Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1861/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 2298/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1861

Ședința publică de la 18 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gabriela Sorina Prepeliță

JUDECĂTOR 2: Georgeta Guranda

JUDECĂTOR 3: Elisabeta

GREFIER

******************************

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta debitoare SC SRL -J- PRIN LICHIDATOR JUDICIAR RO 3 și recurentul pârât, împotriva sentinței comerciale nr.2768/20.05.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII - a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații creditori ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3, SC SA PRIN MANDATAR LL CONSULTANȚĂ & RECUPERĂRI SRL, INSPECTORATUL TERITORIAL D E munca B și DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 3.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul pârât prin avocat fără delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Recurentul pârât prin apărător depune în ședință publică taxele judiciare de timbru aferente cererii de recurs, fiind anulate de către

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat, Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art.150 pr.civ. și acordă cuvântul pe recurs.

Recurentul pârât prin apărător solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. În subsidiar solicită modificarea hotărârii atacate, în sensul de a dispune închiderea procedurii și a revoca hotărârea de deschidere a procedurii de faliment. Fără cheltuieli de judecată.

Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin cererea înregistrată la nr-, la Tribunalul București - Secția a VII a Comercială reclamanta creditoare SC SA prin mandatar LL CONSULTANȚĂ & RECUPERĂRI SRL a solicitat aplicarea procedurii prev. de Legea nr.85/2006 față de pârâta debitoare SC SRL, care este în stare de insolvență financiară de mai mult de 30 de zile și care nu i-a achitat debitul de 5.615,08 lei și 2000 USD reprezentând contravaloare prestații telefonie mobilă penalități de întârziere și cheltuieli de judecată.

Prin sentința comercială nr. 2475/20.06.2007, tribunalul a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciară împotriva debitoarei în baza art. 33 al.6 din Legea 85/2006 și a desemnat administrator judiciar pe RO 3L.

La data de 23.11.2007 tribunalul a dispus trecerea la procedura falimentului în condițiile art.107 alin.1 lit.A pct.b din legea 85/2006 la cererea creditorilor și administratorului judiciar.

La data de 18.04.2008 creditoarea SECTOR 3 formulat cerere de atragere la răspundere patrimonială a administratorului societății debitoare în temeiul art.138 lit. d din Legea 85/2006, pentru următoarele considerente: pârâtul n-a depus declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul de stat în perioada 2002-2007 și nici actele contabile prevăzute de art.28 din Legea 85/2006.

Prin sentința comercială nr.2911/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VII- Comerciala, în dosarul nr- s-a admis cererea formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 B și în baza articolului 138lit. din Legea nr. 85/2006 a fost obligat pârâtul să suporte pasivul societății debitoare SC SRL format din sumele înscrise în tabelul definitiv de obligații al debitoarei, iar în baza articolului 131 din Legea nr.85/2006 s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea SC SRL solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, întrucât din eroare instanța a admis cererea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 și a obligat pe pârâtul să suporte pasivul societății debitoare, format din sumele înscrise în tabelul definitiv de obligații.

A susținut recurenta că la fondul cauzei instanța de fond a făcut o analiză pur teoretica a dispozițiilor înscrise in art. 138 din Legea nr. 85/2006 fără a se pronunța asupra probelor administrate in cauza, care demonstra ca cererea formulata de creditoarea Sector 3 rămas fara obiect întrucât, debitoarea a achitat, integral, debitele datorate creditorilor.

A mai arătat recurenta că, in mod eronat, instanța de fond a dispus închiderea procedurii in temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006, iar in baza art. 277 lit. f) din Legea nr.31/1990 s-a dispus radierea debitoarei de la.B, deoarece, in cauza, erau aplicabile dispozițiile art. 134 din Legea nr. 85/2006, în referire la închiderea procedurii pentru lipsa creditorilor.

Prin decizia comercială nr. 58/16.01.2009 Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială a admis recursul formulat de SC SRL prin lichidator judiciar și împotriva sentinței comerciale mai sus-menționată, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond, considerând că judecătorul fondului, nu a argumentat motivele pentru care a înlăturat cererile creditoarelor și a închis procedura în baza articolului 131 din Legea nr.85/2006, deși s-a solicitat acest lucru pentru lipsa creditorilor.

La luarea acestei decizii, instanța de recurs a avut în vedere faptul că judecătorul fondului nu s-a pronunțat asupra închiderii procedurii potrivit articolului 134 din Legea nr.85/2006.

