Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 191/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 191/COM
Ședința publică de la 05.03.2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
Pe rol judecarea recursului comercial d eclarat de recurenta creditoare - SC SA, cu sediul în C, Stațiunea, Hotel, jud. C, împotriva sentinței civile nr. 5416/com/2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât -, domiciliat în Cumpăna,-, jud. C, intimata creditoare - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, str. -.-, nr.18, intimat chemat în garanție -, domiciliat în C,-, -V1,.A,.2,.11, intimata debitoare - SC COM SRL - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR, cu sediul în C,-, cam.21 și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,-, având ca obiect procedura insolvenței.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 20.02.2008 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată încheiere ce face parte integrantă din prezenta iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 27.02.2008, 05.03.2008, pentru când:
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5416/COM/2007 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- (nr. vechi 539/COM/2005) au fost respinse ca nefondate cererile privind antrenarea răspunderii materiale a pârâtului formulate de Direcția Generală a Finanțelor Publice C și SC SA și a fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârât împotriva chematului în garanție ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut că, așa cum rezultă din raportul lichidatorului judiciar privind cauzele și împrejurările care au condus la apariția stării de insolvență, lichidatorul judiciar nu a putut intra în posesia documentelor contabile, analiza sa fiind făcută pe baza situațiilor financiare depuse de către debitoare în perioada 2002 - 2006 la organele abilitate. Potrivit acestor situații, deși debitoarea a înregistrat profit în anul 2002, în anul următor a înregistrat o pierdere semnificativă de 2.903.465.000 lei.
La data de 12.08.2004, conform procesului verbal al Adunării Generale a Asociaților, s-a hotărât retragerea din societate, atât în calitate de asociat, cât și din funcția de administrator a d-lui și numirea în calitatea de administrator a pârâtului, stabilindu-se un termen maxim de 15 zile pentru predarea gestiunii. Această predare nu a avut însă loc, iar la data de 30.05.2005, prin sentința civilă nr.1631/com/2005, Tribunalul Constanțaa dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC Com SRL.
A motivat instanța de fond că articolul 138 din Legea 85/2006 (fost 137 din Legea 64/1995), enumeră limitativ faptele care pot atrage răspunderea materială a persoanelor care au cauzat starea de insolvență a debitorului. Odată dovedite faptele prevăzute de textul de lege, se naște o prezumție legală privind raportul de cauzalitate între fapta dovedită și starea de insolvență a debitoarei. Apariția stării de insolvență trebuie să fie anterioară sau contemporană perioadei de timp în care pârâtul și-a exercitat mandatul său în care a deținut poziția care ar fi putut cauza insolvență.
S-a apreciat că, în speță, niciuna din faptele imputate nu au fost dovedite. Faptul că administratorul judiciar nu a putut stabili un contact cu administratorul societății debitoare, pentru ca acesta din urmă să-i predea documentele contabile ale societății, nu poate duce la concluzia că aceste documente nu există și că nu au fost ținute conform normelor legale în materie. În plus, așa cum s-a arătat până la data de 12.08.2004 funcția de administrator a fost deținută de, iar potrivit art.73 alin.1 lit.c) și e) din Legea nr.31/1990, administratorul societății este răspunzător față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, precum și pentru stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun în acest sens. Debitul înregistrat de cele două reclamante provine din perioada în care administrator al societății a fost dl., astfel încât nu se poate reține culpa pârâtului, câtă vreme obligația ținerii evidenței contabile nu îi revenea și nici nu s-a dovedit că acesta ar fi deținut în fapt o astfel de funcție.
În ceea ce privește fapta prevăzută de art.138 lit. e) din Legea 85/2006, instanța a constatat că nici în contractul de închiriere încheiat la data de 05.12.2000 și nici în procesul verbal din 22.12.2004 nu se prevede un drept de retenție asupra bunurilor mobile ale debitoarei aflate în spațiul închiriat în favoarea reclamantei SC SA, ca să se rețină indirect în sarcina pârâtului fapta de ascundere a unei părți din activul societății și nici nu s-a probat existența vreunui activ în patrimoniul acesteia, în raport de care instanța să analizeze existența faptei prevăzută de textul de lege menționat.
De asemenea, reclamantele nu au dovedit interesul personal pe care pârâtul l-a urmărit prin continuarea activității debitoarei în condițiile în care înregistra debite scadente neachitate, simpla continuare a activității pentru câteva luni, între data numirii sale în calitate de administrator și data predării imobilului în care societatea își desfășura activitatea neconstituind elementele constitutive ale faptei prevăzute de litera c) a art.138.
Față de respingerea cererilor de antrenare a răspunderii patrimoniale a pârâtului, instanța a respins cererea de chemare în garanție ca rămasă fără obiect.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamanta creditoare SC SA care a criticat soluția primei instanțe ca fiind nelegală potrivit art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.
A susținut recurenta, în esență, că judecătorul sindic nu a ținut seama de faptul că pârâtul a avut calitatea de acționar al SC Com SRL, deținând până la data de 12.08.2004 și funcția de administrator al societății. Dată fiind natura juridică mixtă a societății cu răspundere limitată, nu se poate reține faptul că pârâtul nu a avut cunoștință de modul de administrare a societății în perioada anterioară mandatului său, cu atât mai mult cu cât a avut atribuții privind aprobarea situațiilor financiare ale societății.
A mai arătat recurenta că nu s-au avut în vedere disp. art.144 alin.4 din Legea nr.31/1990 prin care se instituie răspunderea solidară a administratorului societății cu predecesorii săi, dacă la momentul preluării mandatului de administrator acesta constată săvârșirea de către predecesori a anumitor fapte păgubitoare pentru societate. Din procesul verbal de conciliere semnat de pârât rezultă că acesta avea cunoștință de debitele SC COM SRL către recurentă, de raportul juridic din care s-au născut, asumându-și obligația achitării lor.
În ceea ce privește fapta prevăzută de art.138 lit.e din Legea nr.85/2006, recurenta a susținut că art.27 din contractul de închiriere încheiat între părți prevede că "în cazul în care locatarul nu achită locatorului sumele datorate, utilajele și mărfurile aflate în spațiul ce face obiectul contractului, proprietatea SC Com SRL, devin proprietatea SC, acesta beneficiind de dreptul de retenție prevăzut de art.1618 și 1619 Cod civil. sintetică evidențiază clar în debitul contului 2131 "echipamente tehnice, utilaje etc." existența activelor debitoarei falite, active pe care pârâtul le-a sustras dreptului de retenție la momentul evacuării din spațiul închiriat.
Concluzionând, recurenta a arătat că sunt întrunite elementele răspunderii materiale a administratorului deoarece acesta nu a ținut contabilitatea societății în conformitate cu prevederile legale și a refuzat să depună documentația contabilă; a dispus continuarea activității societății ducând-o în mod vădit la incapacitate de plată prin refuzul executării obligațiilor asumate, răspunderea fiind solidară cu a predecesorului său; a ascuns activele societății constând în utilajele folosite în activitatea de prestări servicii tâmplărie în scopul fraudării creditorilor.
Intimatul pârât, prin apărător, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar în cazul admiterii recursului, a solicitat admiterea cererii de chemare în garanție.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este fondat.
Astfel, din raportul întocmit de lichidatorul judiciar cu privire la cauzele și împrejurările care au condus la apariția stării de insolvență a debitoarei SC Com SRL rezultă că pârâtul administrator nu a predat documentele de evidență contabilă, situație în care nu au putut fi notificați debitorii și creditorii în vederea stabilirii patrimoniului societății și nu s-a putut efectua inventarierea bunurilor. În acest context, lichidatorul nu a putut stabili cu exactitate cauzele și împrejurările care au condus la încetarea de plăți și nici persoanele cărora le-ar fi imputabilă situația.
Se reține că, potrivit art.11 alin.1 din Legea contabilității nr.82/1991, intimatul pârât, în calitate de administrator al societății falite, poartă răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității. Răspunderea sa este reglementată și de art.73 alin.1 lit.c din Legea nr.31/1990 potrivit cu care "Administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru
c) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;"
De asemenea, art.144/2 din Legea nr.31/1990 stabilește că dministratorii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligațiilor, potrivit prevederilor art.72 și 73, și sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediați dacă, având cunoștință de neregulile săvârșite de aceștia, nu le comunică cenzorilor sau, după caz, auditorilor interni și auditorului financiar.
Prin urmare, pârâtul, în calitate de administrator al societății debitoare, răspunde în solidar cu fostul administrator pentru neîndeplinirea obligațiilor relative la ținerea contabilității.
Conform art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 " La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;"
Neprezentarea documentelor contabile lichidatorului judiciar creează prezumția că administratorii societății nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. O astfel de prezumție simplă nu a fost răsturnată de către pârât prin niciun mijloc de probă. Dimpotrivă, Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța din 12.07.2006 privind scoaterea de sub urmărire penală a chematului în garanție relevă faptul că din verificările contabile efectuate a rezultat că în perioada 1992-2004 ambii asociați au efectuat, în egală măsură, retrageri și depuneri de numerar, existând o serie de deficiențe sub aspectul înregistrării acestor operațiuni contabile, deficiențe legate de justificarea retragerilor și semnătura titularului retragerilor.
În situația dată, demersurile pe care pârâtul susține că le-a întreprins față de fostul administrator apar ca lipsite de finalitate.
În ceea ce privește vinovăția, se reține că textul legal nu prevede, în mod explicit, cerința culpei sau a greșelii, fapt ce vine să sublinieze regimul agravat al răspunderii membrilor organelor de conducere. Modul de formulare a faptelor elimină însă posibilitatea absenței culpei, iar în cazul neținerii contabilității în conformitate cu legea culpa este dată de însăși nerespectarea dispozițiilor legale imperative. Nu este necesar pentru angajarea răspunderii ca intimatul pârât să fi acționat cu intenție, respectiv pentru aducerea societății în stare de insolvență, ci este suficient ca el să nu fi îndeplinit obligațiile prevăzute de lege în sarcina sa.
Prejudiciul suferit de către creditori este un prejudiciu indirect și este determinat de imposibilitatea societății ajunse în stare de insolvență de a acoperi datoriile pe care le are față de aceștia.
Referitor la legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, aceasta este prezumată. Lipsa documentației contabile împiedică cunoașterea situației reale a patrimoniului societății și poate să conducă la starea de insolvență, respectiv la imposibilitatea societății de a face față datoriilor exigibile.
Față de cele reținute, Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile răspunderii materiale în sarcina pârâtului administrator pentru fapta prevăzută de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006.
Cu privire la fapta prevăzută de art.138 lit.e din lege, Curtea constată că recurenta reclamantă nu a probat elementul material al faptei și anume împrejurarea că pârâtul a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
Instanța reține, de asemenea, că cererea de chemare în garanție formulată de pârât împotriva fostului administrator social este întemeiată.
În fapt, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, pârâtul a preluat funcția de administrator la data de 12.08.2004, în condițiile în care s-a constatat imposibilitatea societății la acel moment de a mai achita datoriile către terți. Deschiderea procedurii de insolvență a fost dispusă la data de 30.05.2005, astfel că pentru perioada în care a exercitat funcția de administrator, chematul în garanție este răspunzător pentru neîndeplinirea obligațiilor legale privind ținerea contabilității, iar prejudiciul cauzat societății prin ajungerea în stare de insolvență îi este imputabil.
Prin urmare, deși răspunderea celor doi administratori sociali față de societatea comercială este solidară, se constată că, strict în raporturile dintre administratori, răspunderea aparține chematului în garanție care se face vinovat de săvârșirea faptelor mai sus reținute. În sarcina sa sunt îndeplinite aceleași condiții ale răspunderii delictuale, respectiv fapta ilicită, vinovăția, prejudiciul, și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu, cu mențiunea că prejudiciul se află în sarcina pârâtului obligat în acțiunea principală.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt fondate, urmează a admite recursul în baza art.312 alin.1 și art.314/1 Cod de procedură civilă și a modifica în parte hotărârea atacată în sensul admiterii cererii formulate de creditoarea SC SA privind antrenarea răspunderii administratorului pentru întreg pasivul debitoarei rămas neacoperit.
Urmează a se admite și cererea de chemare în garanție formulată de către pârât împotriva chematului în garanție.
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii referitoare la respingerea cererii de antrenare a răspunderii formulate de Direcția Generală a Finanțelor Publice
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursuldeclarat de recurenta creditoare - SC SA, cu sediul în C, Stațiunea, Hotel, jud. C, împotriva sentinței civile nr. 5416/com/2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât -, domiciliat în Cumpăna,-, jud. C, intimata creditoare - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, str. -.-, nr.18, intimat chemat în garanție -, domiciliat în C,-, -V1,.A,.2,.11, intimata debitoare - SC COM SRL - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR, cu sediul în C,-, cam.21 și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,-.
Modifică în partehotărârea recurată în sensul admiterii cererii creditoarei SC SA.
Dispune antrenarea răspunderiiadministratorului pentru întregul pasiv al debitoarei SC Com SRL rămas neacoperit.
Admite cererea de chemare în garanție.
Obligă chematul în garanțiesă plătească către c/valoarea pasivului debitoarei rămas neacoperit.
Menține celelalte dispoziții din hotărâre.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 05.03.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Jud.fond
Red.dec.jud.
4 ex./20.03.2008
Președinte:Nastasia CuculisJudecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma
