Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 46/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 46/R-

Ședința publică din 23 ianuarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Andreea Tabacu judecător

JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu

JUDECĂTOR 3: Gina Achim

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de recurenta GRUP PENTRU SC SRL, cu sediul în Râmnicu V, str.G-ral, nr.18, județul V împotriva sentinței comerciale nr.1127/09.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosar nr-, intimat fiind G domiciliat în com. județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat pentru recurentă și G pentru intimat.

Procedura, legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentanții părților având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Curtea față de actele și lucrările dosarului constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.

Apărătorul recurentei susține oral motivele de recurs așa cum au fost formulate în scris solicitând admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca fiind nefondat precizează că numitul G nu a fost invitat la masa creditorilor, nu a fost respectat termenul legal de 30 de zile.

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

La data de 05.06.2008, reclamantul G, în calitate de asociat al debitoarei SC." " SRL, aflată în faliment și reprezentată prin lichidatorul judiciar " ", a investit Tribunalul Comercial Vâlcea (judecătorul - sindic), cu cererea privind anularea procesului-verbal de adjudecare, încheiat la data de 23.04.2008.

În motivarea acestei contestații, reclamantul a susținut, că lichidatorul judiciar, a procedat la înstrăinarea directă a bunurilor imobile ce aparțin societății în faliment, deși avea obligația, ca în conformitate cu dispozițiile art.118 din Legea nr.85/2006, să convoace Adunarea Generală a Creditorilor, în termenul de maxim 20 de zile de la data propunerii, să supună acesteia propunerea de vânzare; după aprobare, trebuia să facă vânzarea după expirarea termenului de 30 de zile de la data publicării în ziar, făcută de lichidator, a anunțului privind condițiile de supraofertare.

Mai relevă, că adjudecarea bunurilor imobile, s-a făcut la data de 23.04.2008, fără a se respecta termenul de 30 de zile, cu încălcarea dispozițiilor art.118 alin.4 din Legea nr.85/2006. A mai susținut că procesul-verbal de adjudecare, este nul absolut.

Cu privire la prețul de ofertare, a susținut că este inferior celui real, fiind stabilit la nivelul anului 2004, fără a se reactualiza.

Prin Sentința comercială nr.1127/09.10.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, s-a admis contestația formulată de către reclamant și s-a dispus anularea vânzării, efectuată prin procesul-verbal de adjudecare, din data de 23.04.2008, încheiat de lichidator.

Pentru a hotărî în această modalitate, a reținut în considerente, că judecătorul-sindic a încuviințat vânzarea bunurilor din patrimoniul debitoarei, la data de 02.04.2008.

Potrivit art.118, pct.4 din Legea nr.85/2006, vânzarea astfel aprobată, se face, după 30 de zile, de la data ultimei publicări, făcută de lichidator în ziar, anunț ce cuprinde condițiile de supraofertare.

Acest termen, nu a fost respectat pentru emiterea procesului-verbal de adjudecare.

Împotriva acestei soluții, lichidatorul judiciar, a formulat recurs în termen legal, invocând critici de nelegalitate, încadrabile în dispozițiile art.304 pct.5 și 9 Cod procedură civilă, sub următoarele aspecte:

- instanța de fond a calificat în mod greșit cererea asociatului, ca fiind o contestație bazată pe dispozițiile Legii nr.85/2006, câtă vreme, actul de adjudecare, reprezintă titlu de proprietate, potrivit art.120 din Legea nr.85/2006 și art.518 - 520 Cod procedură civilă.

A apreciat, că acțiunea, trebuia calificată ca fiind contestație la executare și soluționată pe calea dreptului comun, argumentată pe faptul, că procedura de vânzare a fost finalizată.

- instanța de fond, nu a avut în vedere apărarea sa, prin care evidenția, că acțiunea formulată de către reclamant, nu îndeplinește dispozițiile art.112 Cod procedură civilă, respectiv, motivarea în drept, indicarea persoanelor, cu care înțelege să se judece. Nu a avut în vedere nici timbrajul.

- judecata contestației, nu s-a realizat cu citarea părților, semnatare ale actului de adjudecare.

În acest sens, a precizat, că instanța de fond, avea obligația să citeze și Societatea " ", în calitate de dobânditor al bunului imobil, pentru a-și formula apărări și pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă.

- instanța de fond, nu a aplicat corespunzător dispozițiile art.118 pct.4 din Legea nr.85/2006, reținând în mod greșit, încălcarea acestor dispoziții legale, câtă vreme s-a obținut aprobarea Adunării Generale a Creditorilor, în vederea vânzării directe, către un cumpărător identificat, la prețul propus, fără pași de supraofertare și cu încuviințarea judecătorului sindic.

A apreciat, că nu era necesară și nici obligatorie, urmarea unor pași de supraofertare, cu atât mai mult, cu cât Adunarea Creditorilor a aprobat, vânzarea, fără supraofertă, această procedură fiind necesară, numai în situația vânzării directe, fără cumpărător identificat.

A mai subliniat, în cadrul acestei critici, că instanța de fond a anulat actul de adjudecare, însă nu și Hotărârea Adunării Creditorilor, prin care s-a aprobat această vânzare.

Instanța a făcut aprecieri numai asupra termenului de 30 de zile, nu și asupra publicării unui anunț de supraofertare.

Din analiza acestor critici, prin raportare la probatoriul administrat și la dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, instanța apreciază recursul ca fiind nefondat, după cum se va detalia în considerentele ce vor urma.

În ceea ce privește calificarea acțiunii, se va preciza, că reclamantul a invocat încălcarea unor dispoziții legale din Legea privind procedura insolvenței, cu ocazia vânzării directe a bunurilor și nu norme de drept comun, privind punerea în executare asupra bunurilor vândute. De asemenea, se poate constata, că debitoarea se află în procedura de faliment și că vânzarea a avut loc în cadrul acestei proceduri, în baza unor dispoziții legale speciale.

Prin urmare, nu se poate deroga de la normele speciale, pentru a se aplica normele generale. Prin urmare, această critică, este nefondată.

Cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.112 Cod procedură civilă, în conținutul contestației formulate, instanța va constata, că nu există elemente, care să atragă nulitatea acesteia, ci dimpotrivă, este întemeiată în fapt și în drept, făcând referire la neîndeplinirea obligațiilor legale de către lichidator. Partea cu care intimatul, a înțeles să se judece, este lichidatorul, iar introducerea altor părți în cauză, reprezintă un drept de dispoziție al acesteia.

Faptul că, nu a înțeles, să-l cheme în judecată și pe semnatarul actului de adjudecare, devine o chestiune lipsită de interes față de lichidator, întrucât, nu îl vatămă, iar în ceea ce-l privește pe adjudecător, sentința nu-i este opozabilă, însă nici acesta, nu este vătămat, deoarece procedura de vânzare, se poate relua, cu respectarea dispozițiilor legale.

De aceea, nici aceste două critici, analizate cumulat, nu sunt fondate și, prin urmare, vor fi respinse.

Cu privire la fond, se va preciza, că instanța de fond a aplicat în mod corect, dispozițiile art.118 pct.4 din Legea nr.85/2006, reținând că nu au fost respectate dispozițiile legale imperative.

Chiar dacă au fost date aprobări din partea Adunării creditorilor, era obligatorie respectarea dispozițiilor legale.

În situația în care adunarea creditorilor, a aprobat propunerea privind vânzarea directă a bunului imobil în cauză, art.118 alin.4 din lege, prevede că, vânzarea nu se va putea perfecta, sub sancțiunea nulității absolute, decât după expirarea unui termen de 30 de zile de la data ultimei publicări, făcută de lichidator, în condiții de supraofertare. Aceste prevederi legale, își găsesc rațiunea, prin aceea, că provocarea unei supraoferte, prin publicarea unui anunț în ziar, se face în scopul realizării principiului maximizării averii debitorului.

În intervalul de 30 de zile de la data ultimei publicări făcută de lichidator, se poate face o supraofertă, iar vânzarea, nu se va putea perfecta, decât printr-o nouă negociere directă, după expirarea unui termen de 30 de zile, făcută de lichidator, de la data ultimei publicări a condițiilor de supraofertare.

Față de cele menționate, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta "GRUP " PENTRU "", cu sediul în Râmnicu V, str. G-ral, nr.18, județul V împotriva sentinței comerciale nr.1127/09.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosar nr-, intimat fiind G domiciliat în com. județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

, Grefier,

Red.

/2 ex/9.02.2009

Jud.fond

Președinte:Andreea Tabacu
Judecători:Andreea Tabacu, Constantina Duțescu, Gina Achim

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 46/2009. Curtea de Apel Pitesti