Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1426/2009. Curtea de Apel Bucuresti

CURTEA DE APEL B - SECTIA a V-a COMERCIALA

DOSAR NR-

DECIZIA COMERCIALĂ NR.1426

Sedința publică de la 04 noiembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ana Maria State Ungureanu

JUDECĂTOR 2: Gabriela Vintanu

JUDECATOR - - -

GREFIER -

Pe rol judecarea cererii de recurs, formulată de recurenta creditoare DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI I împotriva sentinței comerciale nr.4070/07.10.2008 pronunțată de Tribunalul B Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC COM SRL prin lichidator judiciar.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

CURTEA

Prin adresa înregistrată pe rolul acestei instanțe la 03.06.2009, Tribunalul București -Secția a VII-a Comercială a înaintat spre competentă soluționare cererea de recurs formulată de recurenta creditoare DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI I împotriva sentinței comerciale nr.4070/07.10.2008 pronunțată de Tribunalul B Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC COM SRL.

Prin sentința comercială sus-menționată s-a dispus în baza articolului 131 din Legea nr. 85/2006 închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC COM SRL.

Pentru a pronunța această soluție, judecătorul-sindic a respins cererea comitetului creditorilor de autorizare în vederea formulării cererii prevăzute de articolul 138 alin. 1 din lege. De altfel, omisiunea indicării persoanelor vinovate sau a formulării acțiunii nu trebuie înțeleasă în mod obiectiv, în sensul simplei lipse a indicării sau formulării, întrucât, în caz contrar, prevederile art.138 alin 3 ar fi trebuit să fie identice cu prevederile articolului 81 alin. 2 din lege, în sensul că ar putea fi introdusă o astfel de acțiune în situația în care administratorul judiciar/lichidatorul nu o face; or, acțiunea de stabilire a răspunderii patrimoniale a persoanelor prevăzute de lege introdusă de către comitetul creditorilor (spre deosebire de actiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate în daune creditorilor. precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale) este supusă anumitor condiții restrictive, legea nefiind discriminatorie și nu restrânge dreptul comitetului creditorilor, întrucât aceasta nu reprezintă o acțiune de sine stătătoare, ci o cerere incidentă care intervine într-un cadru procesual preexistent, respectiv cel declanșat prin cererea privind inițierea procedurii insolvenței, astfel cum rezultă cu evidență și cu claritate din considerentele deciziei nr. 745 din 13 septembrie 2007, prin care Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și în care Curtea a reiterat considerentele care au dus la pronunțarea deciziei nr.577/2007. Tot din cele două decizii ale instanței de contencios constituțional rezultă că aceste condiții reglementate de art. 138 alin. (3) din lege sunt justificate și de intenția legiuitorului de a atribui comitetului creditorilor o calitate procesuală activă subsidiară, circumstantiată de lipsa de diligență a titularilor acestei actiuni și anume administratorul judiciar sau lichidatorul.Or, unicul creditor înscris la masa credală, care îndeplinește și atribuțiile comitetului creditorilor nu a făcut nicio dovadă în acest sens, deși sarcina probei îi aparținea și nici din actele și lucrările dosarului nu se poate retine lipsa de diligentă a lichidatorului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, recurenta - creditoare DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI apreciind soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:

La termenul din data de 05.08.2008, judecatorul sindic, in mod eronat a respins cererea creditoarei apreciind ca "Iichidatorul judiciar nu a omis sa indice persoanele care se fac vinovate de ajungerea debitorului in stare de insolventa, ci a aratat ca nu a putut stabili cauzele care au dus la starea de insolventa a debitoarei si persoanele responsabile si nu a omis să formuleze actiunea, ci nu a formulat-o tocmai din motivele aratate".

In aceasta situatie, considera ca nu poate fi pusa in discutie omisiunea judiciar de a nominaliza persoanele responsabile de starea de insolventa a debitoarei, din moment ce acesata nu a intocmit un raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora in conditiile art.138 din lege.

In sustinerea celor de mai sus se mentionează si prevederile art. 59 din lege care obliga Iichidatorul judiciar sa intocmeasca un raport asupra cauzelor de insolventa, in care sa fie indicate persoanele care, datorita activitatii lor defectuoase, au generat aparitia insolventei.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate rețin că judecătorul-sindic a respins cererea unicului creditor DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI I de a fi autorizat pentru introducerea acțiunii prevăzute de articolul 138 din Legea nr. 85/2006 - întrucât a apreciat că lichidatorul în raportul său de activitate nu omis să indice faptele și persoanele care au dus societatea în stare de insolvență ci a apreciat că nu pot fi determinate cauzele care au atras starea de insolvență.

Recurenta susține că raportul de activitate al lichidatorului nu îndeplinește condițiile articolului 59 din legea nr. 85/2006în sensul că nu este un raport amănunțit care să fi arătat cauzele care au dus societatea în stare de insolvență și persoanele cărora le este imputabilă.

Ceea ce se critică de fapt este raportul de activitate întocmit de administratorul judiciar ( raport depus la dosarul cauzei la 05.08.2008, raport în care se precizează de ce nu s-a putut întocmi un raport amănunțit în condițiile articolului 59 alin. 1 din lege - și anume - pentru aptul că nu a avut la dispoziție documentele societății ( ci doar bilanțurile contabile).

Ca urmare nu se poate spune că administratorul judiciar a rămas în pasivitate și din culpa sa nu a fost posibilă întocmirea unui raport amănunțit în condițiile articolului 59 și în consecință formularea acțiunii prevăzute de articolul 38 din legea nr. 85/2006.

Ca urmare susținerile recurentei sunt nefondate, cu atât mai mult cu cât nu a formulat obiecțiuni la raportul întocmit în condițiile legii.

Pentru aceste considerente, Curtea urmează să respingă recursul formulat de recurenta creditoare DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI I ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta creditoare DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI I împotriva sentinței comerciale nr.4070/07.10.2008 pronunțată de Tribunalul B Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC COM SRL prin lichidator judiciar.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 4 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

-

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

Ex.2/2.12.2009

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător sindic:

Președinte:Ana Maria State Ungureanu
Judecători:Ana Maria State Ungureanu, Gabriela Vintanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1426/2009. Curtea de Apel Bucuresti