Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 44/2010. Curtea de Apel Galati

Dosar nr- R2

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 44/

Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Valentina Vrabie Președinte secție

JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin

JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -

GREFIER - - -

-.-.-.-.-.-

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul în sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 1401/10.11.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, în contradictoriu cu intimata debitoare prin lichidator judiciar G, intimați creditori ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, PRIN G, G, G, DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul dedus judecății este la primul termen de judecată, prin cererea formulată, recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. prin Serviciul registratură, la data de 05.01.2010, lichidatorul judiciar al intimatei debitoare a depus întâmpinare, în dublu exemplar, după care:

Curtea constată procedura completă, lipsa părților și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. urmând a se pronunța asupra recursului la sfârșitul ședinței de judecată.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 1401/10.11.2009 pronunțată de judecătorul-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei G și radierea acesteia din registrul comerțului.

În temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea hotărârii debitorului, creditorilor, administratorului special, Direcției Generale a Finanțelor Publice și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus descărcarea lichidatorului judiciar, judecătorului-sindic de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui.

S-a dispus afișarea dispozitivului sentinței la ușa tribunalului.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a motivat, pe baza raportului final întocmit de lichidatorul judiciar, că în averea debitoarei nu mai sunt bunuri pentru a fi valorificate și nici un creditor nu avansează sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs creditoarea, înregistrat sub nr- pe rolul Curții de APEL GALAȚI.

A criticat hotărârea recurată pentru nelegalitate și netemeinicie, motivând următoarele:

Judecătorul sindic a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9.pr.civ.).

Judecătorul-sindic și lichidatorul judiciar nu au aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și următoarele. Este evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte, debitoarea a fost lipsită de lichidități, tocmai pentru că a fost administrată cu rea-credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Lichidatorul trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Faptul că, în calitatea sa de creditor, este în situația imposibilității recuperării sumei cu care s-a înscris la masa credală constituie o premisă concretă pentru a determina instanța de judecată să oblige persoanele responsabile la plată, aspect necercetat de instanța de fond.

a suferit un prejudiciu a cărui existență certă este stabilită prin constatarea de către Tribunal a faptului că debitoarea a ajuns în încetare de plăți și că împotriva acesteia a fost declanșată procedura falimentului.

Prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu conțin în mod explicit cerința culpei sau a greșelii membrilor organelor de conducere ale societății comerciale ajunsă în încetare de plăți.

Arată că, atât din cuprinsul cererii de chemare în judecată, cât și din documentele depuse ulterior de către părți, se impune concluzia unei cauzalități necesare și indivizibile cu faptele ilicite, fiind evident că faptele săvârșite de către intimați au favorizat apariția prejudiciului, chiar dacă nu l-au produs în mod nemijlocit.

Responsabilitatea civilă a administratorilor este o responsabilitate subsidiară și, indiferent dacă este individuală sau solidară, este integrală atât pentru "damnum emergens", cât și pentru "lucrum cessans".

Întrucât lichidatorul judiciar nu a înțeles să formuleze o cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a fostelor organe de conducere, el fiind obligat să convoace Comitetul creditorilor în vederea obținerii de către aceștia a cererii de autorizare, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și obligarea lichidatorului judiciar să convoace comitetul creditorilor.

În drept, a invocat disp. art. 299 - 316.pr.civ. și Legea nr. 85/2006.

S-au citat legal părțile.

Lichidatorul judiciar Gradual PU. prin reprezentant legal, a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

Consideră că recursul formulat de reprezintă o susținere teoretică privitoare la antrenarea răspunderii patrimoniale care nu se bazează pe realitatea documentelor și a lucrărilor existente în dosar.

A precizat că, pentru data de 04.11.2009, a convocat comitetul creditorilor în vederea punerii în discuție a oportunității formulării unei cereri de antrenare a răspunderii patrimoniale împotriva organelor de conducere a debitoarei însă nu s-a prezentat nici măcar un reprezentant al recurentei.

În raport de aceste apărări, solicită respingerea recursului.

Recursul este nefondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Conform disp. art. 138 alin. 1 și 3 din Legea nr. 85/2006 pe baza raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la încetarea de plăți, raport care conține și informațiile privind eventuala răspundere a oricărei persoane menționate în lege, judecătorul-sindic poate fi sesizat de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar și, în subsidiar, de comitetul creditorilor.

Din reglementarea prev. de art. 138 din Lege rezultă că sfera persoanelor abilitate să învestească judecătorul-sindic cu o cerere în antrenare răspundere patrimonială este limitată la administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar și la comitetul creditorilor, în cazul în care sunt îndeplinite și condițiile prev. la alin. 3 al art. 138 din Lege.

În cauză, lichidatorul judiciar a valorificat bunurile societății debitoare prin preluarea stocurilor de la sediul social al debitoarei și de la Direcția Regională Vamală G, iar din valorificarea acestor bunuri s-a obținut suma de 99.843,04 lei distribuită în procedură.

Întrucât nu a intrat în posesia actelor și documentelor contabile ale societății, a precizat atât în raportul privind cauzele ajungerii debitoarei în insolvență, cât și în raportul final că nu a putut să stabilească dacă persoanele menționate în cuprinsul disp. art. 138 alin. 1 din Lege se fac vinovate de săvârșirea vreuneia dintre faptele descrise la lit. a - g ale aceluiași articol și, astfel, nu a înțeles să promoveze cererea în antrenare răspundere patrimonială.

La cererea recurentei creditoare și cu încuviințarea judecătorului-sindic, lichidatorul judiciar a convocat comitetul creditorilor pentru a se adopta o hotărâre referitoare la promovarea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale.

La ședința comitetului creditorilor din 04.11.2009, având ca ordine de zi analiza oportunității formulării unei cereri de antrenare răspundere patrimonială, nu s-a prezentat nici un creditor.

De asemeni, nu s-au formulat obiecții împotriva raportului final.

Prin urmare, lichidatorul judiciar a convocat comitetul creditorilor la data de 04.11.2009 pentru a se hotărî asupra oportunității declanșării unei acțiuni întemeiată pe disp. art. 138 alin. 1 din Legea privind procedura insolvenței, însă nici un creditor nu s-a prezentat la ședință și astfel nu s-a adoptat nici o hotărâre în acest sens.

În aceste condiții, motivul de recurs referitor la nerespectarea obligației de convocare a comitetului creditorilor de către lichidatorul judiciar este infirmat de actele de procedură întocmite și existente în dosarul de fond.

Sunt neîntemeiate și motivele de recurs referitoare la îndeplinirea condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a fostului administrator al societății debitoare pentru vreuna dintre faptele prev. de art. 138 alin. 1 lit. a-g din Lege.

Aplicarea disp. art. 138 alin. 1 din Lege de către judecătorul-sindic presupune învestirea judecătorului-sindic cu o cerere în condițiile art. 138 alin. 1 și 3 din Lege.

În cauză, judecătorul-sindic nu a fost învestit, în condițiile art. 138 din Lege, cu o cerere în antrenare răspundere patrimonială, situație în care criticile creditoarei, referitoare la greșita aplicare a art. 138 din Lege și la existența condițiilor necedare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei, nu au legătură cu hotărârea ce face obiectul cererii de recurs.

Față de cele ce preced, recursul urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. coroborat cu art. 3041.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

DECIDE

Respinge recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul în sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 1401/10.11.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, ca fiind nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 25 Ianuarie 2010.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

dr.

Grefier,

RD//10 ex/03.02.2010

Fond:

Președinte:Valentina Vrabie
Judecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 44/2010. Curtea de Apel Galati