Radiere sediu social expirat, secundar. Decizia 1101/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

Număr în format vechi 708/2009

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

Decizia comercială nr.1101

Ședința publică de la 5.10.2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu

JUDECĂTOR 2: Iulica Popescu

JUDECĂTOR 3: Maria Speranța

Grefier

*************

Pe rol soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea - SRL, în contradictoriu cu intimata - reclamantă - T- și intimatele - pârâte - SA - prin lichidator judiciar ACTIV LICHIDATOR și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, împotriva deciziei comerciale nr.285/23.02.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatoarea prin reprezentant cu împuternicire la fila 10 dosar și intimata - reclamantă prin avocat cu împuternicire avocațială comună la fila 17 dosar, lipsind celelalte intimate.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții faptul că a fost atașat dosarul de fond.

Contestatoarea prin avocat invocă excepția lipsei calității de reprezentant pentru cabinetul de avocatură ce reprezintă intimata - reclamantă, învederând că s-a refuzat sistematic să se depună contractul de asistență juridică.

Intimata - reclamantă prin avocat, învederează că nu are în momentul de față alte acte pentru dovedirea calității de reprezentant decât împuternicirea avocațială depusă la dosar, însă împuternicirea avocațială depusă este un act emis în baza unei legi speciale și este specificat contractul de asistență juridică, solicitând respingerea excepției ca neîntemeiată.

Curtea deliberând asupra excepției,respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant ca neîntemeiată, având în vedere că la fila 17 dosar există împuternicire avocațială, iar potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 51/1995, avocatul are îndrituirea legală de aatesta identitatea părților, conținutul și data contractului de asistență juridică, nefiind astfel necesară depunerea la dosar a contractului de asistență juridică. Cum dispozițiile legale evocate conferă avocatului o calitate oficială de a atesta aceste aspecte, contestarea lor se va putea face numai prin înscrierea în fals.

Contestatoarea prin avocat învederează că împuternicirea avocațială depusă la dosareste un falsși că nu se cunoaște cine a semnat contractul de asistență juridică.

Curtea pune în vedere contestatoarei să depună în scris cererea de înscriere în fals și de declanșare a procedurii falsului prevăzută de dispozițiile art. 178 și urm. din pr. civ. precum șiîmputernicirea specialădin partea părții de a declara înscrierea în fals.

La interpelarea Curții, în sensul dacă reprezentantul contestatoarei are împuternicire specială pentru a se înscrie în fals, acesta precizează că nu are împuternicire specială în acest sens.

Intimata - reclamantă prin avocat se opune amânării cauzei și solicită amendarea contestatoarei.

Curtea, în ce privește cererea contestatoarei de a se declanșa procedura falsului cu privire la împuternicirea avocațială a avocatului intimatei - T-, având în vedere că reprezentantul contestatoarei nu posedă o împuternicire specială pentru a se înscrie în fals, în baza art. 178 și următoarele din civ.Cod Penal, respinge cererea de declanșare a procedurii falsului. De asemenea, Curtea apreciază că nu se impune amânarea cauzei pentru înfățișarea părților în persoană în sensul art. 180 alin. 2 din pr. civ. și pentru motivul că împuternicirea avocațială nu are natura unui înscris referitor la pricină cu caracter de" dovadă cu înscrisuri"( dispozițiile art. 178 și următoare fiind situate în Secțiunea a III a din Cartea a II a, Titlul III, Capitolul III, Secțiunea a III a intitulată " Administrarea dovezilor"), respectiv odovadăcu privire la fondul cauzei.

Contestatoarea prin reprezentant învederează că a formulatcerere de suspendare a executării.

Intimata prin avocat solicită respingerea cererii de suspendare a executării.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri prealabile cu privire la însăși contestația în anulare, respectiv împrejurarea că și contestația în anulare este în stare de judecată, pune în discuție rămânea fără obiect a cererii de suspendare și acordă cuvântul părților atât pe excepțiarămânerii fără obiect a cererii de suspendarea executării hotărârii contestate cât și pe fondul contestației în anulare.

