Radiere sediu social expirat, secundar. Decizia 333/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 333
Ședința publică din data de 5 martie 2008
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul domiciliat în comuna M, Județul D împotriva sentinței nr.1869/20 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații - pârâți - M SRL cu sediul în comuna M, județul D și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA cu sediul în Târgoviște,., nr.1, județul
Cererea de recurs este timbrată cu 4 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.46617/04.02.2008 și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant personal, lipsind intimații-pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-au depus la dosar motivele de recurs de către recurent înregistrate la data de 14.02.2008 și cerere de amânare din partea intimatei pârâte - M SRL prin care solicită a i se comunica motivele de recurs și acordarea unui nou termen de judecată întrucât reprezentantul legal al societății se află la ÎCCJ având de susținut altă cauză, atașând și copia împuterniciri.
Recurentul-reclamant cu privire la cererea de amânarea intimatei pârâte, lasă la aprecierea instanței.
Curtea, respinge cererea de amânare formulata de intimata pârâta - M SRL nefiind îndeplinite disp. art. 156.civ.Cod Penal, cererea nefiind dovedită cu citație de la ÎCCJ.
Curtea, din oficiu invocă nulitatea recursului pentru nemotivare în termen.
Recurentul-reclamant solicită respingerea excepției invocate, întrucât s-a conformat disp. art. 361 din Legea 31/90, a declarat recursul în termenul de 15 zile de la pronunțare, pe data de 28.11.2007 și a depus motivare recursului cu 2 zile înainte de termenul de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, reține următoarele,
Prin cererea înregistrată la ribunalul Dâmbovița la data 28 iunie 2007 Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, a înaintat spre soluționare cererea de radiere formulată de reclamantul cu privire la - M SRL, cerere ce a fost menționată în registrul comerțului prin încheierea judecătorului delegat pronunțată în ședința din 21.06.2007.
Din cuprinsul cererii formulate de reclamant și adresată ORC de pe lângă Tribunalul Dâmbovița rezultă că acesta a solicitat efectuarea mențiunilor cuprinse în Hotărârea AGA nr.2/11.01.2004 a - - M publicată în nr.722/2004 cât și a hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești cu privire la această hotărâre, respectiv decizia nr. 788/2004 a Curții de APEL PLOIEȘTI și decizia nr.2104/2006 a ÎCCJ. S-a solicitat totodată radierea din registrul comerțului a mențiunilor făcute de numitul, în calitate de asociat și administrator al aceleiași societăți, după data de 11.01.2004.
Urmare acestei cererii tribunalul a solicitat ORC de pe lângă Tribunalul Dâmbovița să depună la dosarul cauzei atât încheierea judecătorului delegat pronunțată la 21.06.2007 cât și mențiunile efectuate în registrul comerțului cu privire la societatea reclamantă după data de 11.01.2004.
Din cuprinsul actelor înaintate instanței de de pe lângă Tribunalul Dâmbovița rezultă că societatea reclamantă și-a schimbat forma juridică din - în SRL, urmare cererii de mențiuni nr.2544/10.03.2005 având ca asociați pe și, iar ca administrator pe.
Potrivit încheierii pronunțate de judecătorul delegat la 21.06.2007, rezultă că s-a dispus admiterea capătului de cerere privind menționarea în registrul comerțului a cererii de radiere a mențiunilor înregistrate în registrul comerțului după data de 11.01.2004 și înaintarea acestei cereri, spre soluționare, Tribunalului Dâmbovița respingându-se capătul de cerere privind menționarea în registrul comerțului a hotărârii AGA nr. 2/11.01.2004 ca rămasă fără obiect întrucât prin încheierea 737 pronunțată de judecătorul delegat la 30.01.2004 s-a dispus menționarea în registrul comerțului a hotărârii AGA nr. 2/11.01.2004, astfel că cererea formulată ulterior de reclamantă, la 4.12.2006 privind menționarea în registru a acestei hotărâri, a rămas fără obiect.
Potrivit hotărârii AGA nr.2 /11.01.2004 a - - M rezultă că la această dată adunarea generală a acționarilor a hotărât "determinarea silită a numitului să execute prevederile acțiunii nr. 104/2002 investită cu formulă executorie la 7.10.2003 ", pornirea acțiunii în răspundere împotriva numitului pentru administrarea păgubitoare asupra societății și acționarilor cât și folosirea patrimoniului societății în folosul propriu", " realegerea ca administrator unic al societății a dlui ing., fondator și acționar al societății ", realegerea dlui. ca cenzor al societății ", " desemnarea dlui să exercite acțiunea în justiție contra fostului administrator, pentru reîntregirea patrimoniului societății și recuperarea pagubelor aduse acestei societăți și acționarilor ".
Hotărârea AGA susmenționată a fost publicată în Monitorul Oficial al României partea a IV a nr. 722/5.03.2004 și a constituit obiectul unei acțiuni în anulare promovată de reclamanta - - M, prin administrator, acțiune care a fost respinsă prin sentința nr. 1143/14.06.2004 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. 1205/2005 și menținută prin decizia nr.788/9.11.2004 a P și prin decizia nr.2104/8.06.2006 a ÎCCJ, urmare respingerii recursului declarat în cauză.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul Dâmbovițaa pronunțat sentința nr. 1869 din 20.11.2007 prin care a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta - M SRL și a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții - M SRL și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în raport de actele analizate mai sus, și în concordanță cu disp. art.25 din Legea nr. 26/1990 orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mențiune în registrul comerțului are dreptul că ceară radierea înregistrării păgubitoare, în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desființare sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menționarea în registrul comerțului.
Din conținutul textului de lege susmenționat rezultă că prin hotărârile judecătorești la care a făcut trimitere reclamantul, enunțate anterior, nu au fost desființate sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea mențiunilor înscrise în registrul comerțului și nici nu este îndeplinită condiția prevăzută de lege privind radierea înregistrării păgubitoare în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desființate sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea.
De fapt, prin hotărârile judecătorești depuse la dosarul cauzei de către reclamant s-a respins acțiunea în anulare promovată de asociatul pârât privind hotărârea AGA nr.2 /11.01.2004 a - - M, hotărâre care prin conținutul său nu conduce la înregistrări păgubitoare pentru societate, astfel că dispozițiile art. 25 din Legea nr.26/1990 nu-și găsesc aplicabilitatea în cauza dedusă judecății.
n cursul judecății pârâta a invocat excepția autorității de lucru judecat, susținând că între părți au mai avut loc litigii cu un obiect asemănător, soluționate prin hotărâri rămase irevocabile, făcând referire la decizia nr.nr.788/9,XI.2004 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr.6837/2004 și la decizia nr. 2104/8.06.2006 pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr-.
După punerea în discuția părților a excepției invocate, tribunalul a constatat că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, întrucât prin hotărârile judecătorești susmenționate instanțele au soluționat acțiunea în anularea hotărârii AGA nr.2/11.01.2004 a - - M, cauza de față având un cu totul alt obiect, respectiv radierea mențiunilor efectuate în registrul comerțului după data de 11.01.2004.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie și arătând că motivele de recurs le va formula și depune după redactarea și comunicarea sentinței.
În ședința publică din data de 5 martie 2008, Curtea a invocat din oficiu excepția nulității recursului pentru nemotivare în termen.
Față de excepția invocată, Curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 25 alin.4 din Legea 26/1990 privind registrul comerțului, hotărârea judecătorească de soluționare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunțare, pentru părțile prezente și de la comunicare pentru părțile lipsă.
În lipsa unor dispoziții exprese și derogatorii privind termenul de declarare și motivare a recursului se aplică normele generale prevăzute în Codul d e procedură civilă, respectiv termenul de declarare de 15 zile de la pronunțare, iar termenul de motivare a recursului este de 15 zile de la comunicare.
Astfel, potrivit art. 303.pr.civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Sentința nr. 1869 din 20.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovițaa fost comunicată reclamantului-recurent la data de 12.12.2007 astfel cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare existent la fila 160 din dosarul de fond. Termenul de motivare a recursului începe să curgă la data de 13.12.2007 și se încheie la data de 28.12.2007. Recurentul formulează calea de atac la data de 28.11.2007, în termen de 15 zile de la pronunțare, însă formulează motivele de recurs la data de 10.02.2008, peste termenul legal de formulare a acestora, termen care a expirat la data de 28.12.2007, astfel cum am arătat mai sus. Potrivit dispozițiilor art. art. 306.pr. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin.2 (motive de ordine publică).
Termenul de motivare a recursului este un termen legal imperativ, astfel încât sancțiunea nerespectării lui, conform art. 103.pr.civ., este decăderea. Totuși, ca efect al decăderii, recursul nu va fi respins ca nemotivat, ci se va aplica sancțiunea specifică pentru această etapă procesuală, constatându-se nulitatea căii de atac.
Nu pot fi reținute susținerile recurentului că a depus recursul cu două zile înaintea primului termen de judecată, întrucât în prezenta cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 din Legea 26/1990, privind registrul comerțului, dispoziții care se aplică doar în cazul atacării direct cu recurs a încheierii judecătorului delegat la registrul comerțului. Fiind vorba de o dispoziție specială, aceasta este de strictă aplicare. Pentru aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă motive de ordine publică și nici recurenta nu a invocat, în temeiul art. 3041și 312.pr.civ. Curtea va constata nulitatea recursului pentru nemotivare în termen. PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constata nulitatea recursului formulat de reclamantul domiciliat în comuna M, Județul D împotriva sentinței nr.1869/20 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații - pârâți - M SRL cu sediul în comuna M, județul D și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA cu sediul în Târgoviște,., nr.1, județul D, pentru nemotivare în termen. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, azi, 05.03.2008. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
GREFIER,
Red. DF/DD
2 ex. / 03.04.2008
f- Tribunalul Dâmbovița Operator de date cu caracter personal Notificare nr. 3120
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu