarațiilor de creanță cu sumele de bani cu care s-a constituit creditoarea în soluționarea deciziei penale nr. 243/A/2000 a Curții de APEL ORADEA, sunt nefondate, întrucât atât creditoarea, cât și lichidatorul judiciar, fac confuzie între debitoare persoană juridică și administratorul acesteia - persoană fizică.
Chiar dacă creditoarea s-a constituit parte civilă în dosarul penal sus-menționat, titularul subiect al săvârșirii faptei este persoana fizică, și nu persoana juridică, pe de o parte, iar tabelul creanțelor în procedura insolvenței, îl constituie doar și exclusiv creanțele față de comercianți.
Nu în ultimul rând, cererile creditorilor de suplimentare a declarațiilor de creanțe sunt nefondate, întrucât, în conformitate de dispozițiile legii 85/2006 privind procedura insolvenței, respectiv articolele 73-75, tabelul de creanțe al debitorului nu poate cuprinde decât creanțe născute înaintea deschiderii procedurii și categoria de creanțe născute după deschiderea procedurii, acestea din urmă fiind evidențiate distinct în tabel și având, de asemenea, un caracter cert, lichid și exigibil, iar până la închiderea procedurii, acestea pot fi contestate în condițiile articolului 75 din Legea 85/2006.
Cu privire la solicitarea lichidatorului judiciar, de evacuare a pârâtei - SRL din imobilul clădire cu funcționalitate de stație de carburanți, raportat la excepțiile invocate instanța a reținut că excepția nulității cererii, în condițiile articolul 133 cod procedură civilă este nefondată, întrucât, deși în acțiunea inițială, astfel cum a fost formulată de lichidator, nu a solicitat expres evacuarea pârâtei din imobil, din denumirea cererii - Acțiune în evacuare - și precizarea ulterioară a acesteia, s-a solicitat evacuarea pârâtei din imobil.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, prin lichidatorul judiciar, pe considerentul că aceasta nu justifică dreptul de proprietate asupra imobilului, de asemenea, instanța urmează a respinge excepția, ca neîntemeiată, în condițiile art.137 cod procedură civilă, având în vedere că odată cu trecerea debitorului în procedura insolvenței și prin numirea lichidatorului judiciar, întreaga activitate a debitorului și reprezentarea acestuia este dată de legiuitor în sarcina lichidatorului judiciar în conformitate cu disp.art.25 din Legea nr.85/2006, având ca și atribuții, în condițiile art.25 lit.k, sesizarea judecătorului sindic cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale active a debitoarei,pe considerentul că bunul nu constituie proprietatea acesteia, instanța a reținut că, sub 9 din Cf 3212, este notat dreptul de proprietate în favoarea debitoarei falite, conform încheierii nr.1718 din 08.11.2002, în baza cererii efectuate de lichidatorul judiciar și în baza adeverinței nr.99/20.01.1993, asupra construcțiilor, inscripție care nu a fost radiată din CF, prin urmare, falita este proprietar asupra acestui bun.
De altfel, calitatea de bun al debitoarei falite este consacrată de Decizia nr.328/2005-A a Curții de APEL ORADEA - definitivă și irevocabilă, fiind investită cu formulă executorie, hotărâre care, având în vedere Decizia civilă nr.824/23.09.2003 a Curții de Apel Brașov, prin care s-a constatat nulitatea absolută a transferurilor de proprietate dintre, și, cu privire la construcția - stație de benzină, prin efectul nulității absolute a actelor de vânzare-cumpărare, s-a dispus radierea înscrierilor de CF 3212, nr.top.1249/3 privind construcția - stația de benzină, de sub 2,3,4 și 5.
În ceea ce privește examinarea pe fond a cererii, instanța a reținut că pârâta nu deține nici un titlu valabil asupra construcției și având în vedere că în cadrul procedurii insolvenței, vânzarea bunurilor se efectuează fără sarcini, instanța a apreciat cererea ca fiind întemeiată și, pe cale de consecință, a dispus evacuarea pârâtei din imobilul stație de benzină.
Susținerile pârâtei din finalul cererii, de a i se recunoaște un drept de retenție asupra imobilului, datorită investițiilor masive efectuate, sunt nefondate, întrucât prin derogare de la dreptul comun prin procedura specială a insolvenței în această situație, dacă investițiile se justifică, acest fapt creează posibilitatea pârâtei să se înscrie la masa credală în condițiile legii speciale.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, au formulat recurs recurenții și Conform Rețetei
Prin recursul formulat, recurenta Cas olicitat modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii cererii sale de reactualizare a creanței.
În motivare, recurenta a arătat că în mod nelegal judecătorul-sindic a respins cererea sa de actualizare a creanței, întrucât de la data formulării cererii de admitere a creanței au trecut 8 ani și având în vedere devalorizarea monetară și inflația permanentă, se impune reactualizarea valorilor, ca o reparație reală, legală și echitabilă a prejudiciului suferit.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Prin "Notele de ședință" depuse de recurentă la dosarul de recurs, la fila 67, aceasta a mai arătat că, în conformitate cu prevederile art. 41 din Legea 85/2006, nu se admite adăugarea penalităților și dobânzilor la creanța inițială, însă legea nu interzice reactualizarea cu rata inflației. Datorită disfuncționalităților intervenite în soluționarea cauzei, aceasta s-a amânat mai bine de 8 ani, nefiind moral și nici legal ca recurenta să fie prejudiciată datorită acestei întârzieri. În al doilea rând, recurenta a mai solicitat a se adăuga la creanța sa toate cheltuielile judiciare - onorarii avocat și taxe de timbru - care au fost cauzate de procesele adiacente și derivate din prezenta cauză, datorită greșitei soluționări a cauzelor de către judecătorul-sindic, care au fost reformate prin căile de atac admise și râmase irevocabile.
Aceeași recurentă a mai formulat recurs și împotriva încheierii de ședință date de judecătorul-sindic în data de 10.09.2008, solicitând anularea acesteia, pe considerentul că aceasta este nelegală și netemeinică, dat fiind că a formulat cererea de amânare pentru ultimul termen de judecată din data de 03.09.2008, întrucât avocatul era în imposibilitate de a se prezenta la dezbateri. Or, în condițiile în care instanța de judecată a trecut peste cererea de amânare și a hotărât asupra unor probleme majore, nerespectând principiul contradictorialității, încheierea dată este anulabilă.
S-au invocat în drept prevederile art. 304 alin. 1 pct. 8 și 9 cod procedură civilă.
Prin recursul declarat de recurenta Conform Rețetei împotriva sentinței nr. 607/F/2008, aceasta a solicitat casarea sentinței și trimiterea dosarului spre rejudecare instanței competente, iar în subsidiar modificarea în totalitate a sentinței, în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii în evacuare îndreptată împotriva sa și în consecință constatarea ca fiind desființate actele de executare înfăptuite.
În motivare, recurenta a arătat că judecătorul-sindic a încălcat principiul contradictorialității și al dreptului său la apărare, dat fiind că, la termenul de judecată din data de 09.06.2008,primul termen de judecată cu procedura completă, reprezentantul societății a depus la dosarul cauzei o cerere de amânare pentru pregătirea apărării solicitând, totodată, să se comunice societății noastre câte un exemplar din fiecare act depus în probațiune de către reclamantă.
Instanța de judecată a respins cererea formulată și a trecut la judecarea cauzei fără a acorda posibilitatea societății recurente de a se pronunța cu privire la actele depuse de reclamantă în susținerea cererii, încălcând, astfel principiul contradictorialității.
În al doilea rând, s-a invocat excepția de necompetență materială a judecătorului-sindic în soluționarea acțiunii în evacuare, iar în susținerea aceste excepții, recurenta a arătat că, articolul 11 din Legea 85/2006 nu prevede ca atribuție a judecătorului sindic aceea de a judeca acțiunile în realizarea drepturilor introduse de lichidator, mai ales că recurenta nu avea calitate în dosarul - privind pe debitoarea - COM SRL, fiind terț față de derularea procedurii.
Pe de altă parte, articolul11 alineat 2) din lege limitează atribuțiile judecătorului sindic la controlul judecătoresc al activității administratorului și sau al lichidatorului și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței.
Cererea de evacuare îndreptată împotriva societății nu este, nicidecum, o cerere de natură aferentă procedurii insolvenței, fiind o acțiune în realizarea drepturilor introdusă de către lichidator, în numele debitoarei, împotriva recurentei, ca terț față de derularea procedurii, cererea fiind necesar a se judeca potrivit regulilor de drept comun.
Prin soluționarea cererii de evacuare de judecătorul sindic, recurenta a fost privată de o cale ordinară de atac, devolutivă și suspensivă de executare, apelul, cale de atac care" s-a fentat " prin depunerii cererii în dosarul de faliment, unde sentințele pronunțate de judecătorul sindic sunt definitive ți executorii, recurenta fiind deja executată.
În privința fondului cauzei, recurenta a arătat că, are calitatea de concesionar cu privire la terenul aferent construcției a cărei evacuare se cere, contractul de concesiune încheiat cu primăria fiind notat în CF 3212, existența dreptului de concesiune în favoarea sa fiind opozabilă terților, inclusiv reclamantei.
De asemenea, are calitatea de proprietar cu privire la rezervoarele de combustibil și pompele de alimentare, care exced cadrul acțiunii în evacuare introdusă, acestea fiind bunuri achiziționate de societatea recurentă de la un terț, pe bază de factură introdusă în contabilitatea societății, ele fiind proprietatea societății recurente, reclamanta neavând, așadar, nici un drept față de rezervoarele de combustibil - care conțineau circa 15.000 litri combustibil.
Din cauza încălcării flagrante a dreptului său de apărare, societatea a fost privată de posibilitatea introducerii cererii reconvenționale cu privire la constatarea dreptului de retenție, posesia bunului fiind o condiție esențială pentru admisibilitatea cererii, societatea recurentă fiind din nou prejudiciată în exercitarea dreptului la apărare în cauză, stare ce solicită a fi avută în vedere de instanța de recurs la adevărata ei gravitate, mai ales că la momentul dezbaterii fondului, cauza se găsea la prima zi de înfățișare.
Au fost, de asemenea privați de posibilitatea de a introduce în cauză, în vederea apărării intereselor sale, pe proprietarul tabular ce figura ca atare în CF 3212 la momentul încheierii comodat.
Au fost invocate în drept prevederile art. 11 și 25 din Legea 85/2006, art. 112, art. 133, art. 299 și urm. precum și art. 304 pct. 3, 5 și 9 și art. 311.pr.civ.
Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, precum și din oficiu, potrivit art. 304/1 pr.civ. instanța reține că recursurile sunt fondate, urmând a fi admise și casată în parte sentința recurată, pentru următoarele considerente:
În privința recursului declarat de recurenta, instanța reține că aceasta a formulat la data de 01.02.2001 cerere pentru deschiderea procedurii de reorganizare și lichidare judiciară a debitoarei Com, arătând că are față de aceasta o creanță de 2.449.586.754 rol.
Prin încheierea dată în Camera de Consiliu din data de 28.02.2001, s-a deschis împotriva debitoarei procedura prevăzută de Legea 64/1995, iar în tabelul preliminar al creanțelor, întocmit de lichidatorul, creditoarea a fost trecută la categoria "creditori " cu o creanță în cuantum de 2.449.586.754 rol.
La data de 09.04.2008, la fila 15 din vol. V al dosarului de faliment, aceeași creditoare a depus "Declarație de creanță actualizată", prin care a solicitat înscrierea sa în tabelul creanțelor privind pe debitoarea Com cu suma de 1.946.341 RON. arătând în motivare că, de la data deschiderii procedurii și până la data de 31.03.2008, creanța sa în cuantum de 8.400.127.938 rol s-a devalorizat, suma actualizată a acesteia fiind de 1.926.341 RON, potrivit raportului de expertiză contabilă extrajudiciară anexat.
La această sumă se adaugă suma de 20.000 RON, reprezentând plăți făcute de societate cu onorariile de avocat pe parcursul a aproximativ 10 ani în diferite dosare, demarate în scopul de a stopa sustragerea bunurilor debitoarei de sub sechestru judiciar.
La fila 76 din același volum, lichidatorul a depus tabelul definitiv al creanțelor împotriva societății debitoare, în care este trecută la pct. 6, ca și creanță chirografară, creanța creditoarei C, în sumă de 1.926.341 RON.
Astfel cum precizează și creditoarea în cererea de actualizare a creanței sale și cum rezultă și din cuprinsul raportului de expertiză contabilă extrajudiciară anexat de aceasta, suma pe care o solicită în final constituie actualizarea cu indicele de inflație a celei solicitate la data deschiderii procedurii. Or, în aceste condiții, este greșită invocarea de către judecătorul-sindic a prevederilor art. 41 din Legea -, care se referă la dobânzi, majorări sau penalități de orice fel sau cheltuieli, numite generic accesorii, acestea neputând fi adăugate creanțelor născute anterior deschiderii procedurii.
Solicitarea creditoarei de a se aplica indicele de inflație asupra creanței pe care o avea la data deschiderii procedurii nu echivalează cu solicitarea unei dobânzi legale, întrucât indicele de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață și prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la actuala lor putere de cumpărare, în timp ce dobânda legală reprezintă câștigul, folosul, profitul ce putea fi obținut de creditor din investirea acelei sume.
Faptul că soluționarea dosarul de faliment al debitoarei a fost tergiversată timp de 8 ani nu se poate imputa creditoarei, căci creanța sa a reprezentat o anumită valoare în anul 2001, care la nivelul anului 2009 este mult diminuată. Prin aplicarea indicelui de inflație, creditoarea nu adaugă creanței sale nici o dobândă, majorare sau penalitate, ci aduce la actuala putere de cumpărare creanța înregistrată în anul 2001. Pentru aceste motive, prevederile art. 41 alin. 1 din Legea 85/2006 nu se aplică în speță, iar solicitarea creditoare de actualizare cu indicele de inflație a creanței sale este întemeiată.
În ceea ce privește, însă, valoarea la care se va face actualizarea, instanța de recurs constată că, în cererea de actualizare a creanței și după cum rezultă și din cuprinsul raportului de expertiză contabilă extrajudiciară, creditoarea s-a raportat la suma de 8.400.127.938 rol, și nu la suma pentru care a solicitat deschiderea procedurii - de 2.449.586.754 rol. Or, este de observat că suma pretinsă inițial de creditoare (la data de 01.02.2001 - data formulării cererii de deschidere a procedurii) era de 2.449.586.754 rol. În cuprinsul contestației depuse de aceeași creditoare în volumul I din dosar ( 98), împotriva măsurii de ridicare a sigiliilor aplicate asupra bunurilor societății debitoare, aceasta face referire la un alt cuantum al creanței sale împotriva debitoarei, de 8.400.127.938 rol, depunând la dosar un calcul al creanței sale.
Cu toate acestea, creditoarea nu a precizat expres că înțelege să modifice creanța solicitată inițial, cu atât mai mult cu cât, din calculul anexat, reiese că aceasta solicită, în plus față de cererea inițială, contravaloarea unor facturi, calculând penalități atât la acestea, cât și la sumele inițial cerute. Or, față de aceste aspecte, se impunea precizarea de către creditoare cum că își modifică cuantum creanței, iar asupra acestei solicitări trebuia să se pronunțe mai întâi lichidatorul, în sensul admiterii sau respingerii noii sume. Însă, cum creditoarea a procedat de maniera arătată, prin indicarea tangențială în cuprinsul unei contestații un alt cuantum al creanței sale, în mod legal a procedat lichidatorul neluând în seama această nouă creanță cu ocazia întocmirii tabelului preliminar al creanțelor ( 181 vol. I), în care a înscris creditoarea cu suma solicitată la data de 01.02.2001. Tabelul preliminar nu a fost contestat de către creditoare.
Așadar, față de considerentele anterior expuse, instanța de recurs apreciază că, la actualizarea creanței creditoarei se va avea în vedere suma de 2.449.586.754 rol, și nu cea arătată de creditoare - 8.400.127.938 rol, astfel că, urmare a admiterii recursului, în temeiul art. 304 pct. 9.pr.civ. va fi admisă în parte declarația de creanță actualizată, dispunându-se înscrierea creditoarei în tabelul definitiv al creanțelor cu suma de 561.746,20 RON, cu titlu de creanță chirografară, calculul fiind făcut pe baza raportului de expertiză contabilă extrajudiciară depus de creditoare.
În ceea ce privește solicitarea de a se include în tabelul de creanțe și sumele reprezentând onorariile de avocați achitate pe parcursul a 10 ani de procese, în scopul conservării bunurilor din patrimoniul societății debitoare, acestea constituie creanțe născute ulterior deschiderii procedurii, în privința cărora se aplică prevederile art. 65 din Legea 85/2006. Creditoarea, însă, s-a limitat a enumera o serie de dosare în care susține că a figurat ca parte șiestimeazăcheltuielile făcute în aceste dosare la suma de 20.000 RON. Or, potrivit art. 65 alin. 1 și 2 din lege, cererea de admitere a creanței trebuie să indice temeiul creanței, impunându-se totodată și anexarea documentelor justificative. La dosarul cauzei a fost depusă o singură hotărâre penală, prin care a fost admisă acțiunea civilă împotriva administratorului societății debitoare. Prin urmare, sub acest aspect, se va reține legalitatea și temeinicia sentinței judecătorului-sindic de respingere a cererii de înscriere la masa credală a sumei de 20.000 RON.
Relativ la recursul formulat de recurenta Conform Rețetei, instanța de recurs reține că este întemeiată excepția de necompetență materială a judecătorului-sindic în soluționarea cauzei, pentru următoarele considerente:
Lichidatorul debitoarei C Com a formulat acțiune în evacuare împotriva pârâtei Conform Rețetei din imobilul constituind stație de benzină situat în localitatea, înscris în CF 3212 sub nr. top. 1249/3.
Art. 11 alin. 1 din Legea 85/2006 enumeră exemplificativ principalele atribuții ale judecătorului-sindic, arătând, însă, la alin. 2 că acestea sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței.
Față de aceste prevederi legale, instanța de recurs apreciază că acțiunea în evacuare exercitată de lichidator împotriva unei terțe persoane, străine de procedura insolvenței, nu se circumscrie noțiunii de "proces sau cerereaferente procedurii insolvenței".
Mai mult decât atât, prin apărările formulate în faza de recurs, recurenta-pârâtă a contestat chiar calitatea de proprietar a debitoarei Com asupra imobilului din care s-a dispus evacuarea sa. Prin urmare, similar cu situația în care lichidatorul recuperează creanțele debitorului printr-o acțiune în pretenții, când lichidatorul nu introduce acțiunea la judecătorul-sindic, ci pe dreptul comun, în funcție de valoarea pretențiilor, și acțiunea în evacuare introdusă de lichidator împotriva unei societăți comerciale străină de procedura insolvenței, prin care se urmărește readucerea imobilului în patrimoniul debitoarei este tot de competența instanței de drept comun, potrivit art. 2 pct 1lit. a) cod procedură civilă, nefiind o acțiune aferentă procedurii insolvenței.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 3 paragraf final, rap. la art. 304 punct 3 cod procedură civilă, va fi casată în parte sentința recurată și se va trimite spre rejudecare la Tribunalul Bihor - Secția Comercială, ca instanță de drept comun, capătul de cerere privind evacuarea pârâtei. Față de soluția pronunțată, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs, care vizau încălcarea principiilor contradictorialității și al dreptului la apărare, precum și fondul litigiului.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate, privind-o pe creditoarea Comuna.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta împotriva încheierii de ședință din data de 10.09.2008, va fi respins ca inadmisibil, față de prevederile art. 299 alin. 1 paragraf final, rap. la art. 282 alin. 2 cod procedură civilă. Prin încheierea recurată, s-a amânat pronunțarea cauzei având ca obiect anularea măsurii de evacuare silită pentru data de 12.09.2008, astfel că recurenta avea posibilitatea să atace încheierea doar odată cu sentința nr. 694/F/12.09.2008, însă aceasta nu a fost recurată de către creditoare, recursul declarat împotriva acestei hotărâri de către Com, prin lichidator, fiind deja soluționat prin decizia nr. 13/C/2009 a Curții de APEL ORADEA.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta - SRL împotriva încheierii de ședință din data de 10.09.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor.
Admite ca fondate recursurile declarate de recurentele - & SRL și - SRL împotriva sentinței nr. 607/F din 18.06.2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează în parte, în sensul că:
Admite în parte declarația de creanță actualizată formulată de creditorul -, în contradictoriu cu debitoarea - COM srl prin lichidator.
Dispune înscrierea creditoarei - EWB & SRL în tabelul definitiv al creanțelor cu suma de 561.746,20 RON cu titlu de creanță chirografară.
Respinge celelalte solicitări ale debitoarei - SRL.
Trimite spre rejudecare în favoarea Tribunalului Bihor Secția Comercială ca instanță de drept comun, capătul de cerere, formulat de lichidatorul, privind evacuarea pârâtei - SRL, cheltuielile de judecată fiind avute în vedere la rejudecarea.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi 12 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER
- - - - - - - -
În concediu semnează
Președintele instanței
Red.dec. /27.-
Jud fond
dact. /30.03.2009
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Filimon Marcela, Blaga Gabriela