Fiind învestit cu soluționarea cauzei în rejudecare, judecătorul sindic a pronunțat sentința comercială nr. 2768/20.05.2009 prin care a respins cererea formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 B, în temeiul articolului 138 litera d, ca rămasă fără obiect, a închis procedura falimentului în baza articolului 132 alineat 2 din Legea nr.85/2006 și a dispus radierea societății debitoare.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul - sindic a avut în vedere faptul că la data de 13.05.2009, lichidatorul judiciar a arătat că toate creanțele datorate de debitor s-au achitat de administratorul și, prin urmare, cererea de atragere la răspunderea patrimonială a rămas fără obiect, iar procedura se poate închide în baza articolului 132 alineat 2 din Legea nr.85/2006.

Împotriva sentinței anterior menționată, în termen legal, au declarat recurs societatea debitoare și pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în esență, faptul că prima instanță a ignorat dispozițiile instanței de control judiciar, care sunt obligatorii pentru judecătorii fondului și nu s- pronunțat asupra cererii de închidere a procedurii în condițiile articolului 134 din Legea nr.85/206.

De asemenea, recurenții au arătat că în mod greșit s-a dispus și radierea societății debitoare, în condițiile în care niciuna dintre creanțele cuprinse în tabelul definitiv de administratorul judiciar nu îndeplineau condițiile legale pentru a fi înscrise, astfel că tabelul definitiv consolidat a fost întocmit într-o formă care conține erori esențiale.

Susțin recurenții că declarațiile de creanță ale creditoarelor SECTOR 3 B și SECTOR 3 B au fost depuse tardiv, motiv pentru care titularii acestora au devenit creditori străini de procedură.

Pe cale de consecință, recurenții au solicitat instanței de recurs să constate că în cauză sunt incidente dispozițiile articolului 134 din Legea nr.85/2006, întrucât până la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor, nu a fost înregistrată nicio cerere.

În cauză nu s-a depus întâmpinare.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit articolului 315 alineat 1 Cod procedură civilă, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

În cauză, prin decizia comercială nr. 58/16.01.2009, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială a dispus casarea sentinței comerciale nr. 2911/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu îndrumarea de a argumenta motivele pentru care a înlăturat cererea societății debitoare, de respingere a cererii de atragere la răspundere patrimonială a pârâtului, în raport de dispozițiile articolului 134 din Legea nr.85/2007, potrivit cu care "în cazul procedurii deschise în urma formulării cererii introductive de către debitor, în condițiile articolului 32, dacă judecătorul sindic constată, la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor, că nu s-a depus nici o cerere, va pronunța o sentință de închidere a procedurii și de revocare a hotărârii de deschidere a procedurii".

Judecătorul - sindic a nesocotit dispozițiile imperative ale articolului 315 Cod procedură civilă și nu a analizat la pronunțarea sentinței recurate dacă sunt incidente sau nu dispozițiile articolului 134 din Legea nr.85/2006, astfel cum erau îndrumările din decizia de casare.

Prin urmare, sentința atacată este afectată de cazul de nelegalitate prevăzut de articolul 304 punctul 5 raportat la articolul 105 alineat 2 Cod procedură civilă, întrucât cererea de închidere a procedurii în temeiul dispozițiilor articolului 134 din Legea nr.85/2006 nu a fost soluționată.

De altfel, instanța nici nu a reținut că a fost învestită cu o astfel de cerere în considerentele sentinței, deși dispozițiile articolului 261 punctul 3 Cod procedură civilă obligă instanța că în cuprinsul hotărârii să insereze, între altele "obiectul cererii și susținerile în prescurtare ale părților, cu arătarea dovezilor".

Mai mult decât atât, deși a dispus închiderea procedurii în baza dispozițiilor articolului 132 alineat 2 din Legea nr.85/2006, din considerentele sentinței recurate nu rezultă ce anume a format convingerea instanței, ceea ce face imposibilă exercitarea controlului de către instanța de recurs, fiind incident cazul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile articolului 304 punctul 7 Cod procedură civilă.

Potrivit dispozițiilor articolului 261 punctul 5 Cod procedură civilă, hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Pentru motivele arătate în cele ce preced, Curtea în temeiul articolului 312 alineat 3 teza a II a Cod procedură civilă, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta debitoare SC SRL -J- PRIN LICHIDATOR JUDICIAR RO 3 și recurentul pârât, împotriva sentinței comerciale nr.2768/20.05.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII - a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații creditori ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3, SC SA PRIN MANDATAR LL CONSULTANȚĂ & RECUPERĂRI SRL, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCA B și DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 3.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 18.12.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

-

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

2 ex.

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător sindic:

Președinte:Gabriela Sorina Prepeliță
Judecători:Gabriela Sorina Prepeliță, Georgeta Guranda, Elisabeta

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1861/2009. Curtea de Apel Bucuresti