Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 625/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA NR.625/
Ședința publică de la 20 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 3: Valentina Vrabie
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol, judecarea recursului declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - B, cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 1056/17.08.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimații - SRL G, prin lichidator judiciar, MUNICIPIUL G, - SA, G și de pe lângă Tribunalul Galați, cauza, având ca obiect procedura insolvenței - 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen, motivat și scutit de taxa judiciară de timbru și timbru judiciar. Se referă, de asemenea, că prin cererea de recurs recurenta solicitat judecarea cauzei în lipsă.
După verificarea tuturor înscrisurilor, Curtea constată cauza în stare de judecată și reține dosarul pentru soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1056/17.08.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SRL G și radierea acesteia din registrul comerțului.
În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006 s-a descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
În temeiul art. 135 din Legea nr. 85/2006 s-a dispus notificarea hotărârii debitorului, creditorului, lichidatorului judiciar, DGFP G și de pe lângă Tribunalul Galați pentru efectuarea mențiunii de radiere precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a aprobat decontul de cheltuieli.
S-a dispus plata către lichidatorul judiciar a sumei de 1.401 lei reprezentând onorariu și cheltuieli de procedură.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a motivat, pe baza raportului final întocmit de lichidatorul judiciar că în patrimoniul debitoarei nu se mai găsesc bunuri pentru a putea fi valorificate și nici un creditor nu a avansat sumele necesare pentru continuarea procedurii, în cauză devenind incidente prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs creditoarea AVAS, înregistrat sub nr. unic - pe rolul Curții de Apel Galați.
A criticat hotărârea recurată pentru nelegalitate și netemeinicie motivând următoarele:
Instanța de fond a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar în cadrul procedurii insolvenței ce se derula cu privire la debitoarea SRL fără soluționarea obiecțiunilor formulate la data de 12.06.2009, nefiind pronunțată nici o hotărâre judecătorească în acest sens.
Raportul final al lichidării, fiind ultimul raport din procedură, se impune, prin ipoteză, să fie o sinteză a întregii proceduri, cuprinzând toate aspectele majore care au caracterizat-o, inclusiv măsura în care au fost identificate persoanele răspunzătoare pentru generarea stării de incapacitate de plată și cauzele insolvabilității, aspect avut în vedere de prevederile art. 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Raportul final ar fi trebuit să cuprindă analiza concretă a conduitei foștilor membri ai organelor de conducere și de supraveghere ale societății debitoare și/sau a oricărei alte persoane care ar fi putut contribui prin faptele sale la ajungerea debitorului în stare de insolvență, dar și analiza circumstanțelor economico-financiare cu care societatea debitoare s-a confruntat.
Administratorul judiciar/lichidatorul era obligat să analizeze oportunitatea angajării răspunderii personale patrimoniale a membrilor organelor de conducere și de supraveghere ale debitorului prin raportare la toate faptele enumerate de art. 138 din Lege.
Administratorul judiciar/lichidatorul trebuia să analizeze de asemenea existența legăturii de cauzalitate dintre eventuala faptă a persoanei care făcea parte din organele de conducere ale debitorului și starea de insolvență în care acesta a ajuns.
Sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii nu numai atunci când săvârșirea faptei a constituit o condiție determinantă a ajungerii debitorului în încetare de plăți, ci și atunci când a constituit numai o condiție favorizantă, fapt care este mai mult decât evident pentru cazul debitoarei noastre. Așa cum rezultă și din rapoartele întocmite de lichidator, conducerea debitoarei a dispus continuarea activității societății care conducea în mod vădit, persoana juridică la încetare de plăți, activitate perpetuată, astfel cum rezultă și din situațiile financiare aferente exercițiilor financiare.
Dacă s-ar dispune în acest moment închiderea procedurii de lichidare, în lipsa exercitării unei cereri de antrenare a răspunderii patrimoniale a persoanelor vinovate de starea debitoarei, atunci nu s-ar atinge scopul acestei proceduri așa cum este menționat în art. 2 din lege privind procedura de insolvență.
