Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1043/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1043
Ședința publică de la 09 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Susanu
JUDECĂTOR 2: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 3: Liliana Palihovici
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea cauzei comerciale - supliment 1 - privind pe recurent " ", recurent... PU-ȘI - ADM.. PU-ȘI și pe lichidator audit PRO CONSULT - ÎN CALITATE DE LICHIDATOR PENTRU SOCIETATEA DEBITOARE " ", intimat " " I - LA SEDIUL " & ASOCIAȚII ", având ca obiect procedura insolvenței, recurs declarat împotriva sentinței nr. 552/S/23.10.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 01.06.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi 09.06.2009, când:
INSTANȚA
Asupra recursului comercial d e față.
Prin sentința comercială nr. 552/S/23.10.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic a fost admisă în parte contestația formulată de creditorul Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I,cu sediul în I,str. - nr.26 împotriva tabelului definitiv al creanțelor asupra averii debitorului SC SRL I,întocmit de administratorul judiciar Audit Pro Consult
S-a dispus înscrierea creditorului Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I în tabelul definitiv al creanțelor asupra averii debitorului SC SRL I cu suma de 18.500 lei creanță privilegiată suplimentară.
S-a dispus ca administratorul judiciar să refacă tabelul definitiv,potrivit prezentei sentințe,să-l înregistreze la tribunal și să-l afișeze la ușa acestuia.
A fost respinsă cererea formulată de creditorul Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I vizând confirmarea în procedură,în calitate de administrator judiciar,a și Lichidare
Pentru a se pronunța în acest sens, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința comercială nr.198/S/17.04.2008 s-a deschis procedura generală a insolvenței împotriva debitorului SC SRL I, stabilindu-se printre altele, termenele limită pentru declararea creanțelor-09.07.2008-, pentru verificarea respectivelor creanțe și întocmirea tabelului preliminar - 08.08.2008 și pentru definitivarea acestui tabel-11.09.2008.
În conformitate cu prevederile art. 34 din Legea nr.85/2006,pentru administrarea procedurii,prin menționata hotărâre judecătorească, a fost desemnat în calitate de administrator judiciar Audit Pro Consult I, desemnarea sa făcându-se cu respectarea prevederilor art.19 alin.1 din lege ( vol. I 93,94)
Tabelul creanțelor asupra averii debitorului, cuprinzând un număr de 5 creditori cu o valoarea însumată a creanțelor de 321.837,79 lei, a fost definitivat prin încheierea nr.194/11.09.2008 ( vol. II 28), creditorul Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I fiind înscris cu creanța în sumă de 255.111 lei,declarată prin cererea inițială de admitere a creanței nr.67475/05.06.2008 ( vol. 101-189 ).
Ulterior momentului definitivării tabelului creanțelor,prin cererea nr.-/16.09.2008 creditorul-contestator Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I solicită a fi înscris la masa credală cu o creanță suplimentară în sumă de 57.861 lei, ce s-ar fi constatat de inspectorii fiscali cu ocazia depunerii de către debitor la data de 07.08.2008 a deconturilor de TVA aferente perioadei aprilie 2007-septembrie 2007,a declarațiilor privind contribuții la fondurile speciale și impozit pe veniturile din salarii sau asimilate salariilor pentru perioada iulie 2007-septembrie 2007 - suma de cât și a înaintării în vederea executării de către organele de control,a proceselor verbal de contravenție seria G nr.-/08.04.2008 încheiat de Garda Financiară I și respectiv seria - nr.-/18.06.2008 încheiat de I (vol. II 53-98).
Documentele anexate de creditor în justificarea acestei cereri demonstrează că din suma totală de 57.861 lei anunțată drept creanță suplimentară,doar suma de 18.500 lei are acest caracter,fiind născută după data deschiderii procedurii, ea reprezentând amenzi aplicate prin procesele verbale de contravenție sus indicate care, în conformitate cu prevederile art.37 din OG nr.2/2001,constituie titluri executorii, creanță pentru care se va admite contestația formulată și se va dispune înscrierea ei în tabelul creanțelor asupra averii debitorului.
Cât privește diferența de 39.361 lei din creanța suplimentară în sumă de 57.861 lei,anunțată de creditorul contestator,din aceleași documente depuse la dosar se reține că ea reprezintă obligații fiscale aferente perioadei aprilie 2007 -septembrie 2007,fiind deci anterioară datei deschiderii procedurii -17.04.2008.
În conformitate cu prevederile art.64 alin.1 din Legea nr.85/2006,creditorii ale căror creanțe sunt anterioare datei deschiderii procedurii vor depune cererea de admitere a creanței în termenul fixat prin sentința de deschidere a procedurii, stabilit în speță la data de 09.07.2008 iar potrivit art.76 din aceeași lege, nedepunerea cererii în termenul stabilit în acest sens,are drept consecință decăderea din drepturile conferite de acea creanță, necuprinsă în declarația depusă cu nerespectarea termenului.
De asemenea, așa cum rezultă din conținutul prevederilor art.3 pct.18, tabelul suplimentar cuprinde toate creanțele născute după data deschiderii procedurii generale și până la data începerii procedurii falimentului însă în speță, după cum s-a constatat, creanța în sumă de 39.361 lei reprezentând TVA,impozit și contribuții la fondurile speciale,declarată ca fiind suplimentară de către creditorul-contestator provine din perioada aprilie 2007-septembrie 2007,este anterioară datei deschiderii procedurii generale a insolvenței astfel încât,creditorul urmează a suporta sancțiunea decăderii din dreptul de a mai valorifica respectiva creanță în cursul procedurii.
Raportat la prevederile legale sus enunțate,este fără efecte asupra sancțiunii prevăzute de art.76 din Legea nr.85/2006 faptul că suma suplimentară ce s-a solicitat a fi înregistrată în tabelul suplimentar reprezintă obligații fiscale stabilite urmare declarațiilor depuse de debitor întrucât creditorul-contestator,în calitatea sa de organ fiscal avea obligația de a verifica în propriile evidențe care este exact obligația de plată a debitorului și aceasta,în condițiile în care potrivit art.81 alin.4 din OG nr.92/2003 în cazul nedepunerii de către contribuabil a declarației fiscale avea dreptul să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor,taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat.
Pe lângă faptul că această creanță născută anterior deschiderii procedurii a fost declarată tardiv, în condițiile în care în cursul procedurii nu s-a reușit contactarea administratorului statutar al debitorului iar creditorul-contestator nu a dat curs solicitării administratorului judiciar în sensul de a-i furniza informații asupra persoanei care a înregistrat din partea debitorului respectivele declarații fiscale, și nici nu a lămurit instanța cu privire la acest aspect,pretinzând doar că ele au fost transmise prin mijloace electronice,în conformitate cu prevederile art.67 alin. 2 din Legea nr.85/2006 apare ca fiind pe deplin justificată măsura administratorului judiciar de a nu înscrie în tabelul creanțelor sumele menționate în aceste declarații care, în forma în care au fost depuse, nu pot forma convingerea că provin într-adevăr de la debitor
Ca atare,contestația promovată este întemeiată în limitele mai sus expuse, urmând a fi admisă ca atare.
Cât privește solicitarea creditorului bugetar de a fi confirmat în cauză un alt administrator judiciar,cel care a câștigat în urma selecției de oferte organizată potrivit nr.1009/2007 -cererea, așa cum a fost formulată, urmează a fi respinsă în sensul considerentelor ce se vor arăta în continuare.
În speță, administratorul judiciar a fost desemnat de judecătorul-sindic prin sentința de deschidere a procedurii, cu respectarea prevederilor art.19 alin. 1 din Legea nr.85/2006, pe baza ofertelor existente la dosar și ținând seama de pregătirea profesională și experiența acestuia,constatată cu prilejul altor proceduri de insolvență.
Potrivit dispozițiilor art.13 alin. 1 din Legea nr.85/2006,administratorul judiciar desemnat în cauză a procedat pentru data de 15.09.2008 la convocarea primei adunări a creditorilor, adunare la care nu a fost prezent însă nici un creditor deși prin sentința de deschidere a procedurii această primă adunarea avea ca atribuție definitivarea administratorului judiciar și stabilirea remunerației acestuia, desemnarea comitetului creditorilor și a președintelui acestuia.
Aceste măsuri referitoare la desemnarea practicianului care să administreze procedura,a comitetului creditorilor,dispuse încă de la momentul deschiderii procedurii sunt impuse de lege pentru buna desfășurare a procedurii și în considerarea atribuțiilor conferite acestor organe iar în ceea ce-l privește pe practicianul în insolvență,în calitatea de manager al procedurii,desemnarea sa este obligatorie și trebuie să se realizeze cât mai aproape de momentul deschiderii procedurii.
În acest sens sunt și prevederile art.177 alin.4 din Codul d e procedură fiscală potrivit cărora,"confirmarea administratorului/lichidatorului desemnat de Agenția Națională de Administrare Fiscală de către judecătorul-sindic se va face în cadrul primei ședințe, conform art.11 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2006".
În aceste condiții, nu este de acceptat definitivarea în cauză a desemnării practicianului la aproape 6 luni de la deschidere procedurii și după o altă procedură decât cea reglementată expres de art.19 din Legea nr.85/2006- numai de creditorul bugetar printr- comisie de selecție și în condițiile în care, după data deschiderii procedurii, acesta a avut suficient timp atât pentru a derula procedura de selecție dar și pentru a-și manifesta și exprima poziția cu privire la persoana administratorului, în cadrul primei adunări a creditorilor ținută la data de 15.09.2008.
Cadrul normativ aplicabil desemnării administratorului judiciar și stabilirii remunerației acestuia este Legea nr.85/2006 care cuprinde dispoziții clare în acest sens,din textul art.11 alin. 1 lit. d, art.19 și art.34 rezultând fără posibilitatea de interpretare diferită că desemnarea practicianului în insolvență poate fi efectuată fie provizoriu de judecătorul-sindic, prin sentința de deschidere a procedurii fie în prima ședință a adunării creditorilor sau ulterior,la recomandarea comitetului creditorilor, cu votul creditorilor care dețin cel puțin 50 % din valoarea totală a creanțelor sau de judecătorul-sindic prin încheierea care soluționează contestațiile formulate de creditori pentru motive de nelegalitate a deciziei de desemnare luată cu votul creditorilor deținând 50 % din valoarea totală a creanțelor sau de confirmare a administratorului desemnat provizoriu.
Se poate constata așadar că aceste prevederi legale nu atribuie nici unuia dintre creditori,considerat individual,competența de a propune judecătorului - sindic desemnarea unui anumit practician nici la deschiderea procedurii și nici ulterior și cu atât mai puțin dreptul de a decide o astfel de desemnare în afara cadrului organizat reprezentat de adunarea creditorilor și comitetul creditorilor și nici nu lasă la dispoziția acestor organe un termen nelimitat pentru luarea unei decizii în acest sens, celeritatea procedurii excluzând derularea în termene lungi a acesteia.
Caracterul colectiv al procedurii reglementată de Legea nr.85/2006 ca și principiul implicării active a creditorilor în derularea acesteia îi obligă pe creditorii concurenți să se reunească într-o procedură comună care, având reguli specifice ce nu permit favorizarea unor creditori în dauna altora și la care orice creditor trebuie să se supună, nu este de acceptat ca în ceea ce privește desemnarea practicianului să se aplice dispoziții din alte acte normative și cu atât mai puțin un ordin care, dată fiind ierarhia actelor normative, nu poate înlătura de la aplicare prevederile unei legi.
De altfel,invocatul Ordin nr.1009 /2007 privind procedurile de selecție a practicienilor în insolvență agreați de ANAF, nici nu legitimează o astfel de solicitare, indicațiile metodologice cu privire la conduita organelor fiscale în cauzele ce au de obiect procedura insolvenței fiind doar în sensul de a propune judecătorului-sindic și de a vota practicianul selectat, evident în cadrul unei adunări a creditorilor, deci cu respectarea procedurii prevăzute de art.19 din Legea nr.85/2006, concluzie ce rezultă de altfel și din conținutul art.177 alin. 4 din Codul d e procedură fiscală.
Stabilirea prin dispozițiile speciale ale Legii nr.85/2006 a cadrului de manifestare a voinței creditorilor care este adunarea creditorilor (ce funcționează ca organ colegial și în cadrul căreia deciziile se adoptă prin vot) este pe deplin justificată atât pentru rigurozitatea procedurii și buna desfășurare a acesteia dar și în considerarea poziției pe care o are în cadrul procedurii practicianul desemnat care, ca și manager al procedurii, își stabilește o strategie în cadrul căreia, pentru fluidizarea procedurii, este obligat să ia permanent măsuri în condiții de urgență și oportunitate și care măsuri nu pot aștepta derularea și finalizarea de către creditorul bugetar a procedurii de selecție prevăzută de menționatul ordin.
Pe de altă parte, interferarea unui alt administrator judiciar în derularea procedurii la un moment la care aceasta este pe cale de a fi închisă pe lângă faptul că ar putea conduce la modificări de măsuri privind gestionarea procedurii, nici nu se justifică practic întrucât în cauza de față există deja demersuri ale administratorului desemnat în sensul finalizării procedurii.
Împotriva sentinței a declarat recurs creditorul Administrația Finanțelor Publice a municipiului I criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că potrivit art. 3 pct. 16-19 Legea 85/2006, după definitivarea tabelului preliminar al creanțelor, eventualele creanțe suplimentare anunțate de creditori, sunt înscrise într-un tabel suplimentar.
Consideră că este întemeiată și înscrierea diferenței de 39.361 lei rămasă neînscrisă din suma de 57.861 lei. Această diferență reprezintă debite declarate tardiv de contribuabil, respectiv în data de 7.08.2008, deci după deschiderea procedurii despre care organul fiscal nu avea cunoștință. Deși debitorul recunoaște tardiv, o datorie cu mult mai mare față de bugetul de stat, ca urmare a desfășurării unor activități economice, soluția instanței este în defavoarea creditorului bugetar care nu a făcut decât să ia act de obligațiile declarate de contribuabil după data deschiderii procedurii.
În cererea de admitere a creanței suplimentare, declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul de stat reprezintă titluri de creanță. În conformitate cu prevederile art. 110 din Codul d e procedură fiscală, titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Art. 107.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului d e procedură fiscală menționează că -asemenea titluri pot fi: . b) declarația finală.
În termen legal a formulat întâmpinare administratorul judiciar Audit Pro Consult solicitând respingerea recursului întrucât data depunerii cererii de creanță suplimentară din 18.09.2008 depășește termenul limită pentru înregistrarea creanțelor de 09.07.2008 precum și termenul pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor de 1.09.2008.
În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivului de recurs formulat cât și a dispozițiilor legale operante în cauză, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 3 pct. 18 din Legea 854/2006, tabelul suplimentar cuprinde toate creanțele născute după data deschiderii procedurii generale și până la data începerii procedurii falimentului, acceptate de către lichidator în urma verificării acestora.
Titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanțelor până la expirarea termenului prevăzut de art. 62 alin. 1 lit. b este decăzut, cât privește creanțele respective, din mai multe drepturi, printre care și cel de a-și realiza creanțele împotriva debitorului, conform art. 76 alin. 1 pct. 3 Legea 85/2006.
În cauza pendinte, a fost deschisă procedura generală a insolvenței împotriva debitorului SRL I prin sentința comercială nr. 198/S/17.04.2008, stabilindu-se termen limită pentru declararea creanțelor -09.07.2008 și termen limită pentru verificarea respectivelor creanțe și întocmirea tabelului preliminar la 08.08.2008 și pentru definitivarea acestui tabel la 11.09.2008.
Recurenta creditoare a municipiului Iaf ost înscrisă în tabelul preliminar, definitivat prin încheierea nr. 194/11.09.2008 cu suma de 255.111 lei, care fusese solicitată prin cererea inițială de admitere a creanței nr. 67475/05.06.2008.
Prin cererea nr. -/16.09.2008 recurenta municipiul Ias olicitat a fi înscrisă la masa credală cu o creanță suplimentară de 57.861 lei reprezentând obligații fiscale născute pe parcursul procedurii și care au fost stabilite chiar de debitor prin declarațiile fiscale depuse la data de 07.08.2008 declarații care constituie titluri de creanță potrivit art. 110 Cod de procedură fiscală.
Această cerere a fost respinsă de administratorul judiciar, întrucât la solicitarea acestuia adresată municipiul I de a-i fi comunicate declarațiile ce conțin creanță suplimentară pe suport de hârtie, cu precizarea persoanelor autorizate să întocmească și să depună respectivele declarații, creditorul bugetar nu a răspuns (art. 67 alin. 2 Legea 85/2006).
Împotriva acestei măsuri a municipiului Iaf ormulat contestație la judecătorul sindic care a fost admisă parțial, pentru suma de 18.500 lei care ar avea caracter de creanță suplimentară fiind născută ulterior deschiderii procedurii, reprezentând amenzi aplicate prin procesul verbal de contravenție seria G nr. -/08.04.2008 încheiat de Garda Financiară I și respectiv seria - nr. -/18.06.2008 încheiat de ITM I care constituie titluri executorii conform art. 37 din nr.OG 2/2001.
În mod corect a procedat tribunalul respingând contestația pentru diferența de 39.361 lei din creanța suplimentară de 57.861 lei solicitată de creditorul bugetar, documentele depuse la dosar atestând că ea reprezintă obligații fiscale diferite perioadei aprilie 2007 - septembrie 2007, fiind deci anterioare datei deschiderii procedurii, respectiv -17.04.2008.
Conform art. 64 alin.1, creditorii ale căror creanțe sunt anterioare datei deschiderii procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în sentința de deschidere a procedurii.
Acest termen a fost fixat prin sentința de deschidere a procedurii la data de 09.07.2008. Față de cele anterior expuse, Curtea reține că pentru diferența de 39.361 lei solicitată prin cererea nr. -/16.09.2009 și care reprezintă obligații fiscale aferente perioadei aprilie 2007 -septembrie 2007 sunt incidente disp. art. 76 din Legea 85/2006, care sancționează cu decăderea, din dreptul de a-și realiza creanțele împotriva debitorului său pe titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii, care nu a depus cererea de admitere a creanțelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. 1 lit. b din Legea 85/2006.
În mod corect a reținut tribunalul irelevanța împrejurării că suma suplimentară ce s-a solicitat a fi înregistrată în tabelul suplimentar reprezintă obligații fiscale stabilite urmare a declarațiilor depuse de debitor, întrucât recurentul -creditor - organ fiscal - deținea propriile evidențe care reflectau exact situația debitorului, și avea obligația, art. 81 alin. 4 din OG, nr. 92/2003 de a proceda din oficiu la stabilirea cuantumului impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat, în cazul nedepunerii de către contribuabil a declarației fiscale.
Actele depuse de administratorul judiciar în recurs, alăturat întâmpinării formulate, relevă refuzul creditorului recurent de a-i comunica informații asupra persoanei care a înregistrat, din partea debitorului, respectivele declarații fiscale, pretinzând că acestea ar fi fost transmise prin mijloace electronice, astfel încât în mod legal, în conformitate cu disp. art. 67 alin. 2 din Legea 85/2006 administratorul judiciar a refuzat să le înscrie în tabelul de creanțe, întrucât, sumele menționate în aceste declarații, față de forma în care au fost depuse, nu pot forma convingerea că ar emana de la debitor. Administratorul judiciar este abilitat de lege -art.67 alin. 1 Legea 85/2006 - să verifice amănunțit cererile de admitere a creanțelor formulate de creditori cât și a documentelor depuse de aceștia și să le solicite conform alin. 2 din același text, dacă consideră necesar, informații și documentele suplimentare.
Față de cele anterior expuse, Curtea reține soluția pronunțată de tribunal legală și temeinică astfel încât, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă urmează a fi respins recursul formulat de a municipiului I împotriva sentinței comerciale nr. 552/S/23.10.2008 pronunțată de Tribunalul Iași judecător sindic, care va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I -Administrația Financiară a Municipiului I, prin reprezentantul său legal împotriva sentinței nr. 552/S din 23.10.2008 a Tribunalului Iași, judecător sindic, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 9.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
-
Red.
Tehnored.
2 ex.
02.07.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Claudia SusanuJudecători:Claudia Susanu, Anca Ghideanu, Liliana Palihovici