Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 768/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ

DECIZIE Nr.768/

Ședința publică de la 20 octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -

JUDECĂTOR 2: Valentina Vrabie

JUDECĂTOR 3: Alexandrina Zaharia dr. - -

Grefier - - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de către contestatoarea-debitoare - SA G, prin reprezentant legal d-l, cu sediul social în G,-, județul G, împotriva sentinței comerciale nr. 565/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL Z, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI și lichidator SOCIETATEA G, cauza având ca obiect procedura insolvenței - 85/2006.

La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde pentru recurenta debitoare avocat I, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar și intimata creditoare prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune astăzi la dosar lipsă fiind Societatea în calitate de lichidator al recurentei debitoare.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat corespunzător, cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

Apărătorul recurentei debitoare solicită proba cu înscrisuri pentru dovedirea motivelor de recurs, precum și a împrejurării că debitoarea nu se află în insolvență, sens în care depune în copie un Contract individual de muncă înregistrat la ITM sub nr. 3675, act adițional nr. 3135/20.12.2007 și un număr de 5 înscrisuri intitulate raport de transmisie.

Curtea încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de recurentă și lasă cauza la a doua strigare pentru ca apărătorul intimatei prezente să ia cunoștință despre conținutul acestora.

La a doua strigare a cauzei, după studierea înscrisurilor apărătorul intimatei creditoare precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.

Apărătorul recurentei debitoare solicită admiterea recursului pentru motivele invocate în scris la dosar, și în rejudecare să se constate că în mod greșit instanța de fond a admis cererea creditoarei de deschidere a procedurii insolvenței și a respins contestația debitoarei recurente.

În dezvoltarea orală a motivelor de recurs susține că creanța pretinsă de creditoare nu îndeplinește cumulativ condițiile de admisibilitate, respectiv să fie certă. și exigibilă.

Cu privire la refuzul la plată a celor două facturi nr. 0033/06.09.2007 și 0036/06.09.2007, care reprezintă izvorul creanței pretinse de creditoare apărătorul recurentei învederează că refuzul la plată este justificat de faptul că creditoarea a calculat TVA de două ori, contrar dispozițiilor contractuale. Totodată, susține că facturile nu au fost semnate de împuternicitul legal și că se face confuzie între contractul de mandat și contractul individual de muncă; contractul de mandat împuternicește o persoană fizică să încheie acte juridice pentru și în numele societății, conferindu-i calitatea de reprezentant al societății, pe când contractul de muncă este subordonat.

Solicită a fi avute în vedere înscrisurile depuse astăzi, cu care face dovada că recurenta debitoare își desfășoară activitatea normal și nu se află în incapacitate de plată. Pentru toate cele expuse oral și detaliate în motivele scrise e la dosar solicită admiterea recursului, în sensul modificării sau casării hotărârii recurate, cu consecința respingerii cererii formulate de creditoare și admiterea contestației.

Apărătorul intimatei creditoare solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Din conținutul actelor și lucrărilor dosarului rezultă;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Galați, secția comercială, lichidări judiciare sub nr- din 19 decembrie 2007, creditoarea - " " SRL Zas olicitat în temeiul art. 26 alin. 1 și art. 31 alin. 1 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată - deschiderea procedurii generale a insolvenței debitoarei - " SA G, prin administrator pentru recuperarea unei creanțe în sumă de 576.730,43 lei reprezentând preț neachitat.

Prin cererea introductivă și concluziile orale din 13 mai 2008, creditoarea a solicitat ridicarea dreptului de administrare a debitoarei și desemnarea, în calitate de administrator judiciar a societății G care a depus oferta din 16 ianuarie 2008.

În motivare s-a precizat că părțile au încheiat contractele de executare lucrări nr. 552 din 16 ianuarie 2007 și nr. 553 din 16 ianuarie 2007, în baza cărora creditoarea a executat lucrări de restabilire a rețelelor de alimentare cu apă în județul P, localitatea și în municipiul C, lucrări recepționate integral de către debitoare.

