Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 55/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA Nr. 55/
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Rodica Dorin
Judecător- dr. - -- Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Mariana Ghena
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de creditoarea Bank- Sucursala G, cu sediul în G,-, -odern,jud.G, împotriva încheierii din data de 12.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatii: SRL- prin lichidator judiciar, Administrația Finanțelor Publice G, SC SRL B și C de pe lângă Tribunalul Galați, având ca obiect- procedura insolvenței- Legea nr.85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde pentru recurenta-creditoare - consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este motivat și timbrat.
Reprezentantul recurentei depune la dosar chitanța Nr./14.12.2009 privind plata taxei judiciare de timbru în sumă 40 lei și învederează că lichidatorul judiciar al debitoarei SC SRL G i-a înmânat o copie de pe sentința comercială nr.1204 din 07.11.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, prin care s-a dispus începerea procedurii simplificate a falimentului debitoarei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei învederează că s-a contestat de către creditoare planul de distribuție a prețului rezultat în urma vânzării imobilului aflat în proprietatea debitoarei și nu tabelul definitiv consolidat al creditorilor debitoarei. Având în vedere faptul că CEC Bank SA are calitatea de creditoare garantată, era îndreptățită ca la distribuția prețului să calculeze accesorii conform disp.art.41 alin.2 din Legea 85/2006. Pentru motivele aflate în scris la dosar solicită admiterea recursului formulat împotriva încheierii din 12.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, modificarea acesteia în sensul admiterii contestației formulată împotriva planului de distribuție a prețului rezultat urmare vânzării imobilului aflat in proprietatea debitoarei. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată, sub rezerva ca până la sfârșitul ședinței de judecată să depună la dosar chitanța.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 12.03.2009, pronunțată de JUDECĂTOR 3: Valentina Vrabie l-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galațis -a respins contestația formulată de creditoarea Bank - Sucursala G împotriva planului de distribuție întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei, ca nefondată.
S-a aprobat decontul de cheltuieli nr.643/2009 și s-a dispus plata sumei de 1595 lei din averea debitoarei către lichidatorul judiciar.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a reținut că, potrivit tabelului definitiv consolidat al creditorilor debitoarei L, creanța suplimentară în sumă de 21.521,34 lei pretinsă de creditoarea CEC Bank SA a fost respinsă în temeiul art.41 din Legea nr.85/2006 creditoarea figurând cu o creanță garantată de 176.747,10 lei. Acest tabel a fost afișat în data de 15.09.2009 și comunicat CEC Bank, prin fax precizându-se că această creditoare nu a înțeles să formuleze contestație.
În acest context a motivat că în mod corect lichidatorul judiciar a întocmit planul de distribuție în care creditoarea contestatoare este cuprinsă cu aceeași sumă ca și cea din tabelul definitiv, respectându-se ordinea prev. de art.123 din Lege.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs creditoarea CEC Bank - Sucursala G înregistrat sub nr.unic - pe rolul Curții de Apel.
A criticat încheierea recurată pentru nelegalitate și netemeinicie motivând următoarele:
În mod greșit lichidatorul judiciar a apreciat că suma de 21.521,34 lei reprezintă o creanță suplimentară, în fapt fiind vorba de accesoriile calculate până la data vânzării bunului.
Faptul că diferența de 21.521,34 lei nu reprezintă o creanță suplimentară rezultă chiar din adresa nr.6865/09.09.2008 prin care a precizat care este creanța și compunerea acesteia: 155.850,28 lei credit, 41.622,16 lei dobânda restantă, 796 lei contravaloarea poliței de asigurare. Comparând suma solicitată în declarația de creanță cu suma comunicată prin această adresă rezultă clar în ce constă diferența dintre suma de 176.747,10 lei și 198.268,44 lei, respectiv accesorii calculate până la momentul vânzării bunului.
Arată că singura condiție impusă de legiuitor cu privire la calculul accesoriilor creanței garantate este cel legat de prețul la care a fost vândut bunul din patrimoniul debitoarei, respectiv de a fi mai mare decât valoarea inițial evaluată a acestuia.
A precizat că, în cauză, imobilul a fost evaluat la prețul de 215.000 lei și a fost vândut la prețul de 260.766 lei iar în calitate de creditoare garantată era îndreptățită ca la distribuția prețului să calculeze accesorii conform art.41 alin.2 din Legea nr.85/2006.
Lichidatorul nu a ținut cont de aceste dispoziții astfel că, în procesul-verbal de distribuție a prețului nu a cuprins și aceste accesorii, calculate până la data vânzării bunului, banca neacoperindu-și în aceste condiții întreaga creanță.
A învederat că în aceste condiții, în mod corect a contestat planul de distribuție a prețului și nu tabelul definitiv consolidat.
Deși în cadrul contestației a arătat că este vorba despre plata accesoriilor instanța de fond în mod greșit a considerat că recurenta creditoare a solicitat înscrierea unei creanțe suplimentare.
În raport de aceste motive a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii contestației.
În drept, a invocat disp.art.304 pct.7 și 8.pr.civ.
Lichidatorul judiciar prin concluzii scrise depuse la dosar a solicitat respingerea recursului întrucât, instanța de fond în mod corect și legal a reținut faptul că nu pot face obiectul distribuirii decât sumele ce au făcut obiectul unei declarații de creanțe admise definitiv în tabel, tabel care nu a fost contestat iar prin distribuirea făcută lichidatorul a respectat întocmai ordinea de preferință prev. de art.123 din Lege.
A mai învederat că bunul s-a valorificat la o sumă reprezentând 50% din prețul de pornire, suma achitată de adjudecatar fiind de 219,131 lei, sub prețul de evaluare iar raportul de evaluare întocmit la data acordării creditului nu poate fi primit de instanță.
În acest sens lichidatorul judiciar a motivat că expresia "inițial evaluată" se referă la evaluarea făcută în cadrul procedurii și nu la o evaluare a bunului de către creditor. Ar fi fost posibilă actualizarea, în opinia lichidatorului, numai în situația în care prețul obținut ar fi fost mai mare decât cel din raportul de evaluare întocmit în cauză.
Analizând actele dosarului prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, reține următoarele:
Creditoarea CEC Bank - Sucursala Gaf ost înscrisă în tabelul definitiv al creditorilor împotriva debitoarei L cu o creanță garantată în sumă de 176.747,10 lei.
Imobilul, proprietatea debitoarei și care a constituit obiectul garanției a fost vândut în cadrul procedurii de lichidare a bunurilor din averea debitoarei.
În urma vânzării bunului suma obținută a fost distribuită recurentei creditoare până la concurența sumei înregistrată cu titlu de creanță în tabelul definitiv consolidat, de 176.747,10 lei refuzându-se distribuirea sumei de 21.521,34 lei calculată, cu titlu de accesorii la creanța garantată, până la data vânzării. S-a motivat în esență că această sumă nu a fost înregistrată în tabelul suplimentar al creanțelor care nu a fost contestat de creditoarea Bank SA și, prin urmare suma care se cuvine acesteia după valorificarea bunului asupra căruia poartă garanția nu poate fi decât cea din tabelul definitiv consolidat.
În cauză atât lichidatorul judiciar cât și judecătorul sindic în mod greșit nu a ținut seama de prevederile art.41 alin.2 coroborat cu art.121 alin.1 pct.2 din Legea nr.85/2006.
Potrivit art.41 alin.2 din Legea nr.85/2006 "Prin excepție de la alin.1, creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv și/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garanțiilor, evaluată în conformitate cu art.39 alin.1 lit.A, dar nu mai mult decât valoarea totală a creanței garantate de acea garanție.
La distribuția prețului garanției, creditorul garantat va fi îndreptățit să calculeze accesoriile la creanța garantată până cel mult la data vânzării bunului, cu condiția ca prețul bunului să fie corespunzător mai mare decât valoarea inițial evaluată".
Rezultă că în alin.2 al art.41 din Legea nr.85/2006 este consacrată o excepție de la suspendarea curgerii accesoriilor (dobânzi, majorări, penalități) și ea privește creanțele garantate. Recurenta reditoare a fost înregistrată în tabelul definitiv consolidat cu suma de 176.747,10 lei reprezentând valoare totală a creanței garantată de bunul care constituie obiectul garanției.
Pentru ca recurenta-creditoare să fie îndreptățită să calculeze accesorii până la data vânzării bunului trebuie ca acestea să fie calculate și solicitate de titularul lor, condiție îndeplinită în cauză.
Nu pot fi reținute argumentele instanței de fond și ale lichidatorului judiciar conform cărora o atare sumă nu poate fi acordată decât s-a înregistrat în tabelul definitiv consolidat.
pot fi acordate până la data vânzării bunului, ca și limită maximă până la care pot fi percepute. Această limită maximă nu poate fi stabilită la data intrării în procedura simplificată spre deosebire de termenele limită până la care se pot înregistra creanțele suplimentare și se definitivează tabelul consolidat.
Prin urmare, cererea pentru acordarea accesoriilor la creanța garantată este diferită de cererea pentru înregistrare unei creanțe născută după deschiderea procedurii și care se înregistrează în tabelul suplimentar.
O ultimă cerință pentru ca să se poată calcula accesorii la creanțele garantate este aceea ca prețul bunului obținut în urma vânzării să fie mai mare decât valoarea inițială evaluată a acestuia.
Valoarea inițial evaluată la care se referă teza a II-a a alin.2 al art.41 este valoarea creanței garantate înscrisă în tabelul definitiv.
Aceasta rezultă chiar din cuprinsul art.41 alin.2 teza I din Lege potrivit cu care creanța garantată se înscrie în tabelul definitiv la valoarea garanției, evaluată conform art.39 alin.1 lit.A din Lege.
Prin înscrierea creanței CEC Bank ca și creanța garantată în sumă de 176.747,10 lei rezultă că valoarea bunului asupra căruia purta garanție la data înregistrării creanței garantate era în limita acestei sume.
Astfel, înregistrarea creanței CEC Bank ca și creanță garantată nu putea să aibă loc fără o evaluare a bunului ce constituie obiectul garanției pentru a se stabili limitele creanței garantate. Dacă lichidatorul judiciar nu a respectat textul art.41 alin.2 teza I din Lege, în sensul că nu a procedat la evaluarea bunului la data verificării înregistrării cererii de creanță a creditoarei CEC Bank și totuși a înregistrat creanța acesteia ca fiind garantată în limita sumei de 176.747,10 lei înseamnă că a acceptat că valoarea bunului este în limita acestei sume cu atât mai mult cu cât nu s-au înregistrat contestații sub acest aspect.
Așadar, reținând că valoarea inițială a bunului asupra căruia purta garanția CEC Bank a fost de 176.747,10 lei iar bunul a fost vândut la suma de 260.766 lei inclusiv TVA, respectiv 219.131 lei fără TVA, în cauză este îndeplinită și ultima condiție pentru a se calcula și acorda accesorii pentru creanța garantată, respectiv accea că prețul bunului obținut în urma vânzării să fie mai mare decât valoarea inițială a acestuia.
În raport de considerentele arătate reținem că în cauză, sunt îndeplinite condițiile prev. de art.41 alin.2 din Legea nr.85/2006 cu modificările ulterioare iar recurenta creditoare este îndreptățită să i se distribuie și accesoriile la creanța garantată până la data vânzării bunului conform art.121 alin.1 pct.2 din Lege.
Instanța de fond fără a verifica îndeplinirea cerințelor dispozițiilor legale incidente în cauză a respins contestația cu o motivare străină de motivele de fapt și de drept invocate prin cererea dedusă judecății, pronunțând o hotărâre nelegală.
În temeiul art.312 alin.1 și 2.pr.civ. coroborat cu art.304 pct.7 și 9.pr.civ. va admite recursul cu consecința modificării sentinței recurate în sensul admiterii contestației împotriva planului de distribuire a prețului obținut în urma valorificării bunului asupra căruia poartă garanția creditoarei CEC Bank.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditoarea C Bank A B - prin Sucursala G,cu sediul in-, -odern, împotriva încheierii din 12.03.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
Modifică în parte încheierea recurată, în sensul că:
Admite contestația formulată de creditoarea Bank B împotriva planului de distribuire nr.3536/26.11.2008, în sensul că dispune distribuirea către contestatoare a sumei de 194.169,70 lei, debit principal și accesorii.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.
Obligă intimata debitoare către recurenta-contestatoare la 20,3 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, dr.- - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno.O/15.02.2010/8 ex.
Fond- jud.sindic
Președinte:Rodica DorinJudecători:Rodica Dorin, Mariana Ghena, Valentina Vrabie
