Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1043/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.1043
Ședința publică de la 16.10.2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Bucur
JUDECĂTOR 2: Gabriela Vințanu
JUDECĂTOR 3: Eugenia Voicheci
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr.65/25.02.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL prin lichidator judiciar și intimatele creditoare DIRECȚIA DE PAZĂ A JUDEȚULUI T și SC.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare, văzând și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, a reținut și constatat că:
Prin sentința comercială nr. 65 din 25.02.2008, Tribunalul Teleorman - Judecătorul - sindic, a respins ca nefondată cererea creditoarei AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B privind utilizarea fondului de lichidare în vederea continuării procedurii și în temeiul articolului 131 din Legea nr.85/2006 a închis procedura falimentului debitoarei SC SRL dispunând radierea acesteia din registrul comerțului, descărcarea SC de orice îndatoriri și responsabilități și plata onorariului acestuia în sumă de 2.500 lei din fondul de lichidare.
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul - sindic a reținut că din rapoartele a rezultat că nu s-a prezentat nici un ofertant în vederea adjudecării bunurilor debitoarei și că nici creditorii nu și-au manifestat acordul privind avansarea sumelor necesare continuării procedurii.
În ce privește cererea în sensul de a se utiliza fondul de lichidare pentru continuarea procedurii, judecătorul - sindic a avut în vedere dispozițiile articolului 4(9) din legea nr.85/2006 din care rezultă că sumele deblocate din fondul de lichidare sunt supuse restituirii, astfel că s-a considerat nefondată cererea câtă vreme nu există garanția restituirii sumelor față de faptul că există posibilitatea ca prețul obținut din vânzare să fie sub nivelul cheltuielilor efectuate anterior vânzării.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, criticile vizând nelegalitatea și netemeinicia sentinței atacate și fiind întemeiate în drept pe dispozițiile articolului 304 punctul 9 și articolul 3041Cod procedură civilă.
În esență, recurenta creditoare a susținut, că s-a dispus închiderea procedurii cu aplicarea greșită a legii, întrucât nu a fost comunicat creditorilor raportul final și bilanțul general conform articolului 129 din Legea nr.85/2006, caz în care aceștia nu au avut posibilitatea formulării de obiecțiuni la raport și nici a aprecia asupra oportunității formulării unei cereri de autorizare pentru o eventuală cerere întemeiată pe articolul 138 din lege.
Susține recurenta că a fost încălcată și dispoziția prevăzută de articolul 59(1) din legea nr.85/2006 care instituie obligația de a întocmi raport amănunțit asupra cauzelor insolvenței cu precizarea persoanelor vinovate de ajungerea societății în stare de insolvență, cu atât mai mult cu cât în cauză s-a constatat că există bunuri dar acestea se află în apele.
Instanța a omis să analizeze aceste aspecte deși potrivit articolului 129(5) Cod procedură civilă avea obligația să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză.
Pentru aceste motive, recurenta Sas olicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul dispunerii continuării procedurii de lichidare judiciară, cu respectarea condițiilor legale referitoare la comunicarea către creditori a raportului final și bilanțului general.
Examinând recursul potrivit articolului 3041Cod procedură civilă în raport de actele, lucrările cauzei și dispozițiile legale în materie, Curtea a constatat că este întemeiat pentru considerentele ce vor fi arătate:
Susținerea recurentei privind necomunicarea raportului final și a bilanțului general va fi înlăturată ca neîmtemeiată, în considerarea dispoziției prevăzută de articolul 129(1) din Legea nr.85/2006 care vizează raportul final ce se întocmește "Dupăce bunurile din averea debitorului au fost lichidate", ceea ce nu s-a petrecut în cauza de față, de vreme ce nu s-a vândut nici un bun.
Rezultă din actele dosarului că de la data deschiderii procedurii reorganizării judiciare și a falimentului debitoarei (sentința comercială nr. 297/10.10.2005 și nr. 104/13.03.2006), în nici unul din cele 15 rapoarte întocmite de administrator/lichidator; (5 decembrie 2005, 19 decembrie 2005, 30 ianuarie 2006, 13 martie 2006, 8 mai 2006, 19 iunie 2006, 11 septembrie 2006, 9 octombrie 2006, 20 noiembrie 2006, 29 ianuarie 2007, 26 martie 2007, 23 aprilie 2007, 17 septembrie 2007, 12 noiembrie 2007, 28 ianuarie 2008) nu este efectuată vreo mențiune referitoare la cauzele insolvenței, respectiv existența vreunei legături de cauzalitate cu una din faptele prevăzute de articolul 138(1) din Legea nr.85/2006.
Așa fiind, rezultă fără putere de tăgadă că s-au încălcat dispozițiile articolului 59(1) din Legea nr.85/2006, fapt ce a prejudiciat pe creditori, de vreme ce raportul privind stabilirea cauzelor și împrejurărilor care au determina apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, reprezintă un veritabil mijloc de probă pentru atragerea răspunderii reglementată de articolul 138 din lege.
În aceste condiții, apreciindu-se că și dacă lichidatorul ignoră dispoziția imperativă prevăzută de articolul 59 din legea nr.85/2006, fie prin neîntocmirea raportului amănunțit prevăzut de dispoziția sus arătată, fie prin susținerea imposibilității întocmirii unui astfel de raport, judecătorul - sindic este cel obligat să vegheze la respectarea dispozițiilor legale cerute de norma în materie, în cauză articolul 20 litera b și articolul 25 litera a raportate la articolul 59(1) din Legea nr.85/2006, având posibilitatea aplicării dispozițiilor articolului 22 alineatele 2 și 3 din lege, dar în orice caz fiind obligat să dispună măsuri în temeiul articolului 129(5) Cod procedură civilă.
Se reține că în cauza de față, prin neîntocmirea unui raport din care să rezulte cauzele insolvenței și eventualele persoane vinovate de ajungerea debitorului în insolvență, s-a încălcat dreptul la apărare asigurat de lege creditorilor, în sensul de a li se aduce la cunoștință datele cerute de articolul 59 pentru a avea posibilitatea de a aprecia asupra oportunității formulării unei cereri conform articolului 138(3) din lege.
În acest caz, Curtea apreciază întrunite condițiile casării sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în temeiul articolului 312(5) Cod procedură civilă coroborat cu articolul 304 punctul 9 și articolul 3041cu raportare la încălcarea dispoziției imperative prevăzută de articolul 59 din Legea nr.85/2006 și articolului 129 (5) Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr.65/25.02.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL prin lichidator judiciar și intimatele creditoare DIRECȚIA DE PAZĂ A JUDEȚULUI T și SC.
Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
10.11.2008
Tribunalul Teleorman
Judecător fond:
Președinte:Adriana BucurJudecători:Adriana Bucur, Gabriela Vințanu, Eugenia Voicheci