Atâta timp cât lichidatorul judiciar a omis să promoveze o astfel de cerere, se poate dispune ca această cerere să fie formulată de comitetul creditorilor. Legiuitorul a stabilit expres această posibilitate, în sensul de a se permite oricărui creditor, cu autorizarea judecătorului sindic, să solicite angajarea răspunderii patrimoniale a persoanelor vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți, tocmai pentru a nu se omite parcurgerea unei etape importante în lichidarea judiciară a debitorilor supuși dispozițiilor Legii 85/2006.
Modificarea adusă de legea 85/2006 nu presupune o limitare a dreptului creditorilor de a formula cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138, știut fiind faptul că practica a demonstrat imposibilitatea în unele cazuri de a putea fi constituit un comitet al creditorilor conform dispozițiilor art. 16 din legea anterior menționată, în creditorilor nefiind înregistrați un număr suficient de mare de creditori.
Singura condiție înainte de a se formula cererea de angajare a răspunderii patrimoniale privește o autorizare din partea judecătorului sindic de a autoriza creditorii să o formuleze, în lipsa demersurilor întreprinse în acest sens de lichidatorul judiciar.
În cauza de față susține că sunt îndeplinite condițiile legale, lichidatorul judiciar nepromovând o astfel de cerere, iar la dosarul cauzei există o astfel de solicitare, asupra căreia judecătorul sindic nu s-a pronunțat deși a fost legal învestit cu soluționarea acesteia.
Prin neparcurgerea acestei etape esențiale în cadrul unei lichidări judiciare au fost grav prejudiciate drepturile și interesele creditorilor.
Judecătorul nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 din Legea 85/2006 privind ajungerea în stare de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că a fost administrată cu rea-credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Faptul că nu s-ar fi putut stabili o legătură de cauzalitate între activitatea administratorului și starea de insolvență nu este relevant în speța dedusă judecății atât timp cât legea nu face referire expresă la aceasta.
În drept, a invocat dispozițiile art. 299 - 316 proc.civ. art. 138 din Legea 85/2006 și urm.
S-au citat legal părțile implicate în procedură.
Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Prin încheierea din 10.08.2009 (prin care s-a amânat și pronunțarea hotărârii recurate) judecătorul sindic a respins obiecțiunile formulate de creditoarea AVAS împotriva raportului final cu motivarea că raportul final cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege. Sub aspectul cererii de autorizare în vederea formulării cererii pentru angajarea răspunderii patrimoniale judecătorul-sindic a respins-o pentru lipsa calității procesuale active în considerarea dispozițiilor art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, creditoarea AVAS nefăcând parte din categoria persoanelor îndreptățite să formuleze o atare cerere.
Rezultă astfel că judecătorul sindic s-a pronunțat asupra obiecțiunilor formulate de creditoarea AVAS împotriva raportului final, aprobarea acestuia fiind precedată de soluționarea obiecțiunilor.
Criticile recurentei-creditoare AVAS, referitoare la faptul că raportul final întocmit, fiind ultimul raport din procedură se impune să fie o sinteză a procedurii, cuprinzând toate aspectele majore care au caracterizat-o nu pot fi primite.
Din economia legii nu rezultă că raportul final trebuie să conțină o sinteză a procedurii în ansamblul său sau care ar trebui să fie structura acestui raport.
De altfel, pe parcursul derulării procedurii, la fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul sau după caz, lichidatorul judiciar prezintă un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, precum și o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii.
De asemeni, nu este obligatorie menționarea în raportul final a cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvența debitorului și nici a persoanelor responsabile în condițiile art. 138 din Lege.
Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar este obligat să întocmească un astfel de raport, în termenul stabilit de judecătorul sindic, dar nu mai mult de 60 de zile de la desemnarea sa ( art. 20 lit. b din Legea nr. 85/2006).
Creditorii au posibilitatea să conteste aceste rapoarte întocmite de lichidatorul judiciar potrivit art. 21 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, iar în condițiile în care nu s-au folosit de calea de atac prevăzută de lege, nu pot cere ca raportul final să cuprindă informații care au fost prezentate în rapoartele întocmite pe parcursul desfășurării procedurii.
Sunt neîntemeiate și motivele de recurs referitoare la autorizarea cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale.
Conform disp.art.138 alin.1 și 3 din Legea nr.85/2006, pe baza raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la încetarea de plăți, raport care conține și informațiile privind eventuala răspundere a oricărei persoane menționate în lege, judecătorul-sindic poate fi sesizat de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar și, în subsidiar, de comitetul creditorilor.
Din reglementarea prevederilor de art.138 din Lege rezultă că, sfera persoanelor abilitate să investească judecătorul -sindic cu o cerere în antrenare răspundere patrimonială este limitat la administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar și la comitetul creditorilor în cazul în care sunt îndeplinite și condițiile prevăzute la alin.3 al art.138 din lege. Astfel, nu orice creditor poate formula o atare cerere față de limitarea impusă de textul art.138 din Lege.
Dacă cererea de antrenare răspundere patrimonială poate fi formulată, în subsidiar de comitetul creditorilor, în situația în care numărul creditorilor înscriși la masa credală este mai mic de 3, sau nu s-a constituit acest comitet, este necesar a stabili cine poate promova cererea de autorizare pentru formularea acțiunii în atragere răspundere patrimonială.
Considerăm că o atare cerere, pentru a cărei promovare s-a recunoscut legitimare procesuală activă doar comitetului creditorilor, poate fi promovată de către toți creditorii debitoarei asimilați comitetului creditorilor.
Aceasta, deoarece principalul rol al comitetului creditorilor este acela de a reprezenta interesul concursual al adunării creditorilor astfel cum rezultă din textul art.17 lit. a-f din lege.
În cauză însă, cererea a fost formulată doar de creditoarea AVAS iar ceilalți creditori, respectiv G, Primăria G și SA nu au înțeles să promoveze o astfel de cerere alături de creditoarea AVAS
Cum legiuitorul a stabilit expres că, în afara lichidatorului judiciar, acțiunea în angajarea răspunderii patrimoniale poate fi promovată doar de comitetul creditorilor, în absența acestui participant la procedură se poate considera că adunarea creditorilor poate iniția acest demers.
În cauză, cererea unui singur creditor pentru autorizarea promovării cererii întemeiată pe disp.art.138 din Lege apare ca fiind făcută de o persoană căreia legea nu îi conferă legitimare procesuală activă deși justifică un interes personal, decurgând din folosul practic urmărit, respectiv realizarea creanței sale.
Respingerea cererii, în aceste condiții, nu constituie o limitare a dreptului creditorilor de a promova acțiunea întemeiată pe disp.art.138 din Lege, ci respectă textul legii, instituit cu scopul de a asigura atât celeritatea procedurii cât și creșterea transparenței acesteia, prin extinderea rolului și atribuțiilor ce revin adunării creditorilor cât și comitetul creditorilor.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond sub aspectul soluționării cererii de autorizarea a creditoarei AVAS B în vederea promovării cererii în antrenare răspundere patrimonială va fi menținută.
Sunt neîntemeiate și criticile referitoare la îndeplinirea condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a fostului administrator al debitoarei.
Aplicarea disp.art.138 alin.1 din Lege de către judecătorul-sindic presupune investirea judecătorului-sindic cu o cerere în condițiile art.138 alin.1 și 3 din Lege.
În cauză, judecătorul-sindic nu a fost investit, în condițiile art.138 cu o cerere în antrenare răspundere patrimonială, situație în care criticile creditoarei referitoare la greșita aplicare a art.138 din Lege și la existența condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii fostului administrator al debitoarei, nu au legătură cu hotărârea ce face obiectul cererii de recurs.
Față de cele ce preced, recursul urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. coroborat cu art.304 ind.1 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - B, cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 1056/17.08.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 noiembrie 2009.
Președinte, dr.- - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno:2 ex./ 23.12.2009
Fond:
Președinte:Sarmisegetuza TulbureJudecători:Sarmisegetuza Tulbure, Rodica Dorin, Valentina Vrabie
