Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

CURTEA DE APEL B-SECTIA A V-A COMERCIALĂ

Decizia comercială nr.258

Sedinta publica din 13.02.2009

Instanta compusa din:

PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci

JUDECĂTOR 2: Gabriela Vințanu

JUDECĂTOR 3: Georgeta Guranda

Grefier - -

Pe rol solutionarea recursului formulat de recurenta debitoare SC SRL, împotriva sentintei comerciale nr.630/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VII- Comerciala, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare SC VE și intimata administrator judiciar.

La apelul nominal facut în sedinta publică,se prezintă recurenta prin avocat - care depune împuternicire avocațială, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,

Recurenta prin apărător depune în ședință publică relațiile solicitate la termenul anterior, înscrisuri și un proces verbal prin care arată că domnul are calitate de administrator judiciar special.

Curtea acordă cuvântul pe excepția tardivității formulării recursului invocată de intimata creditoare în întâmpinare.

Recurenta prin apărător solicită respingerea excepției și arată că recursul a fost formulat în termen legal.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.

Recurenta prin avocat solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin cererea, inregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VII a Comercială sub nr- creditorul SC ve Istanbul a solicitat în baza Legii nr. 85/2006, deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC SRL, care se află in stare de insolvență și față de care deține o creanță certă, lichidă și exigibilă in sumă de 10.920 euro, reprezentând contravaloare marfă nelivrată și costul expedierii acesteia prin curierat.

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială prin sentința comercială nr. 630 din 12.02.2008, a admis cererea, de deschidere a procedurii generală împotriva debitorului SC SRL, a ridicat debitorului dreptul de administrare -constând în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea, a interzis administratorilor societății debitoare înstrăinarea acțiunilor ori părților sociale sau de interes deținute la aceasta și a dispus indisponibilizarea acestora în registrele speciale de evidență sau în conturile înregistrate electronic și a dat dispoziție tuturor băncilor Ia care debitoarea are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fară un ordin al judecatorului sindic sau al administratorului judiciar.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că în baza relațiilor contractuale dintre-părți, creditorul SC ve Istanbul a convenit achiziționarea de rulmenti de la debitorul SC SRL. Acesta a emis factura pentru produse și pentru costul expedierii in valoare de 10.920 euro prin curierat, in Turcia, indicând contul in care să fie efectuată plata. Creditorul a achitat suma prin intermediul băncii, conform extrasului de cont anexat.

Debitorul nu a expediat marfa pentru. care a fost emisă factura și nici nu a restituit suma achitată.

Creața este certă, fiind constatată prin înscrisurile de la dosar, este lichidă, câtimea ei fiind determinată prin însuși actul de creanță, este exigibilă, deoarece termenul de plată a expirat, iar pentru plata acesteia creditorul poate obține intervenția coercitivă a forței publice și are un cuantum superior valorii prag de 10.000 -prevăzută la art.3 alin1 pct. 12 din lege.

Cerința comercialității creanței prevazută de art. 1 alin 1 pct. 1 și alin 2 din lege este satisfăcută, întrucât pentru debitor izvorăște din acte de comerț.

la scadență a creanței este efectul incapacității debitoarei de a plăti datoria cu fondurile bănești disponibile, cerința de încetare a plăților de catre debitoare fiind îndeplinita deoarece durează de cel putin 30 de zile.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea SC SRL, considerând-o netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

SC SRL a fost infiintata in anul 2003, avand doi asociati inregistrati la Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul B, unul in persoana d-lui si celalat, in persoana d-nei.

Cota de participare la capitalul social este de 75% pentru si de 25% pentru; aceasta era situatia in ceea ce priveste participarea la capitalul social in vara 2007.

Ulterior, la momentul 13 august 2007, unul dintre asociati, respectiv, d-na prin amenintare ( conform celor sustinute prin plangerile penale formulate), a fost constransa sa semneze contract de cesiune si actul adițional modificator la actul constitutiv, in sensul ca urmeaza sa-i fie cesionate cele 5 parti sociale pe care celalalt asociat, d-nul le detinea in cadrul societatii. Pretul cesiunii conform contractului de cesiune atestat sub nr. 57/13.08.2008 de catre av., a fost de 300.000 lei, cedentul obligandu-se conform art. 4 sa achite cesionarei jumatate din contravalorea impozitului datorat statului.

La aceeasi data s-a semnat un contract de garantie prin care noul asociat unic, d-na se obliga sa nu instraineze partile sociale pe care le detine in cadrul societatii, pana la momentul achitarii integrale a pretului stabilit prin contractual de cesiune.

Ca urmare a faptului ca a fost determinata prin amenintare sa semneze actele de cesiune, a formulat la data de 28.09.2007 plangere penala impotriva lui, la Sectia 18 Politie, in data de 22.10.2007 fiind incunostintata prin adresa nr. -/22.10.2007 ca s-a dispus efectuarea de cercetari sub aspectul infractiunii de amenintare.

Situatia a devenit din ce in ce mai tensionata intre fostul asociat si actualul asociat unic al societatii, ulterior semnarii actelor de cesiune, d-l ( luand in considerare ca fosta sa asociata s-a aflat in imposibilitate de a finaliza demersurile de inscriere a documentelor la RC.) a decis formularea unei adrese catre BANK, prin care, facand uz de fosta sa calitate de administrator, solicita suspendarea oricaror operatiuni bancare.

Aceasta situatie a atras numeroase probleme societatii, neefectuandu-se plati pentru transporturi pentru client externi, existand marfa care a ramas neridicata in Vama Otopeni, cât și stoparea platii salariilor. Mai mult decat atat, chiar litigiul de care a atras sanctiunea cea mai pentru societatea - insolventa - a fost creata de catre fostul administrator al societatii, prin neplata catre creditoare a sumei datorate, RL. fiind solvabila, in sensul ca exista disponibil in cont, dar acesta era blocat, asa cum atesta si extrasul de cont emis de catre BANK.

de aceasta situatie, consideră că in cauza nu sunt intrunite conditiile legale pentru deschiderea procedurii, neaflandu-se in incetare de plati.

Precizam ca actualul administrator a aflat de declansarea procedurii insolventei, in urma demersurilor efectuate la, incercand sa finalizeze in primavara anului 2008, inscrierea actelor de cesiune. Totodata, a arătat că societatea a fost citata la sediul social, aflat la adresa de domiciliu a fostului asociat si administrator, d-na aflandu-se astfel in situatia de a nu avea cunostinta de prezentul litigiu decat in conditiile de care s-a facut vorbire mai sus.

În ședința din 13.02.2009 intimata creditoare a invocat excepția tardivității, excepție pe care Curtea urmează aor espinge, întrucât recursul a fost declarat în termen.

Sentința comercială nr. 630/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Bucureștia fost comunicată la 29.05.2008, iar recursul a fost declarat la 7.06.2008, deci în termenul legal de 10 zile de la comunicare.

Pe fondul recursului Curtea urmează a respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:

În cauză nu s-a făcut dovada că firma debitoare are posibilitatea obiectivă de a achita cu sumele de bani disponibile, datoriile scadente, starea de insolvență fiind vădită.

Neînțelegerile dintre asociați nu pot fi avute în considerare, societatea fiind citată la sediul social, cel opozabil terților de la registrul comerțului.

În cauză nu s-a formulat contestație la cererea introductivă și nici nu s-a făcut vreo dovadă că s-a început urmărirea penală împotriva fostului administrator pentru fapte ce ar fi în strânsă legătură cu societatea debitoare aflată în insolvență.

Față de aceste împrejurări în cauză nu sunt îndeplinite condițiile articolului 3041și articolului 304 alineat 1 punctul 9 Cod procedură civilă pentru a modifica sau casa în tot sentința recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepția tardivității declarării recursului, ca neîntemeiată.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta debitoare SC SRL, împotriva sentintei comerciale nr.630/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VII- Comerciala, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare SC VE și intimata administrator judiciar

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 13.02.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

2 ex. /25.03.2009

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător sindic:

Președinte:Eugenia Voicheci
Judecători:Eugenia Voicheci, Gabriela Vințanu, Georgeta Guranda

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Bucuresti