Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1538/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2271/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1538
Ședința publică de la 13 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 2: Gabriela Sorina Prepeliță
JUDECĂTOR 3: Carmen
GREFIER
*******************************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta debitoare SC SRL C, împotriva sentinței comerciale nr.283/F/25.06.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare DGFP - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C și intimat administrator judiciar CC.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta debitoare prin administrator care se legitimează cu CI seria - nr.-, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că intimata creditoare a depus prin serviciul registratură întâmpinare. Intimatul administrator judiciar a depus prin serviciul registratură cerere de amânare a cauzei. Totodată intimatul administrator judiciar depune prin serviciul registratură concluzii scrise prin care arată că înțelege să renunțe la cererea de amânare a cauzei.
Recurenta debitoare prin administrator depune în ședință publică taxele judiciare de timbru, fiind anulate de către
Curtea comunică în ședință publică întâmpinarea recurentei debitoare prin administrator, care, solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de aceasta.
Curtea, deliberând, lasă cauza la a doua strigare pentru ca recurenta debitoare prin administrator să ia cunoștință de întâmpinare.
La a doua strigare se prezintă recurenta debitoare prin administrator care se legitimează cu CI seria - nr.-, lipsă fiind celelalte părți.
Recurenta debitoare prin administrator arată că nu mai insistă în acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare, motivat de faptul că aceasta este identică cu cea de la fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat, Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art.150 pr.civ. și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta debitoare prin administrator arată că la data la care au solicitat rambursarea unei cote TVA societatea nu avea datorii. Consideră hotărârea dată de Tribunalul Călărași netemeinică și nelegală.
Curtea constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului comercial d e față.
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 5.02.2009 și înregistrată sub nr-, creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, a solicitat declanșarea procedurii de insolvență împotriva debitoarei SC SRL, pentru neplata unei creanțe în sumă de 778.253 reprezentând impozite, TVA, etc.
În motivarea cererii sale creditoarea a arătat că societatea pârâtă era la 20.01.2009 debitarea statului cu suma de 778.253 lei, ca urmare a nerespectării îndatoririlor fiscale suma reprezentând impozite diferite din care TVA 659.353 lei și impozit pe profit de 106.783 lei.
Situația datoriilor a fost stabilită prin raportul de inspecție fiscală încheiat la 29.10.2008 de către organul de control din cadrul C și a cuprins perioada 1 iunie 2005-august 2007.
Debitoarea a formulat contestație la cererea de deschidere a procedurii insolvenței arătând că actele de control au fost contestate, precizând totodată că s-a înscris în fals împotriva acestora.
Cât privește contestația actelor de control și a cererii de deschidere a procedurii falimentului s-a arătat că creanța solicitată de creditoarea reclamantă nu este certă, lichidă și exigibilă deoarece organul de control a exclus de la deducerea TVA anumite facturi fiscale pretinzând că vânzarea din aceste facturi privește bunuri dobândite ilegal, fără a susține aceste afirmații cu probe, arătând în final că această situație face obiectul unor contestații existente pe rolul judecătoriei.
Prin sentința comercială nr. 283/F/25.06.2009 s-a respins contestația formulată de societatea debitoare și ca o consecință s-a admis cererea creditoarei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, C și s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că pentru deschiderea procedurii debitoarea datorează suma de 106.783 lei impozit pe profit, sumă care nu are nici o legătură cu deducerea taxei TVA.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea criticând-o pentru următoarele motive.
Instanța de fond nu a analizat contestația ci a respins-o ignorând faptul că a acuzat reprezentanții C pentru fals intelectual, uz de fals și fals intelectual.
Se mai arată că cererea de deschidere a procedurii insolvenței este prematură întrucât actele de control în baza cărora Cac onstatat existența creanței de 778.255 ron au fost contestate încă din decembrie 2008 și nesoluționate.
În final s-a arătat că la termenul din 4.06.2009 - judecătorul - sindic a rămas în pronunțare după care a repus cauza pe rol față de împrejurarea că împotriva unuia dintre administratorii societății s-a început urmărirea penală însă această situație nu a schimbat cu nimic fondul problemei.
Față de aceste împrejurări, recurenta a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței nr. 283/F/25.06.2009 sau modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE C ca fiind prematur formulate în conformitate cu articolul 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă.
Curtea verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu urmează a respinge recursul ca nefondat.
Referitor la excepția prematurității cererii invocată de SC SRL Curtea urmează a reține că în urma inspecției fiscale la societatea debitoare s-au emis deciziile de impunere nr. 167/30.10.2008 și nr. 168/30.10.2008, prin care s-a respins la a rambursarea TVA suma de 479.924 lei, stabilindu-se suplimentar de plata TVA suma de 323.179 lei și impozit pe profit în sumă de 342.064 lei. Deciziile de impunere nr. 167 și 168 din 30.10.2009 sunt acte administrative fiscale suspuse reglementărilor fiscale respectiv, Codului d e procedură fiscală aprobat prin OG nr. 92/2003, modificat și republicat.
În conformitate cu prevederile articolului 215 (1) Cod procedură fiscală din OG nr. 92/2003 R, introducerea contestației împotriva unui act administrativ fiscal (decizie de impunere) nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
La 12.12.2008 s-au emis acte de executare silită în vederea executării sumelor stabilite prin actele administrative mai sus menționate.
Împotriva titlurilor executorii emise și comunicate debitoarei aceasta nu a formulat contestație la executare în conformitate cu prevederile articolului 172 și următoarele din OG nr.92/2003
De altfel prin adresa nr. 73170/12.12.2008 s-a înființat poprire asupra conturilor debitoarei de la Bank SA nerealizându-se însă acoperirea creanțelor din lipsă de disponibil.
Prin decizia nr.9/9.03.2009 emisă de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C privind soluționarea contestațiilor depuse de debitoarea SC SRL, și înregistrată la această instituție sub nr. 27697/8.12.2008 s-a dispus suspendarea soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor de impunere nr. 167/30.10.2008 nr. 168/30.10.2008 până la soluționarea cu caracter definitiv a acestora.
În cauză recurenta a confundat termenii de suspendarea soluționării contestației cu suspendarea executării actului administrativ fiscal.
Intimata creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C deține o creanță certă, lichidă și exigibilă prin deciziile de impunere nr. 167 și 168 din 30.10.2008 întrucât nu au fost suspendate la executare nici pe calea contenciosului administrativ conform articolului 215 alineat 2 din OG nr.92/2003 cu articolele 14-15 din Legea nr.554/2004 și nici pe calea contestației la executare conform articolului 172 din OG nr.92/2003 republicată.
Prin decizia nr. 99.03.2009m emisă de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C în soluționarea contestației depusă de recurenta debitoare împotriva deciziei de impunere nr. 167 și 168 din 30.10.2009 s-a suspendat soluționarea contestației până la soluționarea dosarului penal nr. 3643/P/2008.
Împotriva acestei decizii recurenta debitoare avea posibilitatea de a formula acțiune în contencios la Tribunalul Călărași în termen de 6 luni, respectiv până în septembrie 2009, însă nu a uzat de această cale, astfel că în mod corect instanța de fond a respins contestația formulată de debitoare și a considerat că deciziile nr. 167 și 168 din 30.10.2009 constituie titluri executorii emise în temeiul OG nr.92/2003.
Nefiind îndeplinite condițiile articolului 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă și nici motive de casare a sentinței atacate, în conformitate cu articolul 312 alineat 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta debitoare SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.283/F/25.06.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI și intimat administrator judiciar CC.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
- -
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex./15.12.2009
Tribunalul Călărași
Judecător sindic:
Președinte:Georgeta GurandaJudecători:Georgeta Guranda, Gabriela Sorina Prepeliță, Carmen
