Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 500/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIE Nr. 500
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valentina Vrabie
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
Judecător: dr. - -
Grefier: - -
.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea B, cu sediul în B, sect.1--11, împotriva sentinței comerciale nr.801/09.06.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC V SRL G cu sediul în G, str.- -.4 și prin lichidator judiciar G cu sediul în G,-,.5, intimații-pârâți domiciliat în G,-, -.12,.24 și domiciliat în G,-,.6C,.98 și intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galați, cu sediul în G,-, având ca obiect - procedura insolvenței - închidere procedură.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prezentul recurs se află la primul termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxelor judiciare și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr.344/1.04.2008, pronunțată de JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure l-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei L G, în temeiul art.131 din Legea 85/2006 și radierea debitoarei din registrul comerțului, cu aplicarea în cauză a disp.art.135-136 din Legea 85/2006.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea înregistrat sub nr- din 22 mai 2008 pe rolul Curții de Apel Galați - secția comercială, maritimă și fluvială.
Prin decizia nr.502/18.05.2009, s-a admis recursul declarat de creditoare, s-a casat sentința nr.344/2008 a Tribunalului Galați și s-a dispus trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeași instanță.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a invocat disp. art. 312 alin. 5 rap. la art. 304 Cod procedură civilă și a considerat că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin Încheierea din 26.02.2008, judecătorul sindic a autorizat pe creditoarea să promoveze cerere în antrenare răspundere patrimonială a membrilor organelor de conducere ale debitoarei considerând că sunt întrunite condițiile prev. de art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006.
O cerere întemeiată pe disp. art. 138 din Legea insolvenței nu poate fi introdusă și soluționată decât în cadrul procedurii de către judecătorul sindic, situație ce rezultă cu prisosință, din coroborarea prevederilor art.140 din lege (referitoare la destinația sumelor realizate în condițiile art. 138) cu dispozițiile art.136 din Legea nr.85/2006 (referitoare la descărcarea judecătorului sindic de orice îndatoriri și responsabilități, prin închiderea procedurii).
În speță, creditoarea a depus cererea la Oficiul Poștal B la data de 26.03.2008 și a fost înregistrată la grefa instanței la data de 01.04.2008.
Este evident că cererea a rămas nesoluționată din motive neimputabile judecătorului sindic de vreme ce a fost depusă la dosarul cauzei după pronunțarea hotărârii recurate.
Însă, potrivit art.104 Cod procedură civilă, actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui.
În speță, cererea întemeiată pe disp. art.138 din Legea nr.85/2006, a fost predată la Oficiul Poștal la 26.03.2008, deci se consideră introdusă în termenul defipt de lege (anterior închiderii procedurii insolvenței).
Așa fiind, a constatat că judecătorii au obligația de a soluționa toate cererile cu care au fost investiți, potrivit art.129 aliniat ultim Cod procedură civilă.
Prin nesoluționarea cererii în antrenare răspundere patrimonială, instanța de fond, practic a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
După casarea cu trimitere spre rejudecare, la Tribunalul Galați - Secția Comercială - judiciare cauza a fost înregistrată sub nr- din 14 iulie 2008.
Tribunalul Galați, prin sentința nr.801/9.06.2006, a respins obiecțiunile formulate de creditoarea împotriva raportului final, ca fiind rămase fără obiect.
A respins ca nefondată cererea în antrenare răspundere formulată de creditoarea în contradictoriu cu pârâții și, în calitate de foști administratori ai debitoarei.
A aprobat raportul final, întocmit de lichidatorul judiciar
A dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei G și radierea acesteia din registrul comerțului.
A dispus descărcarea judecătorului-sindic lichidatorului și a tuturor persoanelor care i-au asistat, de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitoare și averea acesteia, creditori, titulari de garanții și asociați.
A admis cererea lichidatorului și a dispus plata către acesta, din fondul de lichidare, a sumei de 11483 lei, reprezentând onorariu și cheltuieli de procedură.
Pentru a hotărî astfel, a reținut următoarele:
Obiecțiunile nr. 35.434 din 19 decembrie 2007, formulate de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B împotriva Raportului final nr. 1512 din 7 decembrie 2007 sunt rămase fără obiect.
În baza disp. art. 129 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată, creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin cinci zile înainte de data convocării adunării creditorilor pentru aprobarea raportului final.
În cauza de față, lichidatorul Societatea Gaî ntocmit Completarea nr. 117 din 22 februarie 2008 la raportul final - necontestată de creditori - iar Judecătorul-sindic a încuviințat la termenul de judecată din 26 februarie 2008 cererea acesteia din urmă, autorizând-o să promoveze cererea în răspundere conform disp. art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, modificată.
Ca atare, Judecătorul-sindic a apreciat că Obiecțiunile nr. 35434 din 19 decembrie 2007 sunt rămase fără obiect.
Conform disp. art. 131 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată, în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, Judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Potrivit disp. art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, modificată, o procedură de faliment va fi închisă atunci când Judecătorul-sindic a aprobat raportul final. În urma unei cereri a lichidatorului, Judecătorul-sindic va pronunța o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice, dispunând și radierea acestora.
În fapt, debitoarea V G, prin lichidator a apreciat că se află în stare de insolvență și a solicitat deschiderea procedurii falimentului în formă simplificată, cererea fiind admisă de Judecătorul-sindic prin Sentința Comercială nr. 986 din 25 septembrie 2007.
activitatea debitoarei, lichidatorul Societatea G nu a identificat în averea acesteia bunuri sau valori urmăribile, pe care să le poată valorifica pentru acoperirea pasivului în valoare totală de 185,34 lei reprezentând creanță în sumă de 56,51 USD declarată de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B, motiv pentru care a solicitat închiderea procedurii falimentului debitoarei.
Față de considerentele expuse și de dispozițiile legale menționate, în temeiul disp. art. 11 alin. 1 lit. n și art. 25 lit. k din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată, Judecătorul-sindic a reținut că cererile lichidatorului sunt fondate, cu consecința admiterii lor, aprobării Raportului final nr. 1512 din 7 decembrie 2007, închiderii procedurii falimentului debitoarei V G și a radierii falitei din Registrul Comerțului cu aplicarea în cauză a disp. art. 136 și art. 135 din lege.
Pentru aceleași considerente, potrivit disp. art. 4 din lege, Judecătorul-sindic a admis cererea lichidatorului privind plata din fondul de lichidare a sumei de 11483 lei reprezentând cheltuieli de procedură.
Cât privește cererea în răspundere nr. 9292 din 26 martie 2008 reținut că în conformitate cu disp. art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată, la cererea lichidatorului, Judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de conducere care au cauzat starea de insolvență a debitorului prin comiterea vreuneia din faptele enumerate la lit. a-
În speța dedusă judecății, contrar susținerilor din cererea în răspundere, creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B nu a făcut dovada că pârâții și, în calitate de administratori ai debitoarei V G, aflată în procedura falimentului au comis cu intenție faptele prevăzute de disp. art. 138 alin. 1 lit. c, f și e din Legea nr. 85/2006, modificată, condiție de admisibilitate pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a acestora pentru plata pasivului în valoare de 185,34 lei.
Față de cele ce preced, în temeiul disp. art. 11 alin. 1 lit. g din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată, Judecătorul-sindic a considerat că cererea în răspundere este nefondată, urmând să o respingă ca atare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs creditoarea B, înregistrat sub nr- - supliment 2 pe rolul Curții de Apel Galați - Secția Comercială, Maritimă și Fluvială.
Sentința recurată a fost criticată sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, pentru următoarele motive:
În mod greșit judecătorul-sindic a respins cererea în antrenare răspundere patrimonială a fostului administrator al debitoarei ignorând prevederile legale incidente speței, precum și proba cu înscrisuri administrată în cauză.
Lichidatorul judiciar nu a întocmit un raport amănunțit care să evidențieze cauzele care au determinat ajungerea debitoarei în stare de insolvență.
Concret nu s-au verificat cauzele pentru care debitoarea nu a virat contribuția la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, creanța preluată de recurentă în temeiul OUG95/2003, aprobată prin Legea 557/2003, fiind în cuantum de 185,34 RON.
Prin neținerea contabilității în conformitate cu legea, pârâții au încălcat disp.art.73 alin.1 lit.c și alin.2, art.134 alin.1 și art.181 din Legea 31/1990 republicată, precum și art.11 alin.4 din Legea 82/1991 republicată.
De asemenea, prin neplata la termen, a contribuției la. pârâții au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, faptă prev. de art. 138 lit.f din Legea 85/2006.
Mai mult, nevirarea contribuției personale a angajatorilor reprezintă infracțiunea prev. de art.94 din OUG150/2002, rap. la art.454 și Cod Penal art.280 din Codul muncii.
A mai susținut recurenta că instanța de fond a aplicat greșit regulile răspunderii instituite de disp.art.138 din Legea 85/2006, în sensul că din sintagma "au contribuit"aceasta trebuia să rețină că este suficient ca fapta fostului administrator să reprezinte numai o condiție favorabilă ajungerii societății debitoare în stare de insolvență.
În drept, a invocat disp. art.299-316.pr.civ. art.138 și următoarele din Legea 85/2006.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În mod corect a reținut judecătorul-sindic că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.138 din Legea 85/2006, pentru a putea dispune antrenarea răspunderii patrimoniale a foștilor administratori sociali ai debitoarei.
Astfel, deși prejudiciul cauzat creditorilor, prin ajungerea societății debitoare în stare de insolvență și nerecuperarea creanțelor în cadrul procedurii este cert în speță nu s-a făcut dovada săvârșirii vreuneia din faptele expres și limitativ prevăzute de art.138 alin.1 din Legea 85/2006, cu vinovăție, precum și dovada existenței legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
Astfel, nepredarea actelor și evidențelor contabile ale debitoarei către lichidatorul judiciar, în condițiile art.35 rap. la art.28 din Legea 85/2006 poate constitui o prezumție în sensul neținerii evidenței contabile în conformitate cu legea, fapta prev. de art.138 alin.1 lit.d din lege, cu condiția că această prezumție judecătorească să se coroboreze cu alte mijloace de probă.
În speță, însă, așa cum corect a reținut judecătorul-sindic nu s-au administrat alte mijloace de probă, iar întreaga corespondență purtată cu pârâții s-a restituit cu mențiunea "destinatar mutat". Mai mult, indiciile săvârșirii vreuneia din faptele prev. de art.138 din lege trebuie să rezulte din rapoartele administratorului/lichidatorului judiciar, ceea ce nu este cazul, în speță.
Cât privește susținerea în sensul că, prin nevirarea contribuției angajatorilor către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate s-ar fi folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri (faptă prev. de art.138 alin.1 lit.f din lege) și s-ar fi săvârșit, de asemenea infracțiunea prev. de art.94 din OUG150/2002, constată că este o afirmație lipsită de fundament probator.
Concret, în lipsa actelor și evidențelor contabile, nu există nici o dovadă în sensul că această sumă ar fi fost reținută și nevirată (cu alte cuvinte, că ar fi fost deturnată) de vreme ce neplata către fond poate constitui doar un rezultat al stării de insolvență, iar nu o cauză acesteia.
Față de considerentele ce preced, potrivit art.312 alin.1 rap. la art.304 indice 1.pr.civ. va respinge prezentul recurs, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-creditoare B, cu sediul în B, sect.1--11, împotriva sentinței comerciale nr.80/09.06.2009 pronunțată în dosarul nr- la Tribunalul Galați, ca fiind nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Fond: -
Red.
Tehnored:
12 Octombrie 2009/10 ex.
Președinte:Valentina VrabieJudecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure
