Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 323/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.323
Ședința Publică de la 2.03.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Sekely Popa
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 3: Georgeta
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.4858 din 12.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare - GRUP SRL.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimata, reprezentată de avocat dl., lipsă fiind recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier care învederează că intimata a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinare.
Intimata solicită a se lua act că întâmpinarea depusă la dosar, reprezintă note scrise și face precizarea în scris.
Totodată, intimata arată că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri de solicitat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimata solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea hotărârii recurate, ca fiind legală și temeinică, arătând că prima instanță în mod corect a constatat că societatea debitoare nu se află în stare de insolvență întrucât s- făcut dovada că efectuează plăți, iar creanța nu este certă, lichidă și exigibilă potrivit art.3 punctul 6 din Legea nr.85/2006; cheltuielile de judecată vor fi solicitate pe calea unei acțiuni distincte.
CURTEA:
Asupra recursului de față, deliberând, constată:
Prin sentința comercială nr. 4858/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a fost admisă contestația debitoarei Grup și a fost respinsă ca neîntemeiată cererea introductivă formulată de creditoarea împotriva debitoarei Grup
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a arătat că, prin cererea înregistrată sub nr-, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2006, față de pârâta -debitoare Grup care nu și-a achitat debitul de 95.227,44 lei și se află în stare de insolvență de mai mult de 30 de zile. Cererea a fost motivată în sensul că reclamanta creditoare a prestat servicii în favoarea debitoarei constând în întocmirea studiului de soluție și a proiectului tehnic pentru lucrarea stație de distribuție carburanți din C, Str. - -, care fost predat debitoarei și a emis factura fiscală nr. E-/03.04.2007 acceptată la plată, dar rămasă neachitată până la data introducerii cererii.
Debitoarea a formulat contestație la cererea introductivă, contestație prin care a arătat că nu este în stare de insolvență și că nu recunoaște creanța creditoarei pentru că factura fiscală nu a fost acceptată.
Din analiza înscrisurilor depuse de părți la dosar, respectiv factura invocată de creditoare, facturi fiscale depuse de debitoare, balanțe de verificare, certificat fiscal și extras de cont cu privire la lichidități, din care rezultă că are disponibil bănesc de 606.028,27 lei judecătorul sindic a constatat că debitoarea a făcut dovada că efectuează plăți și că nu este în stare de insolvență. Ca urmare, în baza art. 33 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, a fost admisă contestația debitoarei și a fost respinsă cererea introductivă a creditoarei.
Împotriva sentinței comerciale nr. 4858/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a declarat recurs în termen legal recurenta creditoare Grup Aceasta a susținut că, în baza serviciilor prestate intimatei-debitoare, a emis factura fiscală nr. E-/03.04.2007, factură acceptată la plată prin semnare de către reprezentantul debitoarei dar care nu a fost achitată din lipsa fondurilor bănești disponibile pentru acoperirea datoriilor exigibile. Factura fiind acceptată la plată de către debitoare, creanța este certă, iar starea de insolvență este prezumată întrucât scadența creanței a fost depășită cu mult peste 30 de zile.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 3041.pr.civ. și ale art. 8 din Legea nr. 85/2006.
Intimata a formulat întâmpinare în care a arătat în esență că factura invocată de recurentă a fost primită prin poștă și că nu constituie un act însușit de ea prin semnătură, existența semnăturii de primire pe aceasta nu echivalează cu recunoașterea neechivocă a contravalorii ei. Creanța nu este certă, fiind contestată, iar neachitarea ei nu se datorează stării de insolvență, ci faptului că este contestată datorarea sumei înscrise în ea. Dispune de lichidități, așa cum rezultă din extrasele de cont și înscrisurile aflate la dosar.
Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs expuse și care vizează dispozițiile art. 3041.pr.civ. se constată că nu este fondat.
La data de 27.09.2006, prin fax, intimata Grup a trimis o comandă către recurenta prin care a solicitat întocmirea studiului de soluție și a proiectului tehnic pentru lucrarea stație distribuie carburanți din C, Șos. -, pentru devierea liniei electrice de 110 kV.
La dosar au fost depuse înscrisuri reprezentând avize tehnice de aprobare a soluției tehnice de deviere a liniei electrice de 110 kV în cauză.
La data de 03.04.2007, recurenta-creditoare a emis o factură fiscală pentru plata de către intimata-debitoare Grup a sumei de 95.227 lei reprezentând cheltuieli de proiectare - studiu soluție. Factura este semnată de primire la rubrica "semnătura de primire".
sumei înscrise în factură este contestată de către intimata-debitoare care a susținut și că neachitarea acesteia nu se datorează stării de insolvență.
Așa cum a reținut și judecătorul sindic, din înscrisurile depuse de intimata-debitoare la dosar, respectiv extrase de conturi, balanță de verificare și bilanț, reiese că în perioada 17.05.2008-20.05.2008, perioadă care include și data formulării cererii introductive, disponibilitățile bănești în contul deschis la Banca Comercială Română erau de 769.883,84 lei, la data de 03.11.2008, erau de 606.028,07 lei, iar conform bilanțului din data de 31.12.2007, de 975.080 lei.
Rezultă că intimata-debitoare a probat că dispunea de lichidități pentru achitarea datoriei reclamate de recurentă, datorie în sumă de 95.227 lei.
În mod întemeiat a constatat judecătorul sindic că neplata creanței invocate de către recurenta-creditoare nu se datorează stării de insolvență a debitoarei, ci faptului că acesta consideră că nu datorează suma înscrisă în factura respectivă. Intimata-debitoare a răsturnat astfel prezumția relativă de insolvență decurgând din prevederile art. 3 pct. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, nefiind îndeplinite condițiile legale prevăzute de art. 33 alin. 4 din lege pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva acesteia.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1-3.pr.civ. va fi respins recursul ca nefondat și se va lua act de declarația reprezentantului intimatei că aceasta își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe calea unei acțiuni separate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.4858 din 12.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare - GRUP SRL.
Ia act că intimata își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe calea unei acțiuni separate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 02.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
Red. /2 ex/01.04.2009
Președinte:Alina Sekely PopaJudecători:Alina Sekely Popa, Cristina Scheaua, Georgeta
