Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 607/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr intern 748/2008)
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 607
Ședința publică de la 20 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase
JUDECĂTOR 2: Ruxandra Monica Duță
Judecător - -
Grefier -
***************
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect recursul formulat de debitoarea contestatoare SC SRL B -J5. CUI -, în contradictoriu cu intimata creditoare ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR B și intimata administrator judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ ", " B, împotriva Sentinței comercialenr.809/21.02.2008 pronunțată de Secția a VII-a comercială a Tribunalului București în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta contestatoare prin avocat G, care depune împuternicire avocațială colectivă la dosar, lipsind intimații.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocatul recurentei depune la dosar dovezi privind achitarea taxei judiciare de timbru pentru suma de 20 lei, achitate cu mai multe chitanțe CEC și timbru judiciar mobil de 0,15 lei, ce sunt anulate de instanță.
Având cuvântul pe cereri, solicită suspendarea executării sentinței recurate dar nu insistă dacă la acest termen se pot pune concluzii în recurs. Alte cereri nu are de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții în susținerea recursului.
Recurenta debitoare contestatoare, prin avocat, solicită admiterea recursului și casarea hotărârii de fond, cu cheltuieli de judecată ce le va solicita pe cale separată.
În susținere, arată că au achitat creanțele dar instanța nu a ținut cont de actele depuse la dosar, de faptul că unele creanțe pretinse nu aveau caracter cert, lichid și a constatat că debitoarea mai este datoare, dar nu a precizat cu ce sumă.
Precizează și faptul că între părți nu există nici un contract și nici o recunoaștere a datoriei.
CURTEA,
Asupra recursului comercial d e față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 809 din 21.02.2008, Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, a respins contestația debitoarei SC SRL în contradictoriu cu creditoarea ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR și a deschis procedura generală a insolvenței împotriva debitorului, admițând cererea formulată de creditoare.
Judecătorul - sindic a reținut că a fost sesizat de creditoare cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenței motivat de faptul că aceasta deține împotriva debitoarei o creanță în cuantum de 12.509,28 dolari SUA, certă, lichidă și exigibilă, ce reprezintă contravaloarea chiriei spațiului utilizat de către debitoare, sumă calculată în baza fișelor de calcul nr.3071 din 6.05.1999 și 23.700 din aceeași dată.
Creditoarea a formulat o cerere de precizare a acțiunii arătând că debitul actualizat este în cuantum de 23.096,26 USD.
Debitorul a formulat contestație, iar instanța a constatat că această creditoare are împotriva debitorului o creanță certă, lichidă și exigibilă derivând dintr-un titlu executoriu -sentința civilă nr.7705/2007.
Prin urmare instanța a îndepărtat susținerile debitoarei formulate prin contestație și a respins contestația ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs debitoarea SC SRL care a invocat motivele de recurs prevăzute de articolele 304 punctul 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului a arătat că, prin cererea introductivă, cerditoarea ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei, întrucât aceasta deține un debit de 12.509 USD, fără a se menționa existența pe rolul Judecătoriei Sector 2 B, a cauzei care a făcut obiectul dosarului nr-.
Prin această sentință, cu privire la același debit, instanța de judecată s-a pronunțat prin admiterea în parte a cererii reclamantei și obligarea debitoarei la plata unei sume de 7.259 USD.
Această sumă a fost și ea achitată integral în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii prin două ordine de plată depuse la dosar.
Ulterior creditoarea a înțeles să-și majoreze debitul cu o sumă ce include și debitul câștigat și care, la data depunerii cererii, fusese deja achitat. Această sumă include și penalitățile de întârziere care au fost respinse prin sentința menționată, ca și contravaloarea lipsei de folosință pentru perioada 1 ianuarie 2006 - 30 septembrie 2007 și din nou majorări pentru neachitarea debitului de 7.259 USD în termen (debit care a fost deja achitat).
Instanța de fond a motivat sumar hotărârea, referindu-se numai la titlul executoriu, fără a face nici o mențiune cu privire la debitul deja achitat și fără a explica suma pentru care se dispune intrarea în procedura insolvenței, temeiurile acesteia, precum și data scadenței.
S-a mai arătat că, pentru perioada ulterioară datei de 31.12.2005 nu există nici un fel de sentință, nici cauză pe rol, nici contract sau o recunoaștere de orice natură a pretențiilor creditorului și în concluzie nu există creanță certă, lichidă și exigibilă.
S-a învederat și că, pentru a se deschide procedura trebuie să fi trecut minim 30 de zile de la scadență, ori fiind vorba de un prejudiciu cauzat de fapta ilicită, data scadenței nu poate fi decât data stabilită de către părți sau data comunicării hotărârii judecătorești ce constituie titlul executoriu.
Analizând întreaga cauză sub aspectul motivelor de recurs invocate și în lumina dispozițiilor art. 304 indice 1 Cod de procedură civilă, curtea reține următoarele:
Din motivarea sentinței comerciale pronunțată de judecătorul sindic rezultă că acesta apreciat că datoria invocată de creditoare este certă, lichidă și exigibilă, derivând dintr-un titlu executoriu, respectiv sentința civilă nr. 7705/2007.
Examinând conținutul acestei hotărâri judecătorești, curtea constată că Judecătoria sectorului 2 B, fiind investită cu soluționarea unei cereri de chemare în judecată având ca obiect pretenții în valoare de 12.509,28 USD, a admis în parte acțiunea formulată de și a obligat pârâta SC SRL să plătească reclamantei suma de 7259 USD în echivalent în lei la data plății.
Din considerentele hotărârii reiese faptul că instanța de fond a apreciat ca fiind cert doar prejudiciul constând în lipsa de folosință, nu și pe cel reprezentat penalitățile de întârziere.
Din copia ordinelor de plată aflate la fila 89 dosar fond rezultă că la 25 și 30 noiembrie debitul acordat creditoarei prin sentința civilă menționată a fost achitat.
În prezenta cauză, inițial creditoarea a formulat cerere pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei tot pentru debitul în cuantum de 12.509, 28 USD, defalcat conform anexelor cererii de chemare în judecată.
Prin contestația formulată, debitoarea a arătat că nu este în insolvență, iar creditoarea nu deține nici un titlu executoriu cu privire la contravaloarea lipsei de folosință, creanța acesteia nefiind certă și exigibilă.
Ulterior a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care a învederat că dosarul de fond a fost soluționat și că a achitat debitul rezultând din sentința civilă nr.7705/2007.
Creditoarea și-a precizat acțiunea în sensul că a învederat că debitul actualizat este în valoare de 23.096,26 USD, reprezentat de sumele câștigate prin sentința civilă menționată, la care se adaugă alte sume reprezentând contravaloare lipsă folosință spațiu, penalități și majorări de întârziere.
Din punctul de vedere al instanței de control judiciar, creanța pretinsă de creditoare nu este certă în sensul prevăzut de art. 379 Cod de procedură civilă, în sensul că existența acesteia nu rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta.
Astfel, prin sentința civilă nr. 7705/2007 s-a stabilit, în urma judecății, că numai debitul constând în contravaloarea lipsei de folosință este cert, iar creditoarea a solicitat, în precizarea acțiunii și penalități și majorări de întârziere, încercând să substituie judecătorul sindic instanței de fond, singura în măsură să aprecieze asupra creanței în condițiile în care între părți nu s-a încheiat nici un contract.
De asemenea, creditoarea a solicitat în continuare și contravaloarea lipsei de folosință a imobilului, iar sub acest aspect curtea constată că datoria concretă a debitoarei urmează a fi determinată pe calea dreptului comun, neexistând nici un element care să permită verificarea acesteia de către judecătorul sindic având în vedere numai calculul pretențiilor efectuat de creditoarea-reclamantă.
Față de considerentele expuse mai sus, curtea, în baza art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 și 304 indice 1 Cod de procedură civilă, va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată, va admite contestația debitoarei și va respinge cererea de deschidere a procedurii prevăzute de legea insolvenței față de debitoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta debitoare contestatoare SC SRL -J5. CUI -, în contradictoriu cu intimata creditoare ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR și intimata administrator judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ ", " B, împotriva Sentinței comercialenr.809/21.02.2008 pronunțată de Secția a VII-a comercială a Tribunalului București în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Admite contestația debitoarei și respinge cererea creditoarei de deschidere față de debitoare procedurii prevăzute de Legea nr.85/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 mai 2008.
Președinte, - - - | Judecător, --- - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
23.05.2008
Tribunalul București - Secția VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Tatiana Gabriela NăstaseJudecători:Tatiana Gabriela Năstase, Ruxandra Monica Duță