La 28 iulie 2007 părțile au încheiat proces-verbal de conciliere privind lucrările executate în municipiul

În baza contractului nr. 553/din 16 ianuarie 2007 și procesul verbal de conciliere din iulie 2007 creditoarea a emis factura nr. 0033 din 6 septembrie 2007 pentru suma de 241.979,30 lei inclusiv TVA pe care debitoarea a achitat-o parțial prin compensare, rămânând de plată suma de 33.482,68 lei.

Cu ordinul de plată 4827 din 9 octombrie 2007 debitoarea a mai plătit suma de 16.982,11 lei, rămânând un debit neachitat de 16.500,57 lei.

Conform contractului nr. 553 din 16 iunie 2007 creditoarea a emis factura nr. 0036 din 6 septembrie 2007 în valoare de 362.236,98 lei inclusiv TVA, pe care a plătit-o debitoarea parțial, datorând creditoarei un rest neachitat în cuantum de 302.400,40 lei.

Potrivit aceluiași contract creditoarea a emis factura din 1 noiembrie 2007 în valoare totală de 257.829,46 lei inclusiv TVA pe care debitoarea nu a achitat-

La data de 7 iunie 2008 (fila 84) debitoarea a contestat că ar fi în stare de insolvență în condițiile stabilite la art. 33 alin. 2 din aceeași lege, în termenul de 10 zile de la primirea copiei introductive, prin contestația din 22 ianuarie 2008 (filele 114-116).

În motivarea contestației debitoarea a susținut că creanța invocată de creditoare nu îndeplinește condițiile imperative prevăzute de art. 3 pct. 6 din Legea 85/2006.

Conform dispozițiilor art. 46 Cod comercial o condiție esențială ca o factură să aibă valoare probantă este aceea de a fi acceptată.

În speță, facturile fiscale anexate de către creditoare nu sunt însușite prin semnătură de către prepusul debitoarei neexistând o împuternicire a persoanei care a semnat facturile în acest sens, astfel încât nu pot face dovada în favoarea emitentului, în speță creditoarea.

Factura fiscală este de natură să facă dovada în legătură cu existența actului juridic și cu executarea operațiunii care constituie obiectul ei numai dacă sunt acceptate de reprezentantul debitoarei.

Creditoarea are obligația de a face dovada creanței sale față de patrimoniul debitorului în condițiile legii nr. 85/2006, respectiv dispozițiilor art. 3 pct. 6.

Refuzul la plată a facturilor a fost generat de împrejurarea contestării sumelor înscrise în conținutul lor.

Cu privire la prima factură s-a arătat că există act care atestă refuzul subscrisei la plată, TVA fiind calculat de două ori de către creditoare, contrar dispozițiilor contractuale.

Factura 0036/6.09.2007 a fost achitată prin compensare, a fost plătită eșalonat, fiind emise bilete la ordin în favoarea creditoarei scadente în iunie 2008, anterior formulării cererii creditoarei.

Creditoarea nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, motiv pentru care a demarat procedura concilierii prealabile introducerii acțiunii în rezilierea contractelor invocate, plata daunelor interese pentru neexecutarea obligațiilor contractuale.

Consideră că aspectele de mai sus sunt de natură să ateste inadmisibilitatea cererii creditoarei deoarece creanțele pretinse de către aceasta fac obiectul unei acțiuni de drept comun de natură să stabilească împrejurarea că creanțele pretinse nu sunt datorate deoarece însuși datoria pretinsă nu este certă, lichidă și exigibilă.

Nu rezultă că neplata la scadență a unor datorii este urmarea încapacității debitoarei de a plăti datoria cu sume de bani disponibile, ci faptul că creanța este incertă și deci nu este exigibilă, ceea ce reprezintă cauza neplății.

Contestă starea de insolvență pe care o consideră inexistentă în raport cu conținutul probelor administrate în cauză.

Prin sentința comercială nr. 565/2008 a fost respinsă ca nefondată contestația formulată la 22 iunie 2008 de către debitoarea - " " SA G împotriva creditoarei - " " SRL Z privind deschiderea procedurii generale a insolvenței.

A fost admisă cererea formulată de creditoarea - " SRL

A fost admisă cererea creditoarei și s-a desemnat administrator judiciar - sub sancțiunea prevăzută de art. 22 alin. 1 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței - Societatea

În sarcina administratorului judiciar au fost stabilite atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea 85/2006 și o remunerație lunară în sumă de 700 lei care va fi plătită din averea debitoarei.

S-a dispus ca administratorul judiciar să depună - sub sancțiunea prevăzută de art. 22 din Legea 85/2006 primul raport asupra situației debitoarei, până la 24 iunie 2008 și raport privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale, cu justificarea cheltuielilor efectuate la data de 10 fiecărei luni, dată de la care curge termenul de contestare a măsurilor administratorului judiciar.

Administratorul a fost obligat să publice un anunț referitor la raportul prin care a propus intrarea în faliment a debitoarei în Buletinul Procedurilor de insolvență cu indicarea datei adunării creditorilor.

S-a dispus ca administratorul judiciar să depună un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le este imputabilă și asupra premizelor angajării răspunderii acestora până la 22 iulie 2008.

A fost obligată debitoarea ca în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii generale a insolvenței să depună în dosarul cauzei actele și informațiile prevăzute de art. 28 alin. 1 din Legea 85/2006.

Prin aceeași sentință a fost obligat administratorul judiciar să întocmească și să păstreze lista cuprinzând actele și operațiunile întocmite după deschiderea procedurii generale a insolvenței cu indicarea naturii și valorii acestora și a datelor de identificare ale cocontractanților.

S-a dispus ca administratorul judiciar să notifice deschiderea procedurii generale a insolvenței creditorilor, debitoarei și de pe lângă Tribunalul Galați, pentru efectuarea mențiunilor - și să o publice pe cheltuiala averii debitoarei, într-un ziar de largă răspândire și în Buletinul Procedurilor de insolvență.

A fost ridicat dreptul de administrare a debitoarei - " " SA

A fost obligată debitoarea să pună la dispoziția administratorului judiciar toate informațiile cu privire la activitatea și averea sa, precum și lista cuprinzând plățile și transferurile cu caracter patrimonial al bunurilor făcute în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii generale a insolvenței.

După rămânerea irevocabilă a hotărârii de deschidere a procedurii generale a insolvenței toate actele și corespondența emise de debitoare sau administratorul judiciar vor purta mențiunea "în insolvență".

A fost stabilit termen limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei la 22 iulie 2008;

Termenul de verificare a creanțelor, întocmire, afișare și comunicare a tabelului preliminar al creanțelor a fost stabilit la 19 august 2008.

Termenul de definitivare a tabelului creanțelor a fost stabilit la 16 septembrie 2008.

S-a reținut că debitoarea a contestat existența stării de insolvență însă nu a făcut dovada susținerilor sale nefiind îndeplinite condițiile imperative prevăzute de art. 3 pct. 6 și art. 3 lit. d din Legea 85/2006, respectiv existența pe rolul instanțelor a unei acțiuni de drept comun care să stabilească împrejurarea că nu sunt datorate creanțele pretinse și inexistența dificultăților financiare generate de disponibilități bănești.

Ca urmare, judecătorul sindic a considerat contestația de față nefondată și a respins-o ca atare.

S-a reținut că părțile din litigiu au încheiat contractele de execuție lucrări nr. 552 din 16 iunie 2007 și nr. 553 din 16 iunie 2007, în baza cărora creditoarea a executat lucrări de reabilitare a rețelelor de alimentare cu apă în județul P/localitatea și în municipiul C, lucrări recepționate integral de către debitoare.

Ulterior părțile au încheiat procesul-verbal de conciliere din 28 iulie 2007 privind lucrările desfășurate în municipiul

S-a reținut că în baza contractului nr. 553 din 16 iunie 2007 și procesului verbal de conciliere din 28 iulie 2007, creditoarea a emis factura nr. 0033 din 6 septembrie 2007 pentru suma de 241.979,30 lei inclusiv TVA, pe care debitoarea a achitat-o parțial prin compensare, rămânând de plată suma de 33.482,68 lei.

Cu ordinul de plată 4827 din 9 octombrie 2007 debitoarea a mai achitat suma de 16.982,11 lei, rămânând un debit neplătit de 16.500, 57 lei.

Conform contractului nr. 553 din 16 noiembrie 2007, creditoarea a emis factura nr. 0036 din septembrie 2007 în valoare de 362.236,48 lei inclusiv TVA, pe care debitoarea a achitat-o parțial datorând creditoarei un rest neplătit în sumă de 302.400,40 lei.

Suma totală neplătită este de 257.829,46 lei inclusiv TVA, pe care debitoarea nu a plătit-

Judecătorul sindic apreciind că sunt îndeplinite în cauză dispozițiile art. 1 alin. 1, art. 11 alin. 1 lit. a, art. 31 alin. 1 și art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, a apreciat cererea creditoarei fondată, a admis-o și a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței.

Împotriva menționatei sentințe a declarat recurs - " " SA criticând soluția ca netemeinică și nelegală din următoarele considerente:

Cererea creditoarei a fost greșit admisă și de asemenea, eronat a fost respinsă contestația formulată de către recurentă în condițiile în care creanța invocată nu îndeplinea condițiile prevăzute de art. 3 pct. 6 din Legea 85/2006, de a fi certă lichidă și exigibilă.

Aceeași creanță pretinsă de creditoare în cererea de deschidere a procedurii insolvenței a făcut obiectul dosarelor - și - cu același obiect emiterea somației de plată, care au fost soluționate de Tribunalul Galați în sensul respingerii cererii creditoarei ca nefondată, reținându-se că creanțele în discuție nu sunt certe, lichide și exigibile, condiții imperative prevăzute și de dispozițiile art. 3 pct. 6 din Legea 85/2006 neîndeplinite în cauză.

Creditorul a achiesat la rezilierea contractelor încheiate și a recunoscut astfel principalele obligații contractuale neexecutate și deci nedatorate de către recurentă.

Creanța pe care o pretinde creditoarea nu este certă, lichidă și exigibilă în sensul art. 3 pct. 6 din Legea 85/2006 și art. 46 Cod comercial, ceea ce impunea admiterea contestației formulate și respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței.

Creditorul nu a făcut dovada creanței sale față de patrimoniul recurentei în condițiile Legii 85/2006 art. 3 pct. 6, facturile fiscale anexate nefiind însușite prin semnătură de către prepusul recurentei, neexistând o împuternicire a persoanei care a semnat facturile astfel că acestea nu pot face dovada în favoarea creditoarei pentru datoria pretinsă.

Nu s-a avut în vedere că refuzul la plată a facturilor este generat de împrejurarea contestării sumelor înscrise în conținutul acestora.

Creditoarea nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale motiv pentru care a fost declanșată procedura concilierii prealabile introducerii acțiunii în rezilierea contractelor invocate, cu plata daunelor interese pentru neexecutarea obligațiilor contractuale ceea ce nu se poate clarifica în cadrul procedurii instituite prin Legea 85/2006, neexistând probe ample care durează în timp, cum ar fi expertiza tehnică și contabilă ce se pot administra în cadrul procedurii obișnuite.

În aceste condiții cererea creditoarei este inadmisibilă, deoarece creanțele pretinse fac obiectul unei acțiuni de drept comun, în cadrul căreia să se stabilească dacă creanțele pretinse sunt sau nu datorate.

Refuzul la plată justificat de faptul că creanța pretinsă nu este datorată, nu denotă o încetare de plăți, sau faptul că recurenta nu mai poate plăti datoriile sale comerciale, sau că societatea nu-și mai poate continua comerțul.

Recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond nu a făcut în cauză o analiză minuțioasă a raporturilor juridice existente între părți, în raport cu conținutul probelor administrate, solicitărilor acestora și dispozițiile art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 ajungând astfel la concluzii eronate.

Conform art. 3 pct. 6 din Legea 85/2006 creditorul îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței este numai acela care deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitorului său, ceea ce nu s-a probat în cauza de față.

De altfel, creanța pretinsă de către intimată în cererea de deschidere a procedurii insolvenței a făcut obiectul dosarelor - și - în care a solicitat emiterea unei somații de plată.

Susmenționatele dosare au fost rezolvate irevocabil de către Tribunal în sensul respingerii cererii formulate de către intimata creditoare reținându-se că creanțele în discuție nu sunt certe lichide și exigibile.

Creanțele în discuție fiind aceleași și prezintând trăsăturile de a nu fi certe lichide și exigibile ceea se impune în cauza de față respingerea cererii e deschidere a procedurii insolvenței.

În condițiile în care cuantumul datoriei nu poate fi dovedit și confirmat prin probe nu se poate stabili dacă sunt îndeplinite dispozițiile art. 3 pct. 6 din Legea 85/2006, dacă termenul de 30 de zile prevăzut pentru neplata datoriei a fost sau nu împlinit și valoarea prag a datoriei este sau nu de 10.000 RON conform art. 3 pct. 12 din aceeași lege.

Din conținutul probelor existente în dosarul cauzei se reține că intimatul creditor a achiesat la rezilierea contractelor încheiate de părți confirmând astfel unele nereguli în îndeplinirea obligațiilor asumate și care ar fi putut contribui la peoducerea stării de insolvență.

Dar, în condițiile în care în cauza de față nu se pot analiza cauzele neînțelegerilor în executarea contractelor încheiate de părți, calitatea înscrisurilor contestate și valoarea acestora, culpa părților, situații care pot face obiectul însă a altui proces de drept comercial în afara procedurii speciale a insolvenței reglementată prin Legea 85/2006, nu se poate stabili cuantumul pretinselor creanțe, altfel rezultând că acestea în momentul de față sunt incerte.

Intimata creditoare nu a făcut în cauză dovada creanței sale certe față de patrimoniul recurentei debitoare pentru a deveni aplicabile în cauză dispozițiile Legii 85/2006.

Refuzul la plată a unor facturi a fost generat de împrejurarea că sunt contestate sumele înscrise în acestea.

Cu privire la factura 0033 din 6.09.2007 există probe în dosarul cauzei care se referă la refuzul recurentei la plata TVA calculat de două ori de către intimata creditoare, contrar dispozițiilor contractuale.

În ceea ce privește factura 0036 din 6.09.2007 aceasta a fost achitată prin compensare plătită eșalonat în baza unor bilete la ordin în favoarea creditoarei scadentă în ianuarie 2008, deci ulterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței care a avut loc la 7.12.2007, conform art. 31 din Legea 85/2006.

De altfel, din conținutul procedurii de conciliere prealabile introducerii acțiunii în rezilierea contractelor rezultă că sunt obligații neexecutate între părți care se impun a fi clarificate amiabil sau în cadrul unui proces adecvat și administrarea unor probe pertinente cum ar fi expertiza tehnică contabilă pentru a se verifica susținerile părților și evident pentru a se stabili raporturile juridice corecte între acestea.

Simplul refuz la plata unor facturi justificat de faptul că pretinsa creanță nu este datorată nu denotă încetarea de plăți sau faptul că recurenta debitoare nu-și poate plăti datoriile pe care le are și acestea depășesc valoarea prag de 10.000 RON.

Rezultă că recursul formulat de către contestatoarea debitoare în conformitate cu art. 312 Cod procedură civilă este fondat, urmând a fi admis cu consecința modificării sentinței 565/2008 a Tribunalului Brăila și admiterea contestației formulate de - " " SA.

Ca urmare, se va respinge cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de intimata creditoare - " " SRL Z, care conform art. 33 alin. 5 din Legea 85/2006 rămâne fără efecte juridice.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de către contestatoarea-debitoare - SA G, prin reprezentant legal d-l, cu sediul social în G,-, județul G, împotriva sentinței comerciale nr. 565/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- și în consecință;

Modifică sentința recurată, în sensul că:

Admite contestația formulată de debitoarea contestatoare - " " SA împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței.

Respinge cererea de deschidere a procedurii insolvenței, formulată de creditoarea - " G" SRL Z, ca nefondată.

Constată că cererea de deschidere a procedurii este lipsită de orice efect conform art. 33 alin. 5 din Legea 85/2006.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 octombrie 2008.

Președinte,

dr. - -

Judecător,

- -

Judecător,

dr. - -

Grefier,

- -

Red. dr.

Tehno: 3 ex./12.11.2008

Fond:

Președinte:Sarmisegetuza Tulbure
Judecători:Sarmisegetuza Tulbure, Valentina Vrabie, Alexandrina Zaharia

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 768/2008. Curtea de Apel Galati