Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 222/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 222
Ședința publică de la 12.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cosmin Mihăianu
JUDECĂTOR 2: Veronica Dănăilă
JUDECĂTOR 3: Aurică Avram
GREFIER - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta, în calitate de lichidator al -, împotriva sentinței comerciale nr. 5171/27.11.2008 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că recurenta nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, stabilite prin rezoluția de primire a dosarului, iar Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a înaintat la dosar dovada de comunicare a sentinței atacate.
Curtea reține cauza, spre soluționare, pe aspectul netimbrării recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 5171/27.11.2008, Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a respins cererea prin care, în calitate de lichidator al -, aflată în lichidare, a solicitat deschiderea procedurii simplificate reglementate de Legea nr. 85/2006 asupra debitoarei.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a reținut că prin încheierea nr. 26144/17.05.2006, judecătorul delegat la. a dispus înscrierea în registrul comerțului a mențiunii privind numirea, în calitate de lichidator al -, a D-lui, care apoi a transferat portofoliul activităților de insolvență și clientela către
A mai constatat că, potrivit art. 27 din Legea nr. 85/2006, procedura insolvenței se poate deschide la cererea debitorului, atunci când acesta este în stare de insolvență.
În acest context, prima instanță a apreciat că societatea debitoare, prin lichidatorul desemnat de judecătorul delegat la. nu a făcut dovada că este în stare de insolvență, așa încât a respins cererea, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în calitate de lichidator al -, a declarat recurs, solicitand modificarea sa, în sensul admiterii cererii și deschiderii procedurii simplificate împotriva debitoarei.
În motivare, recurenta a arătat că cererea sa a fost întemeiată în drept nu doar pe prevederile art. 26 și 27 din Legea nr. 85/2006, ci și pe cele ale art. 2701din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, dar și faptul că starea de insolvență a debitoarei a fost stabilită fără echivoc, aceasta având datorii față de Administrația Finanțelor Publice Sector 4, în cuantum de 62 lei, pe care nu le poate plăti cu sumele de bani disponibile. A mai precizat că a notificat administratorii debitoarei, în vederea depunerii actelor societății, dar aceștia nu au dat curs cererii sale.
Recursul nu a fost timbrat, astfel încât, prin rezoluția de primire a dosarului, recurentei i s-a pus în vedere să-l timbreze cu taxă judiciară de timbru de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, citația expediată la sediul procesual ales purtând această mențiune.
Recurenta nu și-a îndeplinit obligația de a timbra recursul, astfel încât Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 1 rap. la art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost modificată, completată și rectificată, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.
Pe de altă parte, nr.OG 32/1995 a instituit obligativitatea aplicării și a timbrului judiciar, în cazurile în care se percepe taxa judiciară de timbru.
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. 2 al art. 35 din Normele Metodologice pentru aplicarea acestei legi stabilește că instanțele judecătorești - cu totul excepțional -, pentru motivele menționate în rezoluție, pot reține cereri sau acțiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească taxele până la primul termen de judecată.
Art. 20 alin. 3 din lege statuează că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Or, în speță, constatând că exercitarea căii de atac a recursului este supusă cerinței timbrării, prin rezoluție, recurentei i s-a pus în vedere cuantumul taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar pe care era obligată să le achite, însă aceasta nu a înțeles să își îndeplinească obligația de timbrare - necesară pentru legala învestire a instanței - motiv pentru care, în baza textelor de lege citate mai sus, Curtea va anula recursul, ca netimbrat, în cauză fiind vorba de o nulitate necondiționată de vătămare, care intervine pentru nerespectarea cerinței legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, recursul formulat de recurenta, în calitate de lichidator al -, împotriva sentinței comerciale nr. 5171/27.11.2008 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. Jud. /2 ex./26.02.2009
Judecător-sindic -
Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:Cosmin MihăianuJudecători:Cosmin Mihăianu, Veronica Dănăilă, Aurică Avram