Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 287/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
(Număr în format vechi 228/2008)
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.287
Ședința publică de la 04 Martie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mioara Badea
JUDECĂTOR 2: Florica Bodnar
JUDECĂTOR 3: Elena Mincu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, împotriva încheierii din 2.10.2007 și a sentinței comerciale nr.4413/20.11.2007 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare GLOBAL SOFTWARE prin lichidator judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-creditoare prin consilier juridic care depune delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Recurenta, prin consilier juridic, arată că nu mai are alte cereri de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea încheierii din 2.01.2007 și a sentinței comerciale nr.4413/20.11.2007 și trimiterea cauzei în vederea continuării procedurii.
Curtea, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Prin Încheierea pronunțată la data de 2.10.2007 în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a respins ca nefondată cererea formulată de creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 1 de autorizare în vederea promovării acțiunii de atragere a răspunderii patrimoniale întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006.
Prin sentința comercială nr.4413/20.11.2007 instanța fondului a dispus în temeiul prevederilor art.131 din Legea nr.85/2006 închiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului GLOBAL SOFTWARE, radierea din evidența registrului comerțului, notificarea închiderii procedurii în scopul efectuării mențiunilor necesare și plata onorariului lichidatorului judiciar din fondul prevăzut de art.4 din legea privind procedura insolvenței.
Pentru a hotărî respingerea cererii privind autorizarea introducerii cererii întemeiată pe articolul 138, prima instanță, după citarea prevederilor alineatelor 1 și 3 din această normă legală a reținut, că lichidatorul judiciar prin raportul anexat cauzei nu a omis să indice persoanele care se fac vinovate de ajungerea debitorului în stare de insolvență, ci a arătat că, în lipsa documentelor financiar-contabile ale societății, nu poate să facă aprecieri cu privire la persoanele cărora le-ar fi imputabilă starea de insolvență, ceea ce înseamnă că nu a omis să formuleze cerere de atragere a răspunderii patrimoniale, întrucât termenul "a omite", are înțelesul de "a lăsa intenționat la o parte, a neglija, a trece cu vederea, a uita ceva ce trebuia făcut", în cauză neexistând o atare situație.
În adoptarea soluției închiderii procedurii în baza dispozițiilor art.131, instanța a reținut că lichidatorul judiciar a menționat prin rapoartele întocmite că debitoarea nu deține bunuri prin a căror valorificare să poată fi acoperite creanțele sau cheltuielile administrative, nefiind astfel justificată continuarea procedurii.
Împotriva Încheierii din data de 2.10.2007 și a sentinței comerciale nr.4413 pronunțată la data de 20.11.2007 a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 1, criticile formulate fiind motivare în drept pe dispozițiile art.299 și următoarele, ale art.3041Cod procedură civilă și pe prevederile art.138 din legea procedurii insolvenței.
Recurenta a susținut în esență că hotărârile atacate sunt nelegale, întrucât prin măsurile pronunțate de instanța fondului este în continuare prejudiciată, fiind evident faptul că în mod nelegal s-a dispus închiderea procedurii fără a i se da posibilitatea în calitate de unic creditor, să formuleze acțiunea privind angajarea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au cauzat starea de insolvență, deși răspunderea reglementată prin articolul 138 din Legea nr.85/2006 are menirea de a pune la dispoziția persoanelor indicate expres, instrumentele juridice cele mai potrivite pentru a se asigura acoperirea pasivului debitorului.
A mai arătat recurenta că hotărârea primei instanțe nu cuprinde motivele pe care se sprijină respingerea cererii de autorizare și că, prin închiderea procedurii a fost cenzurat dreptul său de a determina oportunitatea acestei măsuri.
Recurenta a solicitat urmare admiterii căii de atac, casarea hotărârilor recurate, urmând a se constata că în mod nelegal s-a dispus închiderea procedurii falimentului, cât timp nu au fost acoperite toate creanțele, prejudiciul suferit de creditori nefiind acoperit și fără a se da posibilitatea legală de a se atrage răspunderea persoanelor reglementată prin art.138, pe cale de consecință urmând a se dispune continuarea procedurii astfel cum este prevăzută prin Legea nr.85/2006.
Examinând încheierea și sentința comercială atacate prin prisma criticilor formulate precum și în lumina dispozițiilor art.3041Cod pr.civ. Curtea urmează a admite recursul pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Curtea constată că judecătorul sindic prin încheierea pronunțată la data de 2.10.2007, a dat o interpretare strict literală termenului "a omite", cuprins în conținutul prevederilor art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, atunci când a reținut că lichidatorul judiciar a menționat prin raportul nr.2 depus la dosar, că nu poate să facă aprecieri cu privire la persoanele cărora le-ar fi imputabilă starea de insolvență datorită lipsei documentelor financiar-contabile.
În opinia Curții, soluția adoptată de prima instanță este greșită, în interpretarea termenului "a omite", trebuind să primeze producerea efectelor juridice în raport cu scopul legii, a aplicării ei unitare și nediscriminatorii, alineatul 3 al textului articolului 138 fiind reglementat de fapt, în favoarea urmăririi persoanelor răspunzătoare și de către comitetul creditorilor, respectiv unicul creditor, iar nu pentru interzicerea accesului acestora la justiție.
În cauză, Curtea reține că prin raportul indicat, lichidatorul judiciar a arătat că nu se poate pronunța asupra incidenței articolului 138 și să indice persoanele vinovate de starea de insolvență, întrucât reprezentanții societății debitoare, deși notificați, nu i-au pus la dispoziție nici un fel de acte și/sau informații privind societatea împotriva căreia a fost dispusă deschiderea procedurii reglementată prin Legea nr.85/2006.
Într-o asemenea situație, instanța fondului trebuia să constate că raportul întocmit de lichidator nu întrunește cerințele instituite prin prevederile art.59 alin.1 din Legea nr.85/2006, practicianul în insolvență neîndeplinind atribuțiile care îi reveneau, stabilite prin art.20 alineat 1 literele b și c din lege.
Pe acest aspect, Curtea reține că lichidatorul trebuia, în condițiile în care asociații/administratorii societății nu au îndeplinit obligația prevăzută de art.28 alin.1, să procedeze la întocmirea, refacerea, respectivelor acte, ori la completarea lor, apelând dacă era necesar și la persoane de specialitate potrivit art.23 din lege și apoi, să examineze activitatea debitoarei și să întocmească un raport complet asupra cauzelor insolvenței și persoanelor vinovate, conform atribuțiilor stabilite de legiuitor în sarcina sa prin prevederile indicate anterior, neputându-se accepta ideea că rolul practicianului în insolvență se rezumă numai la întocmirea și transmiterea de notificări prin care să se solicite comunicarea documentelor societății debitoare, ori a celor înaintate organelor financiare cu referire la existența unor bunuri în averea debitoarei.
Îndeplinirea acestor atribuții obligatorii de către lichidatorul judiciar desemnat, trebuia a fi dispusă de către judecătorul sindic, în condițiile indicate prin art.20 alin.2 din Legea nr.85/2006 și a rolului activ instituit prin prevederile art.129 alin.5 Cod procedură civilă.
În raport de situația de fapt reținută, Curtea apreciază că instanța fondului trebuia să constate că în cauză sunt îndeplinite condițiile reglementate prin dispozițiile art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, în sensul omisiunii indicării de către lichidatorul judiciar asupra cauzelor insolvenței și persoanele culpabile și să autorizeze creditoarea-recurentă, unic creditor, să formuleze acțiunea întemeiată pe această normă legală, aceasta putând de altfel cunoaște informații în legătură cu persoanele răspunzătoare.
Se impune, urmare admiterii cererii motivată pe dispozițiile art.138 alin.3 continuarea procedurii insolvenței, cu atât mai mult cu cât, măsura închiderii procedurii a fost dispusă de judecătorul sindic, în condițiile în care, lichidatorul judiciar prin raportul nr.3 depus la data de 20.11.2007 a solicitat acordarea unui nou termen, pentru identificarea unor eventuale bunuri în patrimoniul societății, întrucât organele financiare de specialitate ale sectoarelor 2 și 3 nu au furnizat datele solicitate în acest sens.
În considerarea celor expuse, în temeiul prevederilor art.312 alineatele 1, 2 și 3 - teza a II-a pr.civ. privind existența unor motive întemeiate dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, Curtea va admite recursul, va casa încheierea și sentința comerciale atacate și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea procedurii, fiind dispusă autorizarea creditoarei Administrația Finanțelor Publice Sector 1 să formuleze acțiunea întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, împotriva încheierii din 2.10.2007 și a sentinței comerciale nr.4413/20.11.2007 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare GLOBAL SOFTWARE prin lichidator judiciar.
Casează încheierea din 2.10.2007 și sentința comercială nr.4413/20.11.2007 și trimite cauza aceleiași instanțe în vederea continuării procedurii.
Autorizează creditoarea recurentă să formuleze acțiunea întemeiată pe disp. art.138 din Legea nr.85/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4.03.2008.
Președinte Judecător Judecător
Grefier
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Mioara BadeaJudecători:Mioara Badea, Florica Bodnar, Elena Mincu
