Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 203/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 203/
Ședința publică de la 30 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Vrabie Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul în sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 1132/30.10.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, în contradictoriu cu intimata debitoare -- G, prin lichidator judiciar G,-, - 8,. 11, județul G, intimatele creditoare G, MUNICIPIUL G PRIN PRIMAR, intimat pârât, cu domiciliul în G,-, bloc 6 B,. 20, județul G, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul dedus judecății este la al doilea termen de judecată, prin cererea formulată, recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. lipsește întâmpinarea, după care:
Curtea constată procedura completă, lipsa părților și faptul că s-a solicitat de către recurentă judecarea cauzei și în lipsă, urmând a se pronunța asupra recursului la sfârșitul ședinței de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1132/30.10.2008 pronunțată de judecătorul-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galațis -a respins cererea de antrenare răspundere formulată de creditoarea B în contradictoriu cu pârâta, ca nefondată.
S-a aprobat raportul final și, în temeiul disp. art. 131 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului și radierea acestuia din registrul comerțului.
În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus notificarea hotărârii debitorului, creditorilor, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea în buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a motivat, în ceea ce privește cererea de antrenare răspundere formulată de creditoarea, că aceasta nu a prezentat dovezi din care să rezulte existența raportului de cauzalitate între culpa pârâților, ca administratori de fapt ai societății debitoare, cu privire la neținerea contabilității conform legii sau fapta de a nu solicita declanșarea procedurii insolvenței și starea de încetare de plăți a societății.
S-a mai motivat că din înscrisurile aflate la dosarul cauzei nu rezultă fapte culpabile prin care s-a ajuns la starea de insolvență, nefiind dovedită culpa directă a acestora în cauzarea incapacității de plată, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
În temeiul art. 131 din Lege s-a aprobat raportul final și s-a dispus închiderea procedurii de insolvență și radierea debitorului din registrul comerțului.
De asemeni, s-a făcut aplicarea disp. art. 135 și art. 136 din Lege.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs creditoarea, înregistrat sub nr. unic - pe rolul Curții de Apel Galați.
Prin cererea de recurs a solicitat modificarea sentinței recurate în baza art. 312 pct. 3.pr.civ. în sensul admiterii în totalitate a cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a fostei conduceri și să se dispună obligarea acesteia la suportarea din averea proprie a sumei reprezentând creanțele nerecuperate de la debitor în cadrul procedurii de faliment.
În fapt, în motivarea recursului a arătat că instanța de fond, în mod greșit a respins acțiunea, susținând că cererea de chemare în judecată a fost temeinic motivată.
Faptul că este în situația imposibilității recuperării sumei cu care s-a înscris la masa credală constituie o premisă absolut suficientă pentru a determina instanța să oblige persoanele responsabile la plată. În acest sens a subliniat reaua-credință de care au dat dovadă administratorii debitoarei în exercitarea atribuțiilor lor, atunci când au condus spre o incapacitate de plăți de natură a prejudicia creditorii, persoane de bună-credință, printre aceștia aflându-se și
A precizat că intimata-pârâtă a adoptat o conduită reprobabilă dispunând continuarea activității societății chiar și atunci când era clară situația incapacității de plată a acesteia, determinând majorarea creanțelor deja existente, ceea ce intră sub incidența disp. art. 138 lit. c din Lege.
Susține că din informațiile obținute de lichidatorul judiciar rezultă că debitoarea nu și-a îndeplinit obligația păstrării documentelor contabile conform prevederilor legale și nu a pus la dispoziția lichidatorului judiciar documentele solicitate de acesta, respectiv documentele contabile ale societății, ceea ce dovedește îndeplinirea precară a îndatoririlor legale prev. de art. 73 din Legea nr. 31/1990, republicată.
Consideră că rapoartele lichidatorului judiciar dovedesc cu prisosință legătura dintre fapta ilicită, culpabilă a administratorului, constând în dezinteresul arătat în ceea ce privește funcționarea normală și în condiții de legalitate a societății și prejudiciul cauzat creditorilor prin neplata datoriilor către aceștia.
Răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți reglementată de prev. art. 138 din Legea nr. 85/2006 este o răspundere specială care pune la îndemâna creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunurile necesare acoperirii pasivului debitorului.
a suferit un prejudiciu prin nerecuperarea integrală a creanței preluată la datoria publică internă, soldul acesteia fiind în valoare de 119,28 lei.
Prin neplata la termen a contribuției la Fondul național unic de asigurări de sănătate și folosirea sumelor de bani respectiv pentru susținerea activității curente a societății, foștii administratori se fac vinovați de folosirea unor mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri în scopul întârzierii încetării de plăți, faptă prev. de art. 138 lit. f din Legea nr. 85/2006.
Recurenta mai susține că, din modul în care este conceput textul legii, referitor la angajarea răspunderii patrimoniale, rezultă că simplul fapt al constatării uneia dintre faptele expres și limitativ prevăzute de lege este suficient pentru a opera atragerea răspunderii patrimoniale, fără a mai fi nevoie de proba elementelor ce compun răspunderea civilă obișnuită și conduce în mod firesc la aplicarea dispozițiilor respective asupra persoanelor având calitatea cerută de lege.
Având în vedere faptul că intimata-pârâtă, în exercitarea funcției de administrator, a încălcat dispozițiile legale, prin aceasta contribuind nemijlocit la producerea falimentului debitoarei, conform art. 137 lit. c și f din Legea nr. 64/1995, solicită a se dispune angajarea răspunderii acesteia pentru creanța neîndestulată în sumă de 119,28 Ron.
În drept, a invocat disp. art. 299 - 316.pr.civ. și art. 138 și următoarele din Legea nr. 85/2006.
Legal citată, intimata-pârâtă nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat apărări în cauză.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
acțiunii reglementate de disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006 se află în raportul administratorului sau lichidatorului judiciar asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la încetare de plăți, raport care conține și informații privind eventuala răspundere a oricărui administrator, director, cenzor, asociat, salariat și a altei persoane.
În cauză, informațiile din raportul lichidatorului judiciar relevă faptul că nu sunt indicii cu privire la existența condițiilor necesare pentru a se dispune antrenarea răspunderii patrimoniale pentru faptele prev. de art. 138 din lege.
Creditoarea nu a prezentat dovezi pe baza cărora să se constate existența faptelor prev. de art. 138 alin. 1 lit. c, d, f în sarcina fostului administrator al debitoarei, precizând doar generic că în cauză există suficiente dovezi în acest sens, fără a arăta în concret care sunt aceste dovezi.
Oricare s-ar considera a fi temeiurile răspunderii întemeiate pe disp. art. 138 din Lege (răspundere contractuală, născută din contractul de mandat comercial dintre administrator și persoana juridică debitoare sau răspunderea civilă delictuală, reglementată de art. 998 - 999 Cod civil) o atare răspundere nu se poate antrena decât pe baza existenței faptei descrise de lege a stabilirii vinovăției persoanei chemate să răspundă (intenție sau culpă). Din conținutul textului de lege nu rezultă posibilitatea existenței unei răspunderi obiective, independente de existența sau nu a vinovăției.
De asemeni, este necesar a se stabili o legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu (ajungerea debitoarei în stare de insolvență și imposibilitatea acoperirii pasivului din activul patrimonial al acesteia).
Cum toate aceste elemente constitutive ale răspunderii pârâtului nu au putut fi reținute pe bază de probe, în mod corect judecătorul-sindic a respins cererea pentru antrenarea răspunderii fostului administrator al debitoarei.
Față de considerentele mai sus-arătate, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. raportat la art. 3041.pr.civ. va respinge recursul declarat de creditoare, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul în sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 1132/30.10.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Martie 2009.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, dr. |
Grefier,
RD//27.04.2009
Fond:
Președinte:Valentina VrabieJudecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure
