Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 742/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 742
Ședința publică din 30 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: -
S-au luat în examinare recursurile declarate de creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, cu sediul în B, str. -. -., nr. 50, sector 1 și Direcția Generală a Finanțelor Publice T, cu sediul în T,- împotriva sentinței civile nr. 364 din 21 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, privind pe debitoarea, cu sediul în Sânnicolau M,-, jud. T, prin lichidator judiciar IT Management, cu sediul în T,-,. 7/
La apelul nominal se prezintă consilier juridic, în calitate de reprezentant al lichidatorului judiciar IT Management, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că la dosar s-a depus prin registratura instanței concluzii scrise din partea IT Management, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, după care, nefiind formulate alte cereri se acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul lichidatorului, consilier juridic, solicită respingerea recursurilor pentru motivele detaliate în concluziile scrise, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Constatând că prin sentința civilă nr. 364 din 21 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș au fost respinse obiecțiunile formulate de creditoarea față de raportul final de activitate, dispunându‑se închiderea procedurii insolvenței debitoarei și radierea acesteia din evidențele T, s‑a dispus notificarea sentinței debitoarei, creditoarelor T, B și ENEL Energie SA T, precum și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și pentru publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență și s‑a constatat că lichidatorul judiciar IT Management este descărcat de îndatoriri sau responsabilități, potrivit art. 136 din Legea nr. 85/2006,
Având în vedere că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, declarând recurs, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu motivarea că:
Fiind îndreptat împotriva unei hotărâri care potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, recursul nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs având posibilitatea să examineze în cauza sub toate aspectele, conform art. 3041Cod procedură civilă:
Când prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității prevăzute de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă);
Când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă);
Judecătorul sindic a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă).
Judecătorul sindic a respins în mod eronat obiecțiunile formulate de la raportul final, motivat de faptul că au fost valorificate bunurile debitoarei în condițiile în care creditorul nu a recuperat nici un leu din creanța cu care a solicitat înscrierea la masa credală a debitoarei;
Judecătorul sindic nu a analizat cererea formulată de creditoarea care a solicitat lichidatorului judiciar să convoace Comitetul Creditorilor în vederea punerii în discuție a cererii de autorizare, perfect legală în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 85/2006 potrivit cărora în cazul în care lichidatorul judiciar nu formulează cererea prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006, legea dă posibilitatea Comitetului creditorilor să formuleze această cerere cu autorizarea judecătorului sindic. Această cerere, premergătoare formulării cererii de angajarea a răspunderii patrimoniale, este impusă de cursul procedural prevăzut de Legea nr. 85/2006, fără legătură cu fondul dreptului iar judecătorul sindic și lichidatorul erau obligați să îi dea curs fiind îndeplinite cerințele art. 138 alin. 3 din lege.
Având în vedere că împotriva aceleiași hotărâri, cu invocarea art. 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă, a declarat recurs și Direcția Generală a Finanțelor Publice T, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii recurate ca fiind nelegală și, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru ca aceasta să analizeze în totalitate aspectele din raportul final și obligarea lichidatorului judiciar la justificarea încasărilor și plăților față de creditoarea T prin comunicarea Raportului final și a tuturor situațiilor financiare pentru a putea fi verificate de organele fiscale, cu motivarea că:
Prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a încălcat prevederile Legii nr. 85/2006, art. 122, art. 123, art. 129 și art. 141, în sensul că a dispus închiderea procedurii falimentului fără ca lichidatorul judiciar să comunice raportul final asupra fondurilor obținute din lichidarea bunurilor, încasarea creanțelor și distribuirea sumelor între creditori;
Așa cum rezultă din sentința instanței de fond, nu se face sub nici o formă vorbire despre creanțele bugetare, dacă au fost achitate integral, cât s-a achitat sau cât a mai rămas neachitat din creanțele statului, motivarea instanței de fond rezumându-se doar la aspectul privind creanțele care au fost achitate integral, nefăcându-se nici o vorbire despre creditorul bugetar, majoritar;
Din rapoartele anterioare întocmite de către lichidator, nu rezultă absolut nici o sumă de bani că ar fi fost încasată sau distribuită, raport ce privește numai partea teoretică a activității lichidatorului, nu se vorbește de modul în care au fost distribuite aceste sume și cărui creditor au fost efectuate plățile;
Prin sentința de închidere a procedurii instanța de fond avea obligația de a se justifica întreaga activitate a lichidatorului judiciar, în sensul justificării tuturor bunurilor vândute și a sumelor distribuite;
Nici din rapoartele anterioare și nici din motivarea hotărârii nu rezultă dacă, creanța statului, respectiv a T, a fost achitată sau cât a mai rămas neachitat și nici motivele ce au dus la neachitarea creanțelor bugetare nu au fost justificate și aceasta pentru că onorariul lichidatorului nu trebuia achitat integral atâta timp cât creanțele bugetare nu au fost achitate integral;
Instanța de fond în mod greșit a afirmat că Raportul final al lichidatorului a fost notificat creditorilor, acesta nu a fost notificat T și nici dovada plăților nu a fost adusă la cunoștință, astfel că nu au fost respectate prevederile art. 123 din Legea falimentului;
Potrivit art. 129 din Legea insolvenței, lichidatorul avea obligația, după vânzarea bunurilor debitoarei, să comunice raportul final însoțit de toate situațiile financiare, pentru a formula obiecții în situația în care ar fi existat motive;
În situația în care nu au fost achitate integral creanțele bugetare, instanța de fond, la cererea lichidatorului judiciar, avea obligația aplicării prevederilor art. 141 (1) din lege, în sensul instituirii măsurilor asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmărite conform art. 138 din lege, cu atât mai mult cu cât s‑a solicitat prin cererea introductivă, antrenarea răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei pentru starea de faliment impusă acesteia.
Văzând că IT Management în calitate de lichidator judiciar al debitoarei a formulat întâmpinare solicitând respingerea ambelor recursuri, ca fiind netemeinice și nelegale și menținerea sentinței, arătând că:
A întocmit și depus prin registratura Tribunalului Timiș, la data de 7.06.2007, raportul asupra fondurilor obținute din lichidare și încasarea de creanțe în perioada 1.05.2006‑31.05.2007, planul de distribuție finală între creditori, la 28.06.2007 și raportul final de activitate privind administrarea procedurii falimentului debitoarei care a fost comunicat, celor doi creditori înscriși în tabelul de creanță, respectiv și, cu confirmări de primire semnate la data de 11.06.2007 și respectiv 13.06.2007;
În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 85/2006, notificarea creditorilor privind depunerea planului de distribuție și raportului asupra fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe, precum și acestea efectiv, au fost publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 1.451/11.06.2007 iar raportul final s-a publicat în nr. 1.588/25.06.2007;
Din cuprinsul raportului final și a planului de distribuire finală, adus la cunoștința ambilor creditori, reiese faptul că suma distribuită în conformitate cu prevederile art. 123 coroborat cu art. 124 din Legea nr. 85/2006 a fost în valoare de 56.412,47 lei fiind repartizată proporțional celor doi creditori înscriși în tabelul de creanțe;
În urma valorificării bunurilor societății debitoare falite și a încasării sumelor de bani, creditoarei i-a fost repartizată suma de 846,19 lei, astfel cum reiese din anexa 1 planului de distribuție, în conformitate cu prevederile art. 123, coroborat cu art. 124 din Legea nr. 85/2006, proporțional cu procentul aferent creanței cu care figurează înscrisă în tabelul definitiv consolidat de creanțe;
Aceasta, deși are cunoștință de raportul final și planul de distribuție finală, nu a înțeles să formuleze obiecțiuni decât împotriva raportului final, necontestând sumele de bani prevăzute în planul de distribuție;
Nu a omis indicarea persoanelor ce ar putea răspunde pentru modul în care a fost condusă activitatea, ci dimpotrivă, în raportul cu cauzele și împrejurările care au dus la insolvența debitoarei, depus la dosarul cauzei la data de 17.11.2005, s-a pronunțat asupra acestui aspect, în sensul că nu s-au constatat fapte pentru antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere, în consecință, art. 138, alin. 3 din Legea nr. 85/2006, nefiind aplicabil în speță întrucât lichidatorul nu a omis pronunțarea asupra antrenării răspunderii organelor de conducere, ci chiar s-a pronunțat asupra acestui aspect iar creditoarea nu a dovedit prin nici un mijloc de probă îndeplinirea cerințelor necesare atragerii răspunderii patrimoniale a administratorilor debitoarei.
Reținând în ce privește recursul declarat de către creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - că, pe de o parte, critica privind respingerea obiecțiunilor formulate de către aceasta la raportul final, bazată pe faptul că nu a recuperat nici o sumă de bani din creanța declarată este, sub un prim aspect, formulată pentru prima dată în recurs, aceasta neregăsindu‑se printre motivele obiecțiunilor indicate în primă instanță ce vizau lipsa unui raport amănunțit al lichidatorului judiciar asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, menționarea persoanelor vinovate și formularea de către lichidatorul judiciar a cererii pentru antrenarea răspunderii acestora și, sub un alt aspect, nejustificată, acestei creditoare fiindu‑i distribuită și achitată suma de 846 lei, potrivit celor susținute de lichidatorul judiciar, dovedite cu copia ordinului de plată aflat la fila 212 din dosarul primei instanțe,
Că, pe de altă parte, în cadrul obiecțiunilor formulate la raportul final al lichidatorului judiciar creditoarea a solicitat, printre altele, ca lichidatorul judiciar să convoace comitetul creditorilor pentru a se cere autorizarea acestuia în vederea introducerii acțiunii prevăzută de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006,
Că asupra acestei cereri prima instanță s‑a pronunțat, respingând obiecțiunile și că deși motivarea dată soluției, în mod greșit, s‑a bazat pe faptul că datoriile debitoarei ar fi fost achitate, cererea fiind rămasă fără obiect, soluția este corectă în măsura în care un comitet al creditorilor nu a fost constituit, existând numai doi creditori care aveau abilitarea de a exercita personal atribuțiile prevăzute de lege în sarcina comitetului,
Că însă și mai ales, asupra acestei cereri s‑a pronunțat lichidatorul judiciar, căruia de altfel îi era adresată, prin concluziile scrise depuse cu referire la obiecțiuni, prin care, printre altele, exprimă un punct de vedere explicit cu privire la angajarea răspunderii potrivit dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, în sensul că nu sunt îndeplinite condițiile necesare angajării răspunderii, situație în care nu exista nici premisa prevăzută de alin. 3 al articolului de lege menționat care deschidea comitetului creditorilor, în speță, acestora personal, posibilitatea de a solicita autorizarea formulării cererii,
Reținând, în ce privește recursul creditoarei că raportul final întocmit de către lichidatorul judiciar a fost comunicat acesteia la data de 11.06.2007, potrivit confirmării de primire depusă în copie la dosar, că în acesta există mențiunile referitoare la creanțele bugetare, respectiv creanța creditoarei recurente și cât s‑a achitat din aceasta precum și că la dosarul primei instanțe a fost depus în copie, ordinul de plată a sumei respective în beneficul bugetului de stat,
Considerând că aplicarea art. 141 din Legea nr. 85/2006 nu este obligatorie pentru prima instanță, la cererea lichidatorului judiciar și că nici acesta nu este obligat să formuleze o atare cerere, în sensul celor pretinse de recurentă,
Că, în consecință, ambele recursuri fiind neîntemeiate, prin aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, trebuie respinse,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, cu sediul în B, str. -. -., nr. 50, sector 1 și Direcția Generală a Finanțelor Publice T, cu sediul în T,- împotriva sentinței civile nr. 364 din 21 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, privind pe debitoarea, cu sediul în Sânnicolau M,-, jud. T, prin lichidator judiciar IT Management, cu sediul în T,-,. 7/
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 30 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /Dact.
2 ex./24.10.2008
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz, Maria Ofelia Gavrilescu
