Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 11/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
Decizia comercială nr. 11
Ședința publică de la 08 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gina Ignat
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Zaharia dr. - -
JUDECĂTOR 3: Veronica Păcurariu
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către Gradual, cu sediul profesional în G,-, în calitate de lichidator judiciar al SC SA societate aflată în faliment, împotriva sentinței comerciale nr. 839 din 18.06.2009, pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA G, cu sediul în G- și SC SA, cu sediul în comuna, sat, jud.G/prin afișarea la instanței, cauza având ca obiect procedura insolvenței - Legea 85/2006 - acțiune în anulare.
La apelul nominal făcut în ședința a răspuns pentru intimata pârâtă SC SA G - avocat -, în baza împuternicirii avocațiale pe care a depus-o la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul aflat la al doilea termen de judecată, este motivat, scutit de taxa judiciară de timbru și timbru judiciar; prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat,Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente.
Apărătorul intimatei - pârâte SC SA solicită respingerea recursului formulat de lichidator, menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Galați, având în vedere că tranzacțiile dintre cele două societăți au fost efectuate în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, în acest fel neputându-se cere anularea facturilor privind vânzările, incidente fiind disp. art. 63 din Legea 85/2006.
De altfel cele două expertize contabile solicitate de reclamantă au fost în favoarea SC SA În sprijinul celor arătate depune la dosar 6 planșe foto.
Față de cele susținute oral cât și pentru motivele arătate în concluziile scrise pe care le depune la dosar, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Galați, administratorul judiciar Gradual a formulat în temeiul disp. art. 61 lit. c din Legea nr. 64/1995 în contradictoriu cu G acțiunea în anularea facturilor:
1) nr. -, nr. -, nr. -/25.04.2003, nr. -/08.2003,
2) nr. -, nr. -/07.2003, nr. -/30.09.2003, nr. -/30.06.
2004,
3) nr. -/31.12.2002 (compensată parțial - rămas neachitat 4199,91 lei), cu consecința revenirii în patrimoniul debitoarei SC SA a bunurilor mobile și imobile care fac obiectul facturilor de la pct. 1 acțiune și plata contravaloarea mărfii și a prestărilor de servicii aferente facturilor de la pct. 2 și 3 acțiune.
În fapt, transferurile patrimoniale sunt frauduloase deoarece lezează interesele creditorilor și cad sub incidența art.1 lit. a din Legea nr. 64/1995.
De vreme ce în structura acționariatului celor două societăți SC SA și SC SA se regăsesc aceleași persoane - și, înstrăinarea bunurilor s-a făcut cu intenția de a frauda interesele creditorilor.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus în copie facturile a căror anulare o solicită.
Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii motivat de faptul că menționatele acte de comerț au fost încheiate în cadrul activității normale a debitoarei, nefiind păgubitoare pentru creditori și că ambele părți au fost de bună credință.
A susținut, de asemenea pârâta că reclamanta face simple afirmații nesusținute de probe care să justifice caracterul pretins fraudulos al acestora, cerință impusă de disp. art. 61 lit. c din Legea 64/1995.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat efectuarea unei expertize tehnice contabile și a unei expertize tehnice de evaluare a bunurilor înstrăinate, probe încuviințate de judecătorul sindic.
Expertiza contabilă dispusă în cauză a fost întocmită de economist (122-140, respectiv 202-220), cu obiectivele stabilite de judecătorul sindic și care a concluzionat că debitoarea SC SA datorează pârâtei SC SA G suma de 59069,50 lei, aceasta din urmă neavând nici o datorie față de SC SA - Răspuns la obiecțiuni (6-14 dosar volum II).
Expertiza tehnică de evaluare a bunurilor mobile și imobile dispusă și efectuată de inginer, potrivit obiectivelor stabilite de judecătorul sindic a evaluat bunurile mobile și imobile și a stabilit valoare de piață a acestora la data vânzării și la momentul efectuării expertizei.
Prin sentința comercială nr. 839/18.06.2009 pronunțată în cauză de Tribunalul Galațis -a respins ca nefondată acțiunea în anulare, reținându-se următoarea situație de fapt și de drept.
Acțiunea în anulare prevăzută de art. 61 lit.c din Legea 64/1995 text reluat fără modificări în art. 80 lit.c din Legea 85/2006 impune ca administratorul judiciar sau lichidatorul care formulează cererea să facă dovada participării la fraudă a cocontractanților, respectiv a intenției și acțiuni comune a acestora de a sustrage prin înstrăinare bunurile de la urmărirea altor creditori.
În speță, tranzacțiile dintre cele două societăți s-au efectuat în condiții obișnuite de exercitare a activității curente a debitoarei, în sensul art. 63 din Legea 64/1995.
Astfel, produsul fân, lucernă a fost înstrăinat în lunile de vară, după recoltare la prețul pieței, în urma negocierii fiind integral achitat.
Susținerea pârâtului că înstrăinarea bunurilor mobile (mașini și utilaje agricole) s-a făcut pe fondul situației financiare precare a societății și urmare imposibilității de a le întreține și de a asigura repararea lor în condiții de eficiență raportate la volumul redus al lucrărilor agricole este plauzibilă și nu este probată o situație contrară, ci doar susținută.
Situația este similară și în cazul înstrăinării construcțiilor prin contractele de vânzare - cumpărare nr. 46/2003, nr. 47/2003, nr. 48/2004 și nr. 49/2003.
Dreptul de proprietate dobândit prin aceste înscrisuri fiind intabulat la judecătoria L - Biroul Cărți Funciare nr. 755, 756, 760 din 24.08.2004.
Sarcina probei incumbă potrivit disp. art. 129 Cod Procedură Civilă celui care face o afirmație în fața judecății, iar disp. art. 61 lit.c din Legea 64/2005 și ulterior menținute prin art. 80 din Legea nr. 85/2006 conferă administratorului judiciar calitatea de a formula acțiuni pentru anularea transferurilor patrimoniale ale debitoarei către terți dar instituie și obligativitatea în sarcina acestuia de a demonstra că sunt acte frauduloase nu doar să facă această susținere.
Reclamanta nu a făcut dovada în cauză că la momentul efectuării transferurilor de patrimoniu care solicită a fi anulate pârâta era în incapacitate de plăți, respectiv că avea creanțe neachitate către creditori și nici a intenției și acțiunii comune a părților implicate în respectivele tranzacții de a scoate din patrimoniu bunurile supuse unei urmăriri iminente de către creditori.
Faptul că două persoane din acționariat și regăsite la ambele societăți nu instituie o prezumție de fraudă.
Împotriva susmenționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs debitoarea prin lichidator, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, în esență,pentru următoarele motive:
Instanța de fond nu a examinat aprofundat situația de fapt dedusă judecății și probele administrate în cauză, care erau esențiale pentru dezlegarea pricinii.
Deși în cauză s-au efectuat două expertize ( una contabilă și alta de evaluare bunuri) prima instanță nu se referă la acestea, astfel că apare drept nefundamentată convingerea acesteia că a fost o vânzare legală, în ciuda evidentei disproporții dintre valoarea reală a construcțiilor și prețul la care acestea au fost vândute.
Astfel, adunând valorile stabilite de evaluator pentru data vânzării (neactualizate) de la toate construcțiile vândute prin primele două facturi rezultă suma de 1434.743 lei, o sumă ce depășește de 1401.743 lei, prețul înscris pe facturi.
De altfel, așa cum a concluzionat și expertul, nici prețul modic înscris pe facturile de vânzare nu a fost achitat de pârâta SC SA
Conform disp.art. 83 alin.2 din Legea insolvenței, reaua credință a terțului dobânditor nu trebuie dovedită.
Pentru motivele expuse succint mai sus, subsumate de recurentă temeiurilor de reformare prev. de art. 304 pct. 7,8 și 9.proc.civ. s-a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii criticate, în sensul admiterii cererii de anulare.
Intimata-pârâtă SC SA G, prezentă în instanță la termenul dezbaterii în fond a recursului a solicitat respingerea recursului, susținând că nu s-a probat de către recurentă intenția celor două societăți de leza drepturile creditorilor.
În combaterea susținerii recurentei referitoare la valoarea superioară de piață bunurilor mobile înstrăinate, intimata-pârâtă a depus la dosar un set de planșe fotografice.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate ce sunt subsumate dispozițiilor art. 304 pct. 7,8 și 9.pr.civ. cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304 ind.1 pr.civ. Curtea constată că recursul este fondat, pentru argumentele ce se vor arăta în continuare:
Întrucât reclamantul (lichidatorul judiciar - în calitate de reprezentant legal al societății debitoare SC ) a invocat drept temei al cererii sale dispozițiile art. 61 lit. c din Legea nr. 64/1995 ) în vigoare la data introducerii cererii de anulare, 8.02.2006), argumentele ce preced soluția criticată trebuiau să pornească de la verificarea întrunirii cerințelor legale funcție de situația de fapt dedusă de probatoriul asimilat cauzei.
Norma de la lit. cat extului de lege sus menționat stipulează posibilitatea "anulării" constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terți "pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise" și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prinacte încheiate, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage de la bunuri de la urmărirea de către creditori sau de ale leza în orice alt fel drepturile.
Prin urmare, judecătorul sindic avea de stabilit incidența în speță a textului, funcție de stabilirea prealabilă a încadrării temporale a actelor pretins frauduloase; de verificare a intenției părților implicate, textul legal invocat de reclamant fiind incident doar în ipoteza stabilirii intenției tuturor părților implicate de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice fel despăgubirile și de analizarea comparativă a prestațiilor părților ( fiind anulabil doar transferul de drepturi patrimoniale, în care prestația debitorului depășește vădit și pe cea primită).
În speță, reclamantul (lichidator judiciar) a supus analizei judecătorului sindic 3 serii de facturi fiscale care în opinia sa vizează, operațiuni comerciale încheiate în frauda debitoarei SC SA ( a se vedea petitul cererii de chemare în judecată de la fila 3 dosar 42/LJ/2006).
Judecătorul fondului nu a analizat respectivele facturi pentru categorisirea lor funcție de obiectul actului juridic pentru care s-a încheiat fiecare dintre ele și pentru a verifica încadrarea operațiunilor în cronologia cerută de legiuitor pentru aplicarea sancțiunii nulității, nezăbovind nici asupra apărărilor formulate de pârâtă în cuprinsul unei întâmpinări ample.
Întrucât în speță s-au efectuat, la solicitarea părților, două expertize pentru evaluarea bunurilor înstrăinate și pentru verificarea modului de evidențiere contabilă a înstrăinărilor, judecătorul sindic, fără a analiza critic concluziile celor doi experți, a concluzionat că lichidatorul nu și-a dovedit acțiunea.
În motivarea sumară a hotărârii în discuție există și alte contradicții.
Astfel, deși respinge ca nedovedită apărarea pârâtei privitoare la necesitatea vânzării unor utilaje agricole pe fondul situației financiare precare și a imposibilității de întreținere, soluția finală a acțiunii face abstracție de această situație și contrazice concluzia privitoare la faptul că la încheierea actelor contestate pârâta nu era în incapacitate de plăți.
Procedând astfel, instanța de fond a încălcat obligația stabilită prin art. 261 pct. 5.pr.civ. potrivit căreia redactarea hotărârii trebuie să arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.
Motivarea trebuie să fie în strictă concordanță cu măsurile luate de instanță prin dispozitiv. Scopul motivării este tocmai acela de fundamenta și explica măsurile adoptate de instanță.
Obligația judecătorului de a demonstra în scris de ce s- oprit la soluția dată, pentru ce a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, este o obligație esențială prevăzută de art. 261 pct.5 proc.civ. a cărei încălcare este sancționată cu nulitatea hotărârii conform art. 105 alin. (2) proc.civ.
Obligația de a motiva hotărârea este prevăzută, printre altele și pentru exercitarea controlului judecătoresc în căile de atac.
Nemotivarea hotărârii în privința aspectelor mai sus învederate împiedică exercitarea controlului judiciar, punând instanța de recurs în imposibilitatea de putea analiza justiția soluției adoptate în întregul său, astfel încât prin aceasta reclamantul-recurent a suferit o vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea soluției criticate.
Întrucât nelegalitatea hotărârii atacate se analizează în funcție de motivele de fapt și de drept reținute de instanța de fond la adoptarea soluției, motive care trebuie să fie concordante cu actele existente la dosar și cu celelalte probe administrate, în lipsa indicării unor asemenea motive, instanța de recurs nu poate verifica legalitatea soluției primei instanțe, astfel că nemotivarea hotărârii pronunțate în privința tuturor actelor juridice contestate de lichidator echivalează cu necercetarea fondului cauzei.
Pentru considerentele mai sus expuse, văzând și disp. art. 312 alin.3, teza III, proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către Gradual, cu sediul profesional în G,-, în calitate de lichidator judiciar al SC SA societate aflată în faliment, împotriva sentinței comerciale nr.839 din 18.06.2009 în contradictoriu cu intimata SC SA G, cu sediul în G- și SC SA, cu sediul în comuna, sat, jud.G/ afișarea la instanței.
Casează sentința comercială nr. 839 din 18.06.2009, pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr- și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi 08 ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, dr.- - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored.- 6 ex.
4.02.2010
Fond -
Președinte:Gina IgnatJudecători:Gina Ignat, Alexandrina Zaharia, Veronica Păcurariu