Contestatoarea prin reprezentant solicită admiterea contestației în anulare, învederând că cererea nu se încadrează în art. 25 din Lg. 26/90, neputând fi posibilă radierea radierii. De asemenea, se arată că s-a săvârși și o greșeală materială deoarece nu exista posibilitatea unei astfel de radieri. Mai susține contestatoarea și că instanța a omis să se pronunțe pe unele aspecte invocate în concluziile scrise, respectiv pe inadmisibilitatea cererii de radiere. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Intimata - reclamantă prin avocat solicită respingerea contestației la inadmisibilă, cu cheltuieli, învederând că sunt aceleași susțineri ca și în recurs, cererea de radiere nu era de competența Tribunalului București, cu privire la omisiunea de a cerceta unele motive de recurs, intimata susține că la fila 3 din decizia contestată se face referire la acest motiv de recurs. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune dovada cheltuielilor de judecată, în caz contrar va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

CURTEA,

Prin decizia comercială nr. nr.285/23.02.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, a fost respins ca nefondat recursul declarat de - SRL, împotriva sentinței comerciale nr. 10756 din 16.10.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția a VI a Comercială în contradictoriu cu - T-, - SA - prin lichidator judiciar ACTIV LICHIDATOR și OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI prin OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că motivele de recurs invocate de recurentă sunt nefondate, după cum urmează:

În ce privește motivul de recurs privind nelegalitatea sentinței decurgând din încălcarea art. 25 din Legea nr.26/1990, instanța reține că acesta este nefondat, susținerile recurentei referindu-se la chestiuni ce țin de fondul cauzei respectiv lipsa dovezii prejudiciului.

Motivele de recurs privind nemotivarea hotărârii în ce privește respingerea excepției inadmisibilității cererii ca neîntemeiată au fost apreciate de asemenea nefondate, reținându-se că tribunalul a apreciat în mod corect că această susținere reprezintă o apărare de fond, care a impus analizarea și dezlegarea sa prin prisma tuturor chestiunilor de fapt și de drept ce au vizat fondul. S-a mai reținut că din cuprinsul sentinței tribunalului rezultă că instanța a analizat situația de fapt și motivat soluția de respingere a excepțiilor unite cu fondul cauzei, respectiv excepția lipsei calității procesuale active a intimatei reclamante, excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei pârâte, excepția prescripției, excepția perimării și a inadmisibilității cererii.

În ce privește critica recurentei referitoare la excepția inadmisiblității cererii principale, motivată de împrejurarea că intimata reclamantă nu ar avea deschisă calea de atac prevăzută de art. 25 din Legea nr.26/1990, cererea de radiere fiind de competența exclusivă a judecătorului delegat de la OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, că nu există îndeplinită condiția obligatorie a existenței unei hotărâri judecătorești irevocabile de desființare a actelor ce au stat la baza înregistrărilor a căror radiere se solicită, lipsind astfel hotărârea judecătorească irevocabilă privind repunerea părților în situația anterioară, Curtea a apreciat că și aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Art. 25 alin.2 din Legea nr.26/1990 stabilește că cererea de radiere se depune și se menționează în Registrul comerțului la care s-a făcut înmatricularea comerciantului. În termen de 3 zile de la data depunerii, Oficiul Registrului Comerțului înaintează cererea tribunalului. Această procedură a fost respectată de către intimată. Referitor la cel de-al doilea considerent invocat în susținerea acestei excepții, Curtea a reținut că prin decizia nr. 7528 din 10.12.2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a invalidat divizarea - SA ce fusese hotărâtă prin Hotărârea Adunării Generale Ordinare și Extraordinare din 25.11.1999, astfel că prin aceasta a fost tocmai anulat actul principal, fiind restabilită situația anterioară, aspectele reparatorii nefiind condiționate de o cerere distinctă în acest sens.

Nici motivul de recurs privind excepția lipsei calității procesuale pasive a - SRL a fost apreciat ca fondat deoarece în urma hotărârii AGA nr.1 din 25.05.2004 asociatul unic al - 1 SRL, - SRL a dobândit calitatea de succesor universal al acestei societăți, astfel că se justifică legitimarea sa procesuală pasivă.

În mod corect, reține Curtea, instanța de fond a respins și excepția lipsei calității procesuale active a intimatei - T-, deoarece în baza contractului de tranzacționare din 10.11.1999 au dobândit la 12.11.1999, în urma plasamentului privat secundar intermediar de - TREND SA, calitatea de acționar la - SA S M, cu 32,877% din acțiuni.

Se reține că în mod corect instanța de fond a apreciat că față de divizarea totală a societății mame - SA, ca efect al redistribuirii acțiunilor aferente capitalului social, - T- a dobândit calitatea legală de acționar, astfel că este justificată calitatea procesuală a acestuia și interesul în promovarea cererii de reînmatriculare a - SA.

Referitor la soluția de respingere a excepției prescripției, de respingere a excepției perimării Curtea a apreciat că cererea de radiere nu se circumscrie cadrului normativ stric reglementat de dispozițiile art. 3711și următoarele din Codul d e procedură civilă și modalitatea diferită de punere în executare a deciziei nr. 7528/2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție conduce la neincidența în cauză a tezei prescripției dreptului la acțiune.

Pentru aceleași argumente, Curtea a apreciat că excepția perimării silite a fost respinsă ca nefondată în mod corect, atâta timp cât actele de executare nu au fost întrerupte pe o perioadă mai lungă de 6 luni.

În fine, Curtea a apreciat că susținerea recurentei fundamentată pe "nedovedirea prejudiciului" este neîntemeiată, deoarece prin menținerea scriptică și ilicită a mențiunii de radiere a - SA SL M în evidențele Oficiul Registrului Comerțului se cauzează prejudicii incontestabile tuturor acționarilor reali ai - SA.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anularerecurenta - SRL, ce a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială.

În motivarea contestației s-a arătat că, în speță, - SA a fost radiată de la printr-o sentință definitivă si irevocabilă înca din anul 2000 (încheierea de radiere data judecătorul delegat a rămas definitivă și irevocabilă prin. respingerea recursurilor). Aceasta sentinta, conform normelor procedurale imperative nu poate fi atacata decat pe caile extraordinare de atac, respectiv, revizuire sau contestatie la anulare.

Desi, la fond, a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii - exceptie de ordine publica - intrucat prin cererea reclamantei se instituie in mod nelegal o noua cale de atac impotriva unei sentinte definitive si irevocabile, in afara celor prevazute de Codul d e procedura civila, totusi instanta de fond a incalcat in mod flagrant regulile de procedura civila, a judecat aceasta cerere inadmisibila si mai mult decat atat, a admis cererea inadmisibila a reclamantei.

Prin hotararea instantei s-a acreditat si s-a validat astfel o noua cale de atac, impotriva unei sentinte definitive si irevocabile, in afara celor prevazute de Legea organica, Codul d e procedura civila si anume, contestatia in anulare si revizuirea. Nu exista reglementatata de lege o alta cale de atac care sa permita retractarea hotararii de radiere a judecatorului delegat, definitiva si irevocabila.

A mai arătat contestatoarea că a atacat cu recurs aceasta sentinta nelegala si netemeinica, "inventata ", la Curtea de Apel B Sectia a VI-a Comerciala in dosarul -.

Astfel, la primul termen de judecata al recursului din 16.02.2009 completul de judecata investit cu judecarea recursului a judecat cauza in mod surprinzator cu incalcarea flagranta a dispozitiilor procedurale, pronuntand,decizia 285/23.02.2009, profund nelegala si netemeinica, data cu incalcarea flagranta a dispozitiilor procedurale.

Desi era primul termen de judecata si a depus la dosar cerere pentru lipsa de aparare si a solicitat aceasta si prin delegat, la termen, instanta a trecut la judecarea pe fond a cauzei.

A depus la dosar o cerere de repunere pe rol a cauzei in vederea solutionarii exceptiei de ordine publica, respectiv inadmisibilitatea prezentei cereri de radiere ca o noua cale de atac, neprevazuta de lege. De asemenea, a mai arătat că i s-a incalcat dreptul de a formula probe si invoca exceptii. -se cauza nu a mai putut depune concluzii pe fond la termen și susține motivele de recurs, desi avea calitatea de recurenta.

Exceptia de ordine publica a inadmisibilități cererii de radiere a radierii se refera la faptul ca, prin prezenta cerere de radiere, de fapt, in mod nelegal, se instituia o noua cale de atac, in afara celor prevazute de Codul d e Procedura Civila.

In speta, se mai susține, exista hotararea judecatorului delegat de radiere a - SA, hotarare definitiva si irevocabila. Impotriva acestei hotarari de radiere definitive si irevocabila nu se poate exercita decat caile de atac prevazute de lege, respectiv, caile extraordinare de atac, revizuire sau contestatie in anulare. Nu exista reglementata de lege o alta cale de atac in afara celor mentionate mai sus, care sa permita retractarea hotararii de radiere a judecatorului delegat, definitiva si irevocabila.

În lumina Legii nr. 26/1990, privind Registrul Comertului, radierea nu este o mentiune ci este o sanctiune. Este evident, consideră contestatoarea ca, prezenta cerere, astfel cum a fost formulata de catre reclamanta recurenta avand ca obiect "radierea unei radieri" este un nonsens juridic si este o cerere inadmisibila: nu se putea dispune nulitatea unei nulitati, dupa cum mutatis mutandis nu se putea solicita" rezolutiunea unei rezolutiuni".

Practic, reclamanta intimata prin aceasta actiune a indus in eroare instanta de fond si astfel s-au confundat doua institutiuni juridice distincte si anume: s-a confundat radierea cu mentiunea.

Radierea in Dreptul Comercial este o sanctiune si nu trebuie sa se confunde cu mentiunea prevazuta de Legea Comertului care este o institutie cu un regim juridic distinct. Pe cale de consecinta, se putea doar solicita doar radierea unei mentiuni sau a unei inmatriculari la Registruil Comertului, dar nu se putea solictia radierea unei radieri.

In ipoteza ca, ar exista o hotarare definitiva si irevocabila pentru anularea unui act juridic, astfel cum reclamanta intimata pretindea ca există, aceasta putea, eventual, sa exercite impotriva hotararii judecatorului delegat de radiere definitiva si irevocabila, doar caile-de atac permise de lege, respectiv caile extraordinare de atac - contestatie in anulare sau revizuire - si nu o alta actiune de radiere a radierii,cum s-a procedat

In speta, susține contestatoarea, reclamanta intimata putea sa foloseasca calea revizuirii conform articolului 322, punctul 3 Cod procedură civilă aceasta fiind singura cale legala de atac si nu prezenta cerere de radiere a radierii.

A rezultat astfel ca, in judecarea recursului si in pronuntarea deciziei contestate-, completul de judecata a incalcat dispozitiile de ordine publica, privitoare la competență intrucat, dupa cum a aratat mai sus, s-au incalcat in mod evident dispozitiile de ordine publica privitoare la competenta, Curtea judecând un recurs, intr-o cauza care nu exista, intr-o "cale de atac", inventata in afara celor prevazute de legea organica Codul d e procedura civila.

A mai precizat contestatoarea că a invocat la fond exceptia inadmisibilitatii cererii astfel cum a fost formulată, iar la Curtea de Apel, a formulat de asemenea execeptia de ordine publica a inadmisibilitatii cererii si a recursului.

Este evident, susține contestatoarea, că instanța de recurs trebuia sa constate inadmisibilitatea cererii introductive, astfel cum a fost formulata, ca fiind inadmisibila fata de dispozitiile de ordine publica, privind competenta si caile de atac ale unei sentinte definitive si irevocabile si sa admita recursul, admitand exceptia de ordine publica.

In pronuntarea deciziei recurate, completul s-a pronuntat pe o cale de atac si asupra unei cereri de chemare in judecata, ce nu exista, deci se consideră de către contestatoare că ne aflam in fata unei clare greseli materiale.

Dupa cum s-a statuat in mod constant in doctrina si practica judiciara "Toate aspectele ce se refera la reguli de procedura se considera a fi greseli materiale ".

Pe cale de consecinta, se solicită a se constata ca dezlegarea data in pronuntarea deciziei contestate este rezultatul unei greseli materiale.

La al treilea motiv al contestației, s-a arătat că prin respingerea recursului, instanta a omis sa cerceteze motivele de modificare sau de casare - art 318, al.l teza 2,.pr.Civ. Dupa cum a aratat mai sus, cauza s-a judecat la primul termen de judecata, desi contestatoarea a solicitat amanarea pentru lipsa de aparare, aceasta nu a putut formula probe, execptii, etc.

In cadrul termenului de pronuntare a formulat si invocat execptia ordinii publice a inadmisibilitatii recursului si a cererii de chemare in judecata, ca urmare a incalcarii grave a regulilor de procedura, privind caile de atac si competenta. De asemenea a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, tocmai in vederea judecarii acestei execptii precum și o cerere de recuzare a completului, legal timbrata, care de asemenea, nu a fost solutionata.

Datorita acestor aspecte mai sus invederate, aceasta consideră ca sunt indeplinite prevederile art 318 al 1 teza II, intrucat completul de judecata nu s-a pronuntat cu privire la exceptia de ordine publica si de asemenea nu s-a judecat nici cererea de recuzare.

În final contestatoarea solicită sa se constate ca decizia contestata este nelegala si netemeinica, sa se admită contestatia si sa se dispună anularea deciziei atacate si reluarea judecatii de la cel mai vechi act de procedură efectuat in vederea pronuntarii unei decizii neviciate.

În drept se invocă dispozițiile articolului 317 alineat 1 punctul 2 și articolul 318 alineat 1.pr.Civ.

În ce privește mai întâicererea de suspendare a executării deciziei atacate, asupra căreia instanța nu s-a pronunțat până la acest termen, Curtea constată căaceasta a rămas fără obiect, de vreme ce soluționarea sa are loc odată cu soluționarea contestației în anulare, între momentul discutării suspendării și momentul soluționării fondului contestației în anulare neexistând o perioadă de timp în care să se poată dispune suspendarea executării.

Analizând contestația în anulare, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor prevăzute de art. 317 alin. 1 pct.2 și art. 318 din Codul d e procedură civilă, Curtea apreciază că aceasta este nefondată și urmează a fi respinsă ca atare pentru următoarele considerente:

1. Primul motiv al contestației, referitor lanecompetența instanței de recurs( încadrat în drept în dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 2 din pr. civ.) este nefondat deoarece Curtea de APEL BUCUREȘTI era instanța competentă să judece recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de TRIBUNALUL BUCUREȘTI în temeiul art.299 alin 2 din Codul d e procedură civilă, care reglementează:"Recursul se soluționează de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea ".

Cum hotărârea recurată a fost pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI, competența materială și teritorială de soluționare a recursului revenea Curții de APEL BUCUREȘTI.

Detalierea susținerilor contestatoarei utilizate în argumentarea acestui motiv de recurs privește însă aspecte ce țin deinadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, respectiv a cererii de radiere a mențiunii privind radierea, iar concluziile ce se pot trage din aceste susțineri sunt acelea că se consideră de către contestatoare că nici TRIBUNALUL BUCUREȘTI nu era competentă să soluționeze cererea, ci doar judecătorul delegat de la TRIBUNALUL BUCUREȘTI, la OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.

Practic,premisace stă la baza aprecierii contestatoarei în sensul că instanța de recurs nu ar fi fost competentă să soluționeze recursul (obiectul prezentei contestații fiind însăși hotărârea pronunțată de instanța de recurs, iar nu sentința pronunțată de tribunal) se referă lainadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, lainexistența căii proceduralealeasă de petentă. Or, aspectele privind inadmisibilitatea țin chiar de fondul recursului, respectiv de criticile invocate de către aceasta în susținerea recursului, ce nu pot fi analizate în fond de către instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare, decât după admiterea contestației în anulare și pe cale de consecință, după anularea deciziei pronunțate în recurs, la rejudecarea recursului, conform art. 317 și urm. din Codul d e procedură civilă.

2. Referitor la motivul de contestație privind faptul că hotărârea contestată ar firezultatul unei greșeli materiale(întemeiat pe disp. art. 318 alin.1 teza a II a din Codul d e procedură civilă), Curtea apreciază de asemenea că acesta este nefondat, deoarece susținerea contestatoarei privind, din nou, inadmisibilitatea cererii, concretizată în inexistența unei atare căi procedurale prevăzute de lege, nu poate fi apreciată ca referindu-se la o greșeală materială, ci eventual o greșeală de judecată, ce nu poate fi reformată pe calea contestației în anulare. Susținerea contestatoarei în sensul că instanța (de fond, iar nu instanța de recurs) s-ar fi pronunțat"asupra unei cereri de chemare în judecată, ce nu există", este vădit nefondată, deoarece cererea de chemare în judecată există în materialitatea sa, fiind actul de sesizare al instanței, respectiv al Tribunalului București (a se vedea filele 2-3 din dosarul nr-) și, mai mult,cererea de recurs asupra căreia s-a pronunțat instanța de recurs, a cărei hotărâre este contestată pe calea contestației în anulare de față,existăde asemenea, în materialitatea sa (a se vedea filele 2-10 din dosarul nr. - al Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI a Comercială).

De aceea, motivul privind existența unei greșeli materiale care ar fi condus la pronunțarea unei hotărâri de către instanța de recurs este nefondat, neexistând aceste lipsuri materiale, singurele care ar fi condus la calificarea ca astfel de greșeli săvârșite de instanța de recurs.

3. În fine, motivul de anulare privindomisiunea cercetării unor motive de modificare sau de casare(întemeiat în drept pe dispozițiile art. 318 alin.1 teza a II a din Codul d e procedură civilă) și acesta este nefondat, deoarece instanța de recurs s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de recurs invocate de către recurentă.

Critica referitoare la soluționarea excepției inadmisibilității recursului și a cererii de chemare în judecată a fost analizată și apreciată ca nefondată de către instanța de recurs care a formulat în detaliu considerente cu privire la această soluție (fila 30 alin. penultim și ultim, fila 30 verso alin.1 și 2 din dosarul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI a Comercială).

Ca atare, instanța de recurs a judecat și aceste aspecte, nefiind vorba de nicio omisiune de a cerceta vreun motiv de recurs invocat de către recurentă, în sensul art. 318 alin. 1 teza a II a din Codul d e procedură civilă.

În ce privește susținerile contestatoarei referitoare la nepronunțarea de către instanța de recurs asupra unei cereri de repunere pe rol a cauzei sau asupra unei cereri de recuzare a completului de judecată, Curtea constată că acestea nu se circumscriu motivului de contestație în anulare prevăzut de art.318 alin 1 teza a II a din Codul d e procedură civilă, deoarecenu reprezintă omisiuni de a cerceta motive de recurs, ci nepronunțarea asupra unor cereri formulate în exercitarea unor drepturi procedurale, care nu au natura unor cereri accesorii sau incidentale recursului și în nici un caz natura unor "motive de recurs".

Eventualele critici cu privire la nepronunțarea asupra unor cereri de acest fel ar fi putut fi formulate numai în cadrul unei căi de atac de reformare (dacă partea ar fi avut la îndemână o atare cale procedurală) nicidecum pe calea contestației în anulare, care reprezintă ocale de atac extraordinară, de retractare(iar nu de reformare), care presupune întrunirea unor condiții de admisibilitate și de admitere expres și limitativ prevăzute de lege, ce nu pot fi extinse la alte critici invocate de parte. Caracterul său excepțional presupune aplicarea restrictivă a dispozițiilor art. 317 și art.318 din Codul d e procedură civilă, deoarece și în materie procedurală este aplicabil principiul mai general de drept,exceptio est strictissimae interpretationis aplicationis ( excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare).

Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge contestația în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării deciziei contestate.

Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea - SRL, în contradictoriu cu intimata - reclamantă - T- și intimatele - pârâte - SA - prin lichidator judiciar ACTIV LICHIDATOR și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, împotriva deciziei comerciale nr.285/23.02.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 5.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

2 ex.

22.10.2009

Președinte:Elisabeta Roșu
Judecători:Elisabeta Roșu, Iulica Popescu, Maria Speranța

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Radiere sediu social expirat, secundar. Decizia 1101/2009. Curtea de Apel Bucuresti