Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1307/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1307
Ședința publică de la 20 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Rodica Zaharia
JUDECĂTOR 2: Liliana Crîngașu
JUDECĂTOR 3: Mioara Badea
GREFIER - - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta - ȘI prin lichidator împotriva sentinței comerciale nr.3125/2.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă lichidatorul personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care lichidatorul personal depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 lei cu chitanța nr.-/19.10.2009 și a timbrului judiciar de 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta prin lichidator solicită admiterea recursului, conform motivelor invocate.
CURTEA
Deliberând, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VII - a Comercială debitoarea - ȘI prin lichidator, desemnat prin încheierea nr.17505/04.03.2008 pronunțată de judecătorul delegat la, a solicitat deschiderea procedurii simplificate și numirea acestuia în calitate de lichidator judiciar.
În motivarea cererii s-a arătat că prin încheieri ale judecătorului delegat la s-a dispus dizolvarea debitoarei și numirea lichidatorului, că deși notificați, administratorii societății debitoare nu au prezentat actele necesare lichidării, lichidatorul aflându-se în imposibilitatea întocmirii situației activului și pasivului societății, că debitoarea se află în incapacitate vădită de plată a datoriilor exigibile către Administrația Finanțelor Publice sector 1, astfel că se impune declanșarea procedurii insolvenței împotriva debitoarei.
Prin sentința comercială nr.3125/2.06.2009 Tribunalului București - Secția a VII a Comercială a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că prin încheieri ale judecătorului delegat la s-a dispus dizolvarea debitoarei și numirea lichidatorului, că în dovedirea stării de insolvență debitoarea a depus o adresă emisă de Administrația Finanțelor Publice sector 1 referitoare la existența unei creanțe de 14.907 RON, însă acest debit nu a fost dovedit, că lichidatorul a fost numit în această calitate încă din 04.03.2008, cu o remunerație de 1.000 lei și nici după mai bine de un an nu a reușit să termine lichidarea societății, solicitând ca tot acesta să fie desemnat în calitate de lichidator, cu plata unei alte remunerații, ceea ce ar fi inadmisibil, că procedura falimentului este o procedură concursuală colectivă, în care creditorii recunoscuți participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, or lichidatorul a dovedit că doar un singur creditor deține o creanță împotriva debitoarei, astfel că recuperarea creanței acestuia, în situația în care este certă lichidă și exigibilă, se poate face în condițiile Legii 31/1990, republicată și modificată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs, legal timbrat, debitoarea - ȘI, prin lichidator judiciar, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și trimiterea cauzei judecătorului sindic în vederea deschiderii procedurii simplificate a insolvenței.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că instanța de fond a interpretat greșit conținutul înscrisurilor deduse judecații și a schimbat înțelesul lămurit si vădit neîndoielnic al acestora, hotărârea fiind dată cu încălcarea legii, că înscrisurile primite de la Administrația Finanțelor Publice Sectorul 1 constituie titlu de creanță conform art.110 alin.3 proc.fiscală prin care se stabilește si se individualizează creanța debitoarei în sumă de 14.907 lei, evidențiată în fișa sintetică pe plătitor întocmită pe baza datelor cuprinse în declarațiile fiscale depuse de debitoare în condițiile legii și nu constituie o simplă adresă în care se invocă existența unei creanțe, astfel cum se susține de către instanța de fond. Forma si conținutul declarațiilor fiscale sunt stabilite Codul d e procedură fiscală iar impozitele și alte sume datorate se stabilesc prin declarații fiscale acestea producând efectele juridice ale înștiințării de plată de la data depunerii acestora, astfel că înscrisurile depuse la dosarul cauzei întrunesc calitatea de titlu de creanță, dovedind cu prisosința existența debitului societății fata de bugetul de stat.
Prin cel de-al doilea motiv de recurs s-a arătat că prin cererea din 01.06.2009 a solicitat numirea unui alt lichidator în situația deschiderii procedurii simplificate a insolvenței, întrucât nu figurează pe Lista practicienilor în insolvență agreați de ANAF.
Printr-o ultimă critică s-a menționat că argumentul reținut de judecătorul sindic conform căruia "procedura falimentului este o procedură concursuală colectivă, în care creditorii recunoscuți participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor" nu poate fi admis ca temei legal de respingere a unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței pe motivul că recuperarea creanței unui singur creditor se poate face în condițiile Legii 31/1990, această aplicare greșită a legii aducând grave consecințe, în special creditorilor bugetari, lipsind de orice posibilitate de recuperare a creanțelor bugetare restante (atragerea răspunderii administratorilor sau a altor persoane vinovate de producerea insolvenței debitorului).
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Este adevărat că potrivit art.110 alin.(3) din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, modificat, titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii, însă, în mod corect, judecătorul sindic a reținut că această creanță nu a fost dovedită, nefiind întrunite condițiile art.379 Cod pr.civ.
Motivul doi de recurs este fondat, la fila 20 dosar fond regăsindu-se, într-adevăr, adresa lichidatorului prin care solicită numirea unui alt lichidator, motivând că nu se află pe lista practicienilor în insolvență agreați de ANAF. Se constată așadar, că în mod eronat, judecătorul sindic a reținut că lichidatorul debitoarei a solicitat să fie numit în continuare în calitate de lichidator judiciar.
Referitor la ultimul motiv de recurs, se constată că lichidatorul nu a dovedit motivele pentru care nu a fost în măsură să efectueze lichidarea pe calea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată și modificată. Totodată, Curtea reține că măsurile pe care lichidatorul le întreprinde pentru lichidarea societății pe cale administrativă sunt aceleași cu cele pe care le dispune pentru lichidarea pe cale judiciară a acesteia.
Pe de altă parte, atragerea răspunderii patrimoniale a administratorilor societății debitoare în temeiul Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței, modificată, reprezintă doar o posibilitate a legii de îndestulare a creditorilor, nicidecum o acțiune care urmează a fi formulată în mod obligatoriu în cadrul procedurii. de acest aspect, trebuie menționat faptul că se impune verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege cu privire la atragerea răspunderii patrimoniale a administratorilor, de către judecătorul sindic, analiză care nu presupune că va conduce în mod cert la concluzia temeiniciei unei asemenea cereri.
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat, cu precizarea că reținerea ca fondat a celui de-al doilea motiv de recurs nu este de natură să atragă prin sine însuși admiterea recursului, celelalte motive de recurs fiind, astfel cum s-a menționat, nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta - ȘI prin lichidator împotriva sentinței comerciale nr.3125/2.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Dr.
Grefier,
Red./tehnored.Jud. - 16.11.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII - a Comercială
Președinte:
Președinte:Rodica ZahariaJudecători:Rodica Zaharia, Liliana Crîngașu, Mioara Badea
