Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 477/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 477
Ședința publică din 10 iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mircea Boar
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER: -
S-au luat în examinare recursurile declarate de creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, cu sediul ales în B,-‑11, sector 1 și C-S, cu sediul în Reșița,- împotriva sentinței comerciale nr. 125/JS din 7 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S, privind pe debitoarea SERVICII COMUNALE, cu sediul în,-, jud. C-S, prin lichidator judiciar, cu sediul în T,-,. 3 și pârâta, cu domiciliul în,-, -. 18, jud. C-
La apelul nominal se prezintă avocat, din Baroul Arad, pentru pârâta, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că s-a depus prin registratura instanței o întâmpinare din partea pârâtei după care, nefiind formulate alte cereri se acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea recursurilor atât pe fond cât și pentru lipsa calității procesuale active a creditoarelor, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Constatând că prin sentința comercială nr. 125/JS din 7 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr. 5.- al Tribunalului C‑S au fost respinse obiecțiunile la raportul final de lichidare formulate de creditorul B, fiind aprobat raportul final întocmit de lichidatorul SP, în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SERVICII COMUNALE și radierea acestuia din registrul comerțului de sub nr. J-, s‑a respins cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale în solidar a membrilor organelor de conducere a societății debitoare, în temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006, a fost descărcat lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități și în temeiul art. 135 din Legea nr. 85/2006 s‑a dispus notificarea sentinței Direcției Finanțelor Publice C‑S, Oficiului Registrului Comerțului, pentru efectuarea mențiunii de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea prin Buletinul procedurilor de insolvență, stabilind că raportul final nu a fost depus prematur și că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru antrenarea răspunderii nefiind dovedite elementele acesteia,
Având în vedere că creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului ‑, declarând recurs, a solicitat admiterea recursului, a se dispune în condițiile dispozițiilor art. 304 pct. 5, casarea hotărârii atacate și pe cale de consecință, trimiterea cauzei în vederea rejudecării la instanța de fond iar în condițiile în care va fi respinsă această cerere, admiterea recursului în condițiile dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8 și 9, coroborate cu dispozițiile art. 3041din Codul procedură civilă, modificarea sentinței atacate și, pe cale de consecință, dispunerea continuării procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu motivarea că:
Instanța de fond a procedat greșit pronunțându‑se pe ambele cereri în cadrul aceleiași hotărâri, obiecțiunile formulate de și cererea de antrenare a răspunderii împotriva persoanelor care au făcut parte din conducerea falitei formulată de către lichidator acestea fiind cereri distincte care tratează aspecte distincte, la fel cum în mod distinct sunt tratate în cadrul Legii nr. 85/2006, modificată;
Odată cu respingerea cererii lichidatorului însă și obiecțiunile devin nefondate, nu neîntemeiate cum din eroare a considerat instanța de fond, întrucât temeiul invocat este exact C raportat la situația de fapt supusă judecății, respectiv dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, modificată, astfel că modalitatea corectă de abordare ar fi fost ca obiecțiunile să fie admise până la rămânerea irevocabilă a eventualei hotărâri de respingere a cererii lichidatorului, moment în care ar fi trebuit să se formuleze un alt raport de închidere a procedurii;
În forma în care hotărârea atacată a fost pronunțată însă instanța de fond a acordat Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului calitate procesuală - deși nu se știe de care - față de cererea formulată de lichidator, fără ca recurenta să formuleze o cerere de intervenție în nume propriu, ceea ce este inadmisibil;
Tot inadmisibil este și faptul că, rezultatul acordării calității procesuale dă dreptul recurentei să atace hotărârea și pe fondul cereri formulate de lichidator, fără ca ea să-și fi arătat punctul de vedere în contradictoriu cu celelalte părți, în fondul procesului;
Pe cale de consecință, hotărârea atacată trebuie casată și trimisă în vederea rejudecării, mai ales pentru a acoperi viciul de a se fi pronunțat o hotărâre fără ca părțile să-și poată exprima în mod legal opinia, cu atât mai mult cu cât acest aspect este în interesul recurentei, iar rezultatul cererii lichidatorului este în deplină concordanță și cu obiecțiunile formulate;
Pe fondul cauzei, debitoarea a fost lipsită de lichidități pentru că a fost administrată cu rea‑credință sau neglijență iar creditorii nu‑și mai pot recupera creanțele deși scopul procedurii este de a pune la îndemâna creditorilor proceduri speciale prin care să își poată acoperi creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ce privește judecarea acestora cât și probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și cauzalitate;
Lichidatorul a menționat persoanele din vina cărora s‑a ajuns la faliment însă fără să aștepte ca instanța să se pronunțe a formulat raport final prin care a solicitat închiderea procedurii, forțând instanța să se pronunțe și asupra cererii prin hotărârea prin care a respins obiecțiunile și astfel statul român, reprezentat în cauza de față prin, a suferit un prejudiciu a căror existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul-sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului;
În cauză s-a dispus închiderea procedurii falimentului, cu nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 85/2006 și sub aspectul neparcurgerii în totalitate a etapelor de lichidare judiciare prevăzute de legiuitor și prin dispunerea închiderii procedurii, fără ca AVAS, să-și recupereze integral creanța încât creditorii au fost lipsiți de posibilitatea reală de a formula cererea de angajare a răspunderii patrimoniale, chiar cum este situația de față în care lichidatorul nu a înțeles să promoveze respectiva acțiune.
Având în vedere că și creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C-S, declarând recurs, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței judiciare recurate ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fond a se dispune antrenarea răspunderii materiale a pârâtei și obligarea acesteia la plata sumei de 3.340.515,26 lei, reprezentând creanțe bugetare cu motivarea că aceasta se impune conform raportului final întrucât deși aceasta a condus de fapt întreaga activitate a debitoarei începând cu anul 1999 până în 2001, în perioada 2000-2001 nu a condus contabilitatea, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006,
Văzând că în cauză a formulat întâmpinare pârâta, solicitând respingerea recursurilor, arătând că:
Recurentele nu au calitate procesuală activă în ce privește capătul de cerere referitor la atragerea răspunderii organelor de conducere, acțiune pe care o poate introduce numai lichidatorul, respectiv administratorul judiciar sau comitetul creditorilor, cu autorizarea judecătorului sindic și în măsura în care lichidatorul a formulat cererea, hotărârea prin care aceasta a fost respinsă nu poate fi atacată cu recurs de către creditori;
Nu sunt îndeplinite condițiile pentru casarea cu trimitere, recurenta nemenționând în concret ce normă de procedură ar fi fost încălcată, judecarea deodată a obiecțiunilor la raport și a cererii de atragere a răspunderii nefiind interzisă;
Comiterea faptei care ar justifica angajarea răspunderii și legătura de cauzalitate între aceasta și starea de încetare de plăților nu au fost dovedite.
Considerând că nu există nici un impediment legal pentru ca instanța să fie investită, prin raportul lichidatorului judiciar, simultan, cu cereri privind închiderea procedurii colective a insolvenței și angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere pentru o parte a pasivului societății debitoare și că acestea pot fi soluționate prin aceeași hotărâre, precum și că argumentele de oportunitate invocate cu privire la acest aspect, nu se regăsesc în speță, în măsura în care cererea privind angajarea răspunderii a fost respinsă,
- distincția între temeiul respingerii, ca nefondate sau neîntemeiate, a obiecțiunilor creditoarei recurente, este lipsită de interes și că admiterea obiecțiunilor până la rămânerea irevocabilă a hotărârii în ce privește angajarea răspunderii precum și întocmirea, la acel moment, a unui nou raport asupra necesității închiderii procedurii, nu se justifică,
- prin modul în care a procedat, instanța de fond nu a acordat și nu putea acorda creditoarei calitate procesuală față de cererea formulată de lichidator și nici dreptul de a ataca hotărârea pe fondul cererii formulate de lichidator, cum susține recurenta,
- nu se impunea ca aceasta să-și fi arătat punctul de vedere în contradictoriu cu celelalte părți, în fondul procesului, referitor la angajarea răspunderii, cerere cu privire la care nu avea calitate procesuală, și deci nu există temeiuri pentru ca hotărârea atacată să fie casată și cauza trimisă în vederea rejudecării,
- în măsura în care potrivit dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin săvârșirea anumitor fapte anume prevăzute de textul lege respectiv și, potrivit aceluiași text de lege, numai comitetul creditorilor mai poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea menționată și răspunderea amenință să se prescrie,
Reținând că, în fapt, prima instanță a fost sesizată cu o atare acțiune de către lichidatorul judiciar, cererea acestuia fiind însă respinsă,
Considerând, inclusiv în ceea ce privește recursul declarat de creditoarea C‑S, raportat la termenii în care este redactat recursul acesteia că, pe de o parte, creditoarele recurente nu au calitatea de a se substitui lichidatorului judiciar, criticând respingerea cererii formulată de către acesta și, pe de altă parte, că cererea de a se dispune angajarea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale societății debitoare, nu poate fi făcută de o persoană căreia legea nu îi conferă o atare calitate, respectiv de un creditor și nu de către comitetul creditorilor, astfel că o analiză pe fond a întrunirii condițiilor prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu poate fi făcută,
- prin urmare, ambele recursuri fiind neîntemeiate, prin aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, trebuie respinse,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, cu sediul ales în B,-‑11, sector 1 și C-S, cu sediul în Reșița,- împotriva sentinței comerciale nr. 125/JS din 7 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-S, privind pe debitoarea SERVICII COMUNALE, cu sediul în,-, jud. C-S, prin lichidator judiciar, cu sediul în T,-,. 3 și pârâta, cu domiciliul în,-, -. 18, jud. C-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 10 iunie 2008.
PREȘEDINTE Pt. JUDECĂTOR JUDECĂTOR
aflat în concediu de odihnă,
semnează președinte
GREFIER
Red. /Dact.
2 ex./7.07.2008
Primă instanță - Tribunalul C-
Judecător
Președinte:Mircea BoarJudecători:Mircea Boar, Csaba Bela Nasz, Maria
