Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1529/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1529/COM
Ședința publică de la 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul comercial d clarat de creditorul, cu sediul în C, str.-.- nr.18, județ C, împotriva Sentinței civile nr.5502/28.09.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul debitor SC TRANS SRL - prin lichidator judiciar, cu sediul în C,-, județ C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. cod pr. civilă.
Recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru. Recurenta creditoare DGFP Cas olicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod pr.civilă.
Curtea constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
La data de 01.06.2009 lichidatorul judiciar desemnat al debitoarei TRANS - - a depus la dosarul Tribunalului Constanța nr-, raportul întocmit în conformitate cu prevederile art.24 alin.1, coroborat cu art.21 din Legea insolvenței, prin care a relevat lipsa/insuficiența bunurilor din averea debitoarei si neavansarea de către creditori a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor de procedură, solicitând închiderea procedurii in conformitate cu dispozițiile art.131 din Legea 85/2006.
Prin sentința civilă nr.5502/COM din 28.09.2009, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC TRANS SRL.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență că, procedura simplificată a insolvenței împotriva debitoarei Trans a fost deschisă prin Sentința civilă nr.1439/ COM /02.06.2008.
Întrucât debitoarea nu și-a declarat intenția de reorganizare si nici una din categoriile de persoane prevăzute la art. 94 din Legea 85/2006 nu a propus un plan de reorganizare, judecătorul sindic, prin Sentința civilă nr.878/COM/ 09.02.2009, a dispus intrarea în faliment a debitoarei.
Totodată s-a dispus dizolvarea societății si a fost desemnat in calitate de lichidator judiciar
Așa fiind, și având în vedere dispozițiile art.131 din Legea 85/2006, potrivit cu care: "În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu exista bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat", întrucât continuarea procedurii în absența bunurilor din averea debitoarei, care să acopere cel puțin cheltuielile de procedură, nu s-a justificat, s-a dispus închiderea procedurii si radierea societății debitoare din Registrul Comerțului
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditorul DGFP C, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivația în esență că, prin închiderea procedurii, judecătorul sindic nu a dat posibilitatea comitetului creditorilor să uzeze de calea prevăzută de art.138 al.3 din legea insolvenței.
Susține recurenta că, un alt motiv de nelegalitate este faptul de a se fi dispus închiderea procedurii înainte de a se întocmi raportul asupra incidenței prevederilor art.143 din Legea nr.85/2006, aceasta în condițiile în care legea insolvenței a prevăzut ca administratorul/lichidatorul judiciar să îndeplinească în cadrul procedurii de atribuire și calitatea de a cerceta faptele debitorului ce pot constitui infracțiuni.
Recursul este nefondat urmând a fi respins, conform art.312 Cod pr.civilă, pentru următoarele considerente, în esență:
Prin Sentința civilă nr.1439/COM/02.06.2008, Tribunalul Constanța - Secția comercială, judecătorul sindic, a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței, împotriva debitoarei SC TRANS SRL.
Ulterior, urmare a faptului că debitoarea nu și-a declarat intenția de reorganizare și nici unul din subiectele îndreptățite nu a propus un plan de reorganizare, în condițiile art.94 din Legea nr.85/2006 judecătorul sindic a dispus prin Sentința civilă nr.878/COM/09.02.2009 intrarea debitoarei în faliment, precum și dizolvarea societății debitoare în temeiul art.107 al.2 din legea insolvenței.
În temeiul art.24 raportat la art.21 alin.1 din Legea 85/2006, lichidatorul judiciar a întocmit raportul final privind-o pe debitoare, în care s-a stabilit că, până în prezent nu s-a reușit intrarea în posesia documentelor financiar contabile ale societății debitoare și nu s-au putut identifica bunuri care ar putea fi valorificate.
Urmare concluziilor raportului final, în prezenta cauză judecătorul sindic a examinat cererea privind închiderea procedurii față de debitoare, știut fiind că, închiderea procedurii poate fi pronunțată conform legii insolvenței în 5 situații diferite, astfel:
1. insuficiența fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor administrative ale procedurii;
2. executarea cu succes a planului de reorganizare;
3. terminarea lichidării și a tuturor distribuțiilor în caz de faliment;
4. acoperirea întregii mase credale, chiar înaintea finalizării lichidării;
5. neînregistrarea nici unei creanțe la masa credală, după deschiderea procedurii la cererea debitorului.
Trebuie reținut că, în cazul în care activele sau fondurile debitorului nu există sau sunt insuficiente pentru acoperirea "cheltuielilor administrative" - este vorba, în realitate, de cheltuielile procedurii - procedura insolvenței se poate închide în orice stadiu, chiar dacă, fie nu s-a trecut la faliment încă, fie s-au efectuat unele vânzări și distribuții de fonduri, dar cheltuielile de procedură ulterioare efectuării distribuțiilor nu mai pot fi acoperite din fondurile debitorului.
Lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor administrative, determină, închiderea procedurii, în orice stadiu al acesteia, ori de câte ori se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, astfel că, măsura intervine indiferent de felul creanțelor sau izvorul acestora și chiar dacă, persoana îndreptățită nu a fost înștiințată.
Curtea reține că, recurenta nu a înțeles a uzita de dispozițiile art.129 din Legea nr.85/2006 pentru a formula obiecțiuni la raportul final, situație de fapt ce prezumă că, și-a manifestat încuviințarea sub aspectul conținutului său.
În atare condiții, cum nu au fost produse dovezi în sensul art.1169 Cod civil, din care să rezulte că, recurentei i-ar fi fost eludat dreptul la apărare, respectiv cel de a formula obiecțiuni la raportul final, precum și dreptul de a ataca, prin abordarea căii de atac, motivele pentru care a fost admis raportul final, Curtea constată că, susținerile recurentei referitoare la obligația lichidatorului judiciar de a convoca comitetul creditorilor debitoarei pentru a discuta oportunitatea formulării cererii de autorizare și ulterior antrenare a răspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai debitoarei, sunt nefondate și, pe cale de consecință urmează a fi respinse.
În ceea ce privește cel din urmă motiv de recurs privind neaplicarea corectă a regulilor răspunderii instituite de disp.art.138 și urm. din Legea nr.85/2006, Curtea reține că, legitimarea procesuală activă pentru astfel de acțiuni aparține administratorului judiciar/lichidatorului, în principal, și comitetului creditorilor, în subsidiar, din textul legii sus-precizat rezultând că, introducerea acțiunii de către lichidator este lăsată la latitudinea/aprecierea acestuia, în măsura în care s-a constatat că administratorul a săvârșit una din faptele prevăzute în conținutul său.
Este real că, în jurisprudență s-a pus problema dacă, în temeiul principiului rolului activ al judecătorului - prevăzut de art.129 Cod pr.civilă - judecătorul-sindic are posibilitatea de a pune în discuția părților atragerea răspunderii patrimoniale în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006, ocazie cu care s-a statuat că, acest principiu nu conferă judecătorului sindic posibilitatea punerii în discuție a promovării acțiunilor pentru atragerea răspunderii persoanelor prevăzute de textul de lege sus-amintit.
Pentru a se aprecia de această manieră, soluția îmbrățișată de instanțe a fost motivată de împrejurarea că, principiul rolului activ al judecătorului se manifestăexclusivîn ceea ce privește obiectul pricinii cu care magistratul a fost investit, iar nu și în privința altor acțiuni ce pot fi promovate de subiectele de drept.
În cauză, prin raportul lichidatorului s-a stabilit că, nu se poate concluziona cu certitudine cauzele reale care au determinat intrarea în stare de insolvență a debitoarei, situație de fapt urmare căreia susținerea recurentei precum că "s-a dispus închiderea procedurii înainte de a se întocmi raportul asupra incidenței prevederilor art.143 din Legea nr.85/2006"apare ca fiind nefondată.
Pe de altă parte, Curtea reține că infracțiunea de bancrută frauduloasă face parte din genul unității legale de infracțiuni, încadrându-se în categoria infracțiunilor complexe, deoarece în conținutul său intră, ca elemente constitutive,acțiuni sau inacțiuni care constituie prin ele însele fapte prevăzute/incriminate de legea penală.
Este de necontestat că, faptele ce intră în conținutul infracțiunii de bancrută frauduloasă sunt cunoscute abia cu prilejul constatării stării de insolvență a debitorului, motiv pentru care elementul comun - insolvența - impune tratarea unitară a faptelor în cauză.
Mai mult, specificul activității comerciale a impus ca infracțiunea de bancrută frauduloasă să fie supusă unor reguli procedurale specifice, astfel încât a veni și a susține că s-a dispus închiderea procedurii înainte de a se întocmi raportul asupra incidenței în cauză a prevederilor art.143 din Legea nr.85/2006, fără a produce dovezi în sensul art.1169 cod civil din care să rezulte săvârșirea unei astfel de infracțiuni, apare ca fiind lipsită de conținut și, pe cale de consecință urmează a fi înlăturată prin respingere de către
Față de conținutul raportului final și în lipsa altor probe, lichidatorul nu a introdus acțiune împotriva fostului administrator, pentru că, nu a constatat săvârșirea de către acesta, a vreunei fapte prevăzute de art.138 sau de art.143 din Legea nr.85/2006, situație de fapt ce determină aprecierea instanței de control că, susținerile recurentei sunt nefondate și, pe cale de consecință, văzând și dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, Curtea dispune respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul comercial d clarat de creditorul, cu sediul în C, str.-.- nr.18, județ C, împotriva Sentinței civile nr.5502/28.09.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul debitor SC TRANS SRL - prin lichidator judiciar, cu sediul în C,-, județ C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,-, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 19 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond-
Jud.red---
Dact.DS - 2 ex.
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea
