Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 475/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.475/COM

Ședințapublică de la 09 iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Kamelia Vlad

JUDECĂTOR 2: Erol Geli

JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim

Grefier - - -

Pe rol, judecarea recursurilor comerciala formulate de:

- recurenta creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, str.-.- nr.18, județul C;

- recurenta creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AVAS, cu sediul ales în B,--11, sector 1 și

- recurenta V asociat unic al debitoarei SC SRL, domiciliată în C, str.-.-, nr.57, -.C,.2,.49, județul C, împotriva sentinței civile nr.133/COM din 21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoarea SC SRL, cu sediul în M -, județul C și intimatul administrator judiciar SC & CO SRL, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect procedura insolvenței.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 02 iunie 2008 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 09.06.2008.

CURTEA:

Asupra recursului comercial d e față;

Prin sentința civilă nr.133/21.01.2008 judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Constanța - Secția comercială a admis excepția inadmisibilității obiecțiunilor la raportul final, respingându-le ca atare și în temeiul disp. art.131 din Legea 85/2006 a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC SRL, cu consecința radierii accestuia din evidențele registrului comerțului.

Pentru a dispune astfel a reținut judecătorul-sindic că, față de faptul că în patrimoniul debitoarei nu au existat bunuri care să fie lichidate, nu se întocmește un raport final iar obiecțiunile formulate în temeiul disp. art.129 din Legea 85/2006 nu pot fi primite.

În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.131 a reținut judecătorul-sidic că ele sunt întrunite, întrucât nu există bunuri în averea debitorului și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare pentru acoperirea cheltuielilor administrative.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs creditoarele AVAS și DGFP dar și V C, asociat al debitoarei.

Creditoarele și au arătat următoarele:

- în baza concluziilor cuprinse în raportul final, lichidatorul judiciar avea obligația de a formula împotriva fostului administrator al debitoarei acțiune pentru antrenarea răspunderii sale materiale pentru dispunerea în interes personal, continuarea unei activități ce ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de plată conform art. 138 alin.1 din Legea 85/2006;

- instanța de fond a aplicat greșit disp. art.131 din Legea 85/2006 întrucât pentru a se constata eficient inexistența surselor de finanțare, a cheltuielilor aferente procedurii erau necesare demersuri materializate în solicitarea de fonduri de la creditori;

- raportul nu este întocmit în accepțiunea disp. art.129 din Legea 85/2006 întrucât analizează foarte sumar situația patrimonială a falitei, neidentificând cauzele ce au determinat starea de încetare de plăți și personale vinovate de apariția acestei situații;

- nefiind respectată procedura aprobării raportului final creditorii nu mai pot uza de căile de atac față de hotărârea de aprobare a acestui raport; în plus aceștia nu pot folosi calea recuperării creanțelor lor prin formularea unei acțiuni în atragerea răspunderii patrimoniale a foștilor administratori.

V C și-a motivat recursul la 2.06.2008, criticând-o sub aspectele:

- debitoarea a încheiat cu SRL un contract de colaborare iar administratorul judiciar nu și-a îndeplinit atribuțiile având în vedere neachitarea drepturilor angajaților ce au lucrat pentru SRL.

- colaboratoarea nu a făcut plățile către fondul de pensii și

- situația de fapt dovedită cu acte trebuia analizată în detaliu de către lichidator.

În ședința publică din 2.06.2008 instanța a invocat din oficiu excepția nulității recursului declarat de către VCp entru nnemotivarea în termenul prevăzut de lege.

Analizând excepția invocată Curtea reține că aceasta este întemeiată întrucât din actele și lucrările dosarului înaintate Curții de către judecătorul- sindic, rezultă că hotărârea s-a comunicat debitoarei SC SRL iar dovada de comunicare a acestei hotărâri a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr.817/4.03.2008.

În acest context, formularea motivelor de recurs la hotărârea de închidere a procedurii insolvenței la 2.06.2008, în condițiile în care în cererea adresată Tribunalului Constanța de către recurenta VC( fila 11 dosar fond) aceasta arată că a știut de existența dosarului nr.2661/com/2005, în care de altfel a și fost citată, nu mai poate fi primită fiind depășit cu mult termenul de 10 zile, prevăzut de lege pentru motivarea căii de atac, exercitate la 18.03.2008.

În ceea ce privește criticile aduse de cele două creditoare, prin motivele de recurs, Curtea reține că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele:

La 10.03.2007 s-a primit de către judecătorul-sindic raportul final; el a dispus înregistrarea raportului întocmit de lichidatorul judiciar privind închiderea procedurii debitoarei

Raportul a fost întocmit în conformitate cu dispozițiile art.131 din Legea 85/2006 și cuprinde informații generale și de identificare a debitoarei, operațiunile efectuate de administratorul judiciar, cheltuielile aferente procedurii prev. de Legea 85/2006 precum și cauzele care au dus la apariția insolvenței debitoarei.

Se menționează în cuprinsul raportului că locatorul proprietar intrat în procesul de privatizare.

Urmare a licitației organizată de creditorul majoritar Transilvania (59,40%) a fost declarat câștigător ce a devenit acționarul majoritar al locatorului proprietar.

După achiziționarea pachetului de acțiuni de la Transilvania, SRL a încheiat un contract de colaborare cu debitoarea, ce a încetat la sfârșitul anului 2001.

Potrivit acelorași concluzii lichidatorul a arătat că în situația expusă, nu se consideră întrunite cerințele prev. de lege pentru antrenarea răspunnderii materiale a fostului administrator întrucât principala cauză ce a generat starea de insolvență a debitoarei a fost determinată de încetarea contractului de locațiune a gestiunii după o perioadă de opt ani ca urmare a privatizării locatorului proprietar al activului și care a coincis cu încetarea activității societății insolvente.

În raport de cele concluzionate de lichidator, nu poate fi primită critica creditoarelor conform cu care lichidatorul avea obligația să stabilească persoanele vinovate de starea de insolvență și să formuleze cerere de antrenare a răspunderii materiale a acestora.

Nu este întemeiată nici critica potrivit cu care judecătorul-sindic nu a aplicat corect dispozițiile art.131 din Legea 85/2006, întrucât aceste dispoziții legale nu instituie vreo obligație în sarcina judecătorului sindic concretizată în demersuri de solicitare de fonduri de la creditori, aceștia din urmă fiind cei care oferă aceste fonduri.

Față de conținutul raportului întocmit în cauză de lichidator, arătat de instanța de recurs mai sus, nu poate fi împărtășită nici critica recurentelor potrivit cu care el este un raport extrem de sumar și incomplet.

Argumentul potrivit cu care nemaimpunându-se aprobarea raportului final, creditorii sunt lipsiți de calea de recuperare a creanțelor prin intermediul acțiunii de antrenare a răspunderii materiale a persoanelor răspunzătoare nu face hotărârea judecătorului sindic reformabilă, în contextul respectării de către acesta a dispozițiilor art.131 dinn Legea 85/2006.

În plus creditorii au la îndemână calea de atac ce se poate exercita împotriva hotărârii de închidere a procedurii falimentului.

Față de cele arătate, Curtea va respinge recursurile creditorilor, în temeiul disp.art.312 Cod procedură civilă, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de recurenta creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, cu sediul în C, str.-.- nr.18, județul C și recurenta creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AVAS, cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr.133/COM din 21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoarea SC SRL, cu sediul în M -, județul C, recurenta - intimată C V - asociat unic la SC SRL, cu domiciliul în C, str.-.- nr.57,-.C,.II,.49, județul C și intimatul administrator judiciar SC & CO SRL, cu sediul în C,-, județul C, ca nefondat.

Anulează recursul formulat de recurenta - intimată C V - asociat unic la SC SRL, cu domiciliul în C, str.-.- nr.57,-.C,.II,.49, județul C, împotriva sentinței civile nr.133/COM din 21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, pentru nemotivare în termen.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 09.06.2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Pentru grefier, - -, aflată în, semnează conf. art.261 alin.2 Cod procedură civilă, Grefier-,

Jud.fond:

Red.dec.jud.-

tehnored.Gref.

2ex/14.07.2008

Președinte:Kamelia Vlad
Judecători:Kamelia Vlad, Erol Geli, Adriana Gherasim

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 475/2008. Curtea de Apel Constanta