Radiere sediu social expirat, secundar. Decizia 62/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 62
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Poiană Cipriana
JUDECĂTOR 2: Cremenițchi Radu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea cauzei comerciale privind pe apelantele BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI - PRIN SUCURSALA IAB. și BRD- GENERALE SA- SUCURSALA I în contradictoriu cu intimații -, BANCA NAȚIONALĂ ROMÂNIEI - DIRECȚIA DE STABILITATE FINANCIARĂ, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL MEDICINA -DR. și LEASING SA, având ca obiect radiere, apel formulat împotriva sentinței nr. 23/com/05.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27.10.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi, când:
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Iași, reclamanta Cabinetul Medical Individual Medicina - Dr. a chemat în judecată pe pârâții Banca Națională a României - Direcția de Stabilitate Financiară, - Generale SA și Leasing și a solicitat:
- anularea incidentului de plată raportat de - cu privire la reclamantă generând înregistrarea acesteia în CIP și cu suma restantă de 64 lei;
- obligarea pârâtei - la întocmirea formalităților de radiere a reclamantei din baza de date CIP și pentru incidentele de plată raportate de -;
- obligarea pârâtei la radierea reclamantei din baza de date CIP și în ce privesc incidentele de plată raportate de -;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta arată că a achiziționat, în regim de leasing, două aparate medicale prin intermediul Leasing încheindu-se contractul de leasing nr.4745 și nr.4416, plata urmând să se realizeze eșalonat, prin bilete la ordin emise de - Sucursala
Mai susține reclamanta că la datele de 26 și 27 octombrie 2005 efectuat plata integrală și anticipată a tuturor ratelor de leasing, precum și a valorii reziduale, iar societatea de leasing i-a predat aparatele contractate.
Reclamanta precizează că în luna 2005, în urma raportărilor efectuate de, figura în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți (CIP) și a Centralei Bancare () cu suma restantă de 64 lei.
În drept, s-au invocat dispozițiile din regulamentele 1/2001 și nr.4/2004.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat:
- excepția necompetenței materiale a instanței de judecată;
- excepția lipsei calității sale procesuale pasive față de dispozițiile art.27 din Regulamentul nr.1/2001 al
Lipsa calității sale procesuale pasive a fost invocată, prin întâmpinare, și de către pârâta Leasing SA. Pe fondul cauzei, aceasta a precizat că este de acord cu acțiunea reclamantei.
Pârâta -, prin întâmpinare, a susținut că cererea reclamantei este inadmisibilă față de dispozițiile art.54 din Regulamentul nr.1/2001 al S-a mai precizat că la data raportării incidentului de plată acesta exista în fapt, prin lipsa disponibilului în cont, care să fi acoperit integral contravaloarea biletului la ordin.
La termenul din 5 decembrie 2007 Tribunalul Iașia respins excepțiile invocate de pârâți în cauză.
Prin sentința civilă nr.23/COM/5 februarie 2008 Tribunalul Iașia admis acțiunea formulată de reclamantul Cabinet Medical Individual Medicina - dr., cu sediul în I, bd. - nr. 25, --5,. C1,. 4,. 16, în contradictoriu cu Banca Națională a României - Direcția de Stabilitate Financiară, cu sediul în B,-; -, cu sediul în B, bd. - - nr. 1-7, turn BRD; - Sucursala Județeană I și Leasing cu sediul în B,--12, sector 1.
A dispus anularea incidentului de plată raportat de BRD - la inițierea BRD - Sucursala jud. I cu referire la reclamant, acesta fiind înregistrat în CIP și.
A obligat cele două pârâte la întocmirea formalităților de radiere a reclamantului din CIP și pentru incidentul de plată raportat de BRD -.
A obligat la radierea reclamantului din banca de date CIP și.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
Este necontestată situația de fapt generată de raportul contractual de leasing legat între reclamant și Leasing B căci din modul de executare a acestuia s-a născut raportul juridic litigios, de altfel această pârâtă înțelegând temeinicia acțiunii cu care este de acord.
BRD - afirmă că în luna a fost prezentat la BRD un bilet de ordin asupra titularului de cont Cabinetul Medical Individual Medicina care nu a fost onorat de plată din lipsă de disponibil în cont, împrejurare în care banca era obligată să facă raportarea acestui incident de plată potrivit Regulamentului BNR 1/2001, motive pentru care nu poate solicita radierea din evidența CIP întrucât la acea dată cererea de înregistrare era întemeiată.
Pe de altă parte BRD afirmă că reclamantul nu a notificat asupra plății integrale și anticipate a ratelor de leasing dar beneficiarul plății le-a confirmat, documentele bancare dovedind plata acestora la 24.10.2005.
Prin urmare lipsa notificării BRD de către reclamant nu putea constitui element determinant în sensul sesizării ca incident de plată la CIP.
Este dovedit că la 22.11.2005 este făcută plata integrală a ratelor de leasing și a valorii reziduale a aparatelor cumpărate de reclamant deci nu mai subzistă motivul declarării incidentului de plată.
Așa fiind, menținerea nejustificată a incidentului de plată la aproximativ 2 ani de la plata declarării lui constituie un impediment major pentru reclamant de natură a-i prejudicia interesele economice.
În lipsa elementelor care să mențină starea de risc bancar instanța a dispus anularea incidentului de plată raportat de BRD - la inițiativa BRD - Sucursala I și în aplicațiunea art. 36 din Regulamentul nr. 4/2004 al BNR a obligat cele două pârâte la întocmirea formalităților de radiere a reclamantului din CIP și.
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat apel pârâtele - Sucursala I și -, Sucursala
Apelanta Banca Națională a României, Sucursala Iac riticat sentința tribunalului ca fiind nelegală.
Susține apelanta că nu are calitate procesuală pasivă motivat de faptul că incidentul de plată a fost stabilit și notificat de -, în calitate de persoană declarantă și nu de - CIP, așa cum este prevăzut la art.27 din Regulamentul nr.1/2001 al
Potrivit art.1 din Regulamentul nr.1/2001 al, Centrala Incidentelor de Plăți este doar un centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor de plăți, decizia de constatare și notificare a incidentului de plată revenindu-i persoanei declarante (în speță - ), din proprie inițiativă sau ca urmare a hotărârii unei instanțe judecătorești și nu Băncii Naționale a României - Centralei Incidentelor de Plăți.
Se mai susține că potrivit art.36 din Regulamentul nr.1/2001, Centrala Incidentelor de Plăți nu poate anula din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți, odată primite de la persoane declarante - bănci comerciale.
Potrivit Regulamentului nr.4/2004 privind organizarea și funcționarea la. a Centralei Bancare, cu modificările și completările ulterioare, așa cum este menționat în scrisoarea cu nr. XIII/5/4710/15.05.2007 a, depusă la dosarul de la fond, Centrala Bancare reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea și centralizarea informațiilor cu risc bancar care funcționează în cadrul Direcției de Stabilitate Monetară, în temeiul acestui Regulament.
Potrivit art.11 din Regulamentul nr.4/2004, nu este abilitată să intervină din proprie inițiativă, în numele debitorilor înregistrați în baza de date a Centralei Bancare, pentru modificarea/ștergerea informațiilor înscrise pe numele acestora. Doar persoanele declarante au drept de corectare a informațiilor raportate la Centrala Bancare, reglementarea fiind prevăzută în Capitolul nr. III din Regulamentul nr.4/2004.
Așa fiind, susține apelanta că nu are calitate procesuală în cauză și nu poate fi obligată în raportul juridic dedus judecății, cum în mod nelegal a hotărât instanța tribunalului.
Se solicită admiterea apelului și respingerea acțiunii reclamantei.
Apelanta Banca Română pentru Dezvoltare - Generale, Sucursala Iac riticat sentința nr.23/com/2008 pronunțată de Tribunalul Iași ca fiind vădit nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
1.Instanța de fond nu a ținut seama de întâmpinare, de precizările la întâmpinare și de concluziile scrise, de înscrisurile depuse la dosarul cauzei: ordinele de plată ale reclamantei în favoarea societății de leasing, istoricul incidentului de plată în cauză, atașat întâmpinării, de adresele nr.1550/10.07.2007, nr.4710/15.05.2007 și nr. II/4/4894 din 5.06.2007 către din partea
2.Se reiterează excepția inadmisibilității acțiunii deoarece la data promovării acesteia, obiectul era irealizabil.
Reclamanta intimată pretinde anularea unor incidente de plată, urmare faptului că în momentul prezentării la bancă a mai multor ordine de plată, emise de aceasta în vederea achitării unor debite față de terți, în luna 2005, nu avea disponibil în cont.
Principalul efect juridic al raportării incidentelor de plată la Centrala Incidentelor de Plăți constă în faptul că, timp de un an de la data raportării, persoana în culpă de a fi emis bilete la ordin fără acoperire/disponibil în cont - reclamanta intimată - nu mai poate emite asemenea instrumente de plată timp de un an de la data raportării la CIP.
Potrivit dispozițiilor art.54 din Regulamentul BNR nr.1/2002 - reprodus în copie în precizările la întâmpinare - în speță, această interdicție bancară durează până în luna 2002, așa că la data înregistrării acțiunii din dosarul nr- interdicția nu mai exista, deci acțiunea nu avea obiect.
3.Tot sub aspectul inadmisibilității, apelanta - susține că instanța de fond a dat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii în ceea ce privește obligarea - Sucursala I de a întocmi formalitățile de radiere a incidentului înregistrat la Centrala Bancare de pe lângă
Instanța de fond a făcut o gravă eroare, punând alături Centrala Incidentelor de Plăți de Centrala Bancare, în sensul că înregistrarea incidentelor de plată s-ar face simultan la cele două instituții de evidență bancară. Cu alte cuvinte, instanța de fond a admis capătul de cerere al reclamantei intimate dispunând obligarea băncii de a proceda la radierea, concomitentă, a incidentelor imputabile intimatei înregistrate la CIP și la.
În acest sens, apelanta susține că înregistrările la - așa cum sunt reglementate de Regulamentul BNR nr.4/2004, nu se referă la instrumente de plată - cum ar fi biletele la ordin/ordinele de plată - ci la omisiunea beneficiarei unui credit bancar de a achita, total sau parțial la termen, ratele scadente.
Or, reclamanta intimată nu a probat în nici un fel că ar fi fost înregistrată la Centrala Bancare prim demersul BRD - Sucursala I potrivit situațiilor reglementate de art.2, art.3 și următoarele din Regulamentul nr.4/2004, sau că o atare înregistrare s-ar fi făcut din eroare ori în mod abuziv de către bancă.
Raportarea la CIP a acestor incidente de plată s-a făcut potrivit legii: lipsa de disponibil în contul emitentei ordinelor de plată, în momentul prezentării acestora la încasare, iar faptul că s-ar fi făcut anterior eliberării ordinelor de plată unele plăți nu are nici o relevanță.
Mai susține apelanta că raportarea incidentelor de plată majore la CIP are drept scop sancționarea și prevenirea emiterii de titluri de plată fără acoperire și nicidecum de a legitima acest tip de fraudă prin plăți făcute anterior ori ulterior.
4.Reclamanta intimată a emis mai multe bilete la ordin/ordine de plată în luna 2005 și chiar la 11.08.2006, în beneficiul SC Leasing SA, fără a avea disponibil în cont, drept pentru care s-a aflat în fața unor incidente majore de plată, potrivit dispozițiilor art.2 din Regulamentul nr.1/2001.
A se vedea în acest sens ordinele de plată și adresa - nr.1550/10.07.2007 către - Medicina, existente la dosar.
Ordinele de plată - depuse în copie la dosar - reprezintă, așa cum le arată și denumirea de ordin, ferm, dat băncii de către emitentul acestora - în speță de I de a plăti anumite sume de bani, unui beneficiar - în speță Leasing
Admițând acțiunea reclamantei intimate, instanța de fond nu a făcut altceva decât să legitimeze fapta intimatei de a emite ordine de plată fără acoperire/fără disponibil în cont.
În speță nu interesează sub raportul valabilității raportării incidentelor de plată, relațiile contractuale existente între reclamanta intimată și societatea sa de leasing sau că plățile rezultate din asemenea relații s-ar fi făcut pe alte căi și la date diferite.
Ordinele de plată sunt necondiționate față de bancă și nici emitenta acestora și nici beneficiara lor nu au avut niciodată inițiative de a le retrage de la plată.
5.Culpa apariției incidentului de plată cu raportarea la CIP aparține așadar integral reclamantei intimate care le-a emis fără a avea disponibil în cont. Aceste ordine de plată au fost prezentate la încasare, de către beneficiara Leasing B în aceleași zile în care au fost emise, așa că neasigurarea emitentei cu disponibil în cont are caracter premeditat.
6.Nu există nici un temei legal care să oblige - Sucursala I la "îndeplinirea formalităților de radiere a incidentului raportat la CIP".
Raportarea la CIP a incidentelor de plată majore este obligatorie și necondiționată pentru bancă, în calitatea sa de persoană declarantă, omisiunea de a se conforma acestei obligații fiind sancționată de lege - a se vedea dispozițiile art.2, art.3, art.13 și art.56 și urm. din Regulamentul nr.1/2001 al
Potrivit legii, doar persoanele declarante au drept de corectare a informațiilor raportate la Centrala Incidentelor de Plăți, și aceasta numai în cazul unor erori potrivit dispozițiilor Capitolului III din Regulamentul nr.4/2004 - a se vedea în acest sens adresa nr. XIII/5/4710/15.05.2007 depusă la dosarul cauzei de către reclamanta intimată.
7.Apelanta a mai susținut că biletul la ordin reprezintă titlu executoriu și constă în ordinul necondiționat dat de emitent băncii de a plăti o anumită sumă de bani, cu invocarea dispozițiilor art.61 coroborat cu art.104 pct.2 și art.106 din Legea nr.58/1934 privind cambia și biletul la ordin.
În concluzie, apelanta a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței și respingerea acțiunii reclamantei.
Intimata-reclamantă nu a depus întâmpinare.
În apel nu s-au depus înscrisuri noi.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, instanța de control judiciar constată următoarele:
În anul 2005 reclamanta a încheiat două contracte de leasing cu pârâta Leasing pentru achiziționarea de două aparate medicale, ocazie cu care a emis trei bilete la ordin cu scadență pentru fiecare de leasing în parte (BO din 2.11.2005, BO din 11.11.2005 și BO din 11.08.2006 - fila 59 dosar fond).
În cursul anului 2005, urmare a neînțelegerilor apărute între părți în legătură cu executarea celor două contracte de leasing, de comun acord, reclamanta a achitat toate ratele rămase neachitate cu ordine de plată (OP nr.3/26.10.2005 și OP nr.4/27.20.2005 - fila 48 dosar fond), iar pârâta Leasing i-a predat cele două aparate medicale (file 57 și 58 dosar fond).
Cum reclamanta a omis să solicite restituirea celor trei bilete la ordin, pârâta Leasing a introdus, spre plată, bilete la plată în bancă, fără a găsi în cont suma necesară.
În acest context, pârâta-apelantă - a uzat de dispozițiile cuprinse în Regulamentul nr.1/2001 și nr.4/2001 al în sensul că a raportat imediat evenimentul (emitentul mijlocului de plată - reclamanta nu are disponibil în cont) atât Centralei Incidentelor de Plăți (CIP), cât și Centralei de Risc Bancar ( - fila 70 dosar fond).
Rezultă, așadar, că la momentul raportării incidentului de plată la CIP și de pe lângă, pârâta - a procedat conform dispozițiilor regulamentare, însă, reclamanta nu poate fi sancționată cu menționarea sa în evidența rău-platnicilor cu consecința imposibilității contractării altui credit bancar din culpa pârâtei Leasing care, deși a încasat toate ratele de leasing (inclusiv valoarea reziduală), cu rea-credință, a continuat să prezinte la plată biletele la ordin.
Din acest punct de vedere în mod corect tribunalul a dispus anularea incidentului de plată și a obligat cele două bănci pârâte să procedeze la întocmirea formalităților de radiere a acestuia.
Curtea reține și prevederile art.54 din Regulamentul nr.1/2001 al potrivit cărora interdicția bancară durează un an de la data înregistrării la CIP a respectivului incident de plată major, și că această interdicție a expirat în luna 2006, după cum susține apelanta -. Însă, interdicția bancară, așa cum este definită la art.2 lit. e din Regulamentul nr.1/2001, face referire la cecuri și nicidecum la biletele la ordin, instrumente de plată folosite de reclamantă.
Reținându-se că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.54 din Regulamentul nr.1/2001, curtea va respinge excepția inadmisibilității acțiunii, excepție invocată în motivele de apel d e către apelanta -.
În legătură cu excepția inadmisibilității acțiunii, prin criticile formulate, apelanta - a susținut că hotărârea instanței de fond este dată cu aplicarea greșită a legii în ceea ce privește obligarea acesteia la întocmirea formalităților de radiere a incidentului de plată la Centrala Bancare ().
Curtea constată că aceste critici sunt nefondate din moment ce există la dosarul de fond înscrisul cu nr. II/4/4894/5.06.2007 emis de - Direcția de Stabilitate Financiară (fila 70) prin care reclamantei i se comunică faptul că figurează în baza de date a cu suma restantă de 64 lei.
Curtea mai reține și dispozițiile art.4, art.36, art.38 din Regulamentul nr.1/2001 care reglementează procedura incidentului de plată stabilind în sarcina persoanei declarante obligația de a declara incidentele majore de plată "înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului", pentru apărarea interesului public. De asemenea, se stabilește că CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile primite de la persoana declarantă.
Pe de altă parte art.36 alin.2 reglementează procedura de urmat pentru anularea incidentului de plată, aceasta fiind realizată prin intermediul persoanei declarante în baza unei cereri de anulare.
Nu este mai puțin adevărat că anularea incidentului de plată se poate cere declarantului (în speță, pârâta - ) și prin intermediul instanței. Prin urmare, reclamanta este în drept să apeleze la oricare dintre ipotezele anulării incidentului de plată implicând direct atât -, în calitate de bancă declarantă, cât și, bancă în cadrul căreia sunt organizate și funcționează CIP și.
Pentru aceste considerente, curtea apreciază că are calitate procesuală pasivă în cauză.
În concluzie, instanța va respinge ambele apeluri declarate în cauză ca neîntemeiate, în cauză nefiind îndeplinite dispozițiile art.296 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de Banca Națională a României prin Sucursala I și Banca Română pentru Dezvoltare - Generale, Sucursala I împotriva sentinței nr.23 com/5.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 3 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
26.XI.2008.-
2 ex.-
Președinte:Poiană CiprianaJudecători:Poiană Cipriana, Cremenițchi Radu
