Recurs incheiere judecator delegat Registrul Comertului. Decizia 1077/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1077
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 3: Geta Sandu
Grefier - -
La ordine fiind pronunțarea în recursurile formulate de administratorul special și de împotriva încheierii nr. 9521 din 04 septembrie 2008 a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lîngă Curtea de APEL IAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- dezbaterile în recurs au avut loc în ședința publică din 15 iunie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărîre;
- la solicitarea formulată de recurentul B de a se amîna pronunțarea pentru a depune la dosar concluzii scrise, Curtea a amînat pronunțarea pentru data de 22 iunie 2009. În termenul de pronunțare a depus la dosar note de concluzii scrise intimata I prin administratorul judiciar.
INSTANȚA
Asupra recursurilor de față;
Prin încheierea nr. 9521/4.09.2008 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lîngă Tribunalul Iași s-a dispus înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor cu privire la asociați juridici, capital social, cu datele cuprinse în cererea de înregistrare formulată de petenta ""
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în calitate de administrator special al "" I, și ""
Recurentul a formulat următoarele motive de recurs:
1. Lipsa calității procesuale active a solicitantului G în numele debitoarei
""
Susține recurentul că, în conformitate cu dispozițiile art. 20 și următoarele din Legea nr.
85/2006, administratorul judiciar este cel care administrează actele societății și formulează cereri în numele societății, iar numitul G nu a fost împuternicit de administratorul judiciar să formuleze cererea de înregistrare la. neputînd să reprezinte societatea aflată în procedura insolvenței.
În mod greșit judecătorul delegat nu a verificat calitatea de reprezentant al titularului cererii formulate la.
2. În conformitate cu dispozițiile art. 50 din Legea nr. 85/2006 și a dispozițiilor Legii nr.
26/1990 nu se mai pot face mențiuni cu privire la societate după deschiderea procedurii insolvenței. Societatea aflată în procedura insolvenței nu poate să-și modifice structura, capitalul social, administratorul prin acte depuse la.
Susține recurentul că prin actul depus la. de către numitul G s-
schimbat structura acționariatului în baza unei adrese date de Depozitarul Central, adresă prin care se susține că s-a efectuat transferul de proprietate asupra unui număr de 22.808.542 acțiuni emise de debitoarea "", fără însă a se dovedi cu un înscris că acest transfer a fost efectuat în condiții de legalitate.
Mai precizează recurentul că prin actele depuse la. se încalcă dispozițiile art. 50 din Legea nr. 85/2006, cît și dispozițiile Legii nr. 26/1990 și se ignoră sentința civilă nr. 152/COM/27.08.2008, pronunțată de Tribunalul Iași, prin care s-a dispus indisponibilizarea acțiunilor debitoarei în conformitate cu dispozițiile art. 42 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.
Pentru aceste motive recurentul a solicitat admiterea recursului, schimbarea încheierii recurate și respingerea cererii formulate de către numitul
Recurentul, administrator special al "", a depus certificatul de grefă din 7.05.2009 emis de Tribunalul Iași.
"" B, prin motivele de recurs a solicitat, în principal, anularea cererii de înregistrare a mențiunilor și, în subsidiar, respingerea acestei cereri.
Recurenta a formulat următoarele critici de nelegalitate și netemeinicie a încheierii nr. 9521/4.09.2008:
1. Cererea de înscriere a mențiunilor este nulă.
Susține recurenta că, la momentul formulării cererii de înscriere mențiunilor,
reprezentarea intereselor "" se făcea de către administratorul special, conform art. 18 din Legea nr. 85/2006, iar dreptul debitoarei de administrare nu a fost ridicat.
Mai susține recurenta că judecătorul delegat nu a verificat calitatea de reprezentant a numitului G de a depune cererea de înscriere a mențiunilor.
Față de dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă și principiul disponibilității, recurenta "" consideră că judecătorul delegat a fost investit cu o cerere nulă.
2. Încheierea este dată cu greșita aplicare și interpretare a legii.
Susține recurenta că în baza contractului nr. 22/28.06.2003 a cumpărat de la. un
număr de 22.808.542 acțiuni nominative ale "" precum și acțiunile care vor rezulta din conversia datoriilor debitoarei către furnizorii de utilități. Totodată, s-a încheiat contractul de garanție reală mobiliară nr. 187/28.06.2003 prin care se constituia o garanței reală mobiliară în favoarea asupra acțiunilor cumpărate.
o pretinsă neexecutare a obligațiilor asumate, a pus în executare contractul de garanție și s-a reînscris în registrul acționarilor în calitate de acționar.
Susține recurenta că această reînscriere s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art. 81 alin. (6) din Regulamentul nr. 13/2005 privind autorizarea și funcționarea Depozitarului Central, dispoziții potrivit cărora, în cazul executării contractelor de garanție reală mobiliară, transferul proprietății se poate face numai prin vînzarea acțiunilor pe piața reglementată.
Mai precizează recurenta că judecătorul delegat nu a verificat dacă cererea de înregistrare a mențiunilor în registrul comerțului este însoțită de actul în baza căruia aceste mențiuni pot fi înscrise - notificarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului de punere în executare a contractului de garanție reală mobiliară.
Pe de altă parte, prin sentința civilă nr. 1522/COM/27.08.2008 a Tribunalului Iașis -a dispus indisponibilizarea acțiunilor "" astfel că, susține recurenta, dreptul de proprietate asupra acțiunilor societății nu mai poate face obiectul unei înstrăinări.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 3 pct. 26 din Legea nr. 26/1990, art. 18 din Legea nr. 85/2006; art. 7 alin. (1) și art. 8 alin. (1) lit. b) din Norma Metodologică nr. 773/1998, art. 81 alin. (6) din Regulamentul nr. 13/2005 cu referire la art. 41 alin. (2) din legea nr. 137/2002.
Recurenta "" a depus la dosar, în copie, înscrisuri: sentința civilă nr. 1522/COM/27.08.2008, pronunțată de Tribunalul Iași; decizia nr. 122/22.05.2006 a Consiliului Concurenței; adrese înaintate Depozitarului Central; contractul de vînzare cumpărare acțiuni nr. 22/2003 și actele adiționale.
Prin cererea de recurs, recurenta a solicitat, în temeiul art. 300 alin. (3) Cod procedură civilă, suspendarea efectelor încheierii recurate, cerere respinsă prin încheierea din 16 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, motivat de faptul că încheierea nr. 9521/4.09.2008 nu este susceptibilă de executare silită.
Intimata "" Iad epus întîmpinare față de recursurile formulate în cauză.
Cu privire la cererea de recurs formulată de, intimata susține că nu putea fi făcută în numele "" (care putea fi reprezentată numai de administratorul judiciar I), ci în numele acționarului/acționarilor ce se consideră prejudiciați. Cum cererea de recurs este formulată de numitul în calitate de administrator special al "", intimata consideră că cererea este formulată de o persoană fără calitate întrucît "" este reprezentată numai de administratorul judiciar
Mai susține intimata că la data de 19.03.2009 acționarii au decis înlocuirea administratorului special cu.
Cu privire la cererea de înscriere a mențiunilor, intimata susține că administratorul judiciar l-a împuternicit în acest sens pe numitul G, iar acesta - la rîndul său - pe (împuternicirea 2831//11.06.2008); că și în lipsa unei împuterniciri nu există vreo prevedere legală care să oblige doar administratorul judiciar personal să facă actele de înregistrare la.
Cu privire la dispozițiile art. 50 din Legea nr. 85/2006, intimata susține că acest text nu prevede interdicția de înregistrare a unor acte la. ci se referă doar la opozabilitatea acestora, iar înregistrarea la. s-a făcut în baza adresei nr. 40848/29.08.2008 și a anexei la aceasta, comunicată "" de către Depozitarul Central, singurul în măsură să înregistreze orice transfer de acțiuni.
Mai precizează intimata că în cauză nu-și găsesc aplicabilitate dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 deoarece în cauză nu a intervenit o înstrăinare a acțiunilor ci întoarcerea acestora la proprietarul de drept în baza contractului de garanție reală mobiliară ce are valoare de înscris autentic și este executiv.
Cu privire la recursul declarat de"", în special față de motivul nr. 2, intimata susține că o pretinsă încălcare de către. a procedurii de executare a acțiunilor poate fi invocată într-o altă acțiune, directă. Și nu prin cererea de recurs de față.
În ceea ce privește sentința nr. 1522/COM/27.08.2008, aceasta își produce efectele la momentul rămînerii irevocabile și nu la momentul pronunțării.
Pentru toate aceste considerente, intimata a solicitat să se constate, în principal, că recursul declarat de este formulat de o persoană fără calitate, iar în subsidiar că este neîntemeiat, iar recursul declarat de "" ca neîntemeiat.
La data de 27 aprilie 2009 s-a depus la dosarul cauzei cererea numitului, prin care declară că renunță la judecata recursului formulat de administratorul special, revocat prin hotărîrea nr. 186/19.03.2009; copia procesului verbal nr. 75/19.03.2009; hotărîrea nr. 187/19.03.2009; încheierile nr. 3431/30.03.2009 și nr. 3443/30.03.2009 emise de
La termenul de judecată din 27 aprilie 2009, intimata "", reprezentată de administratorul judiciar, a invocat excepția tardivității recursurilor declarate în cauză prin raportarea la dispozițiile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 26/1990. Susține intimata că încheierea recurată a fost pronunțată la data de 4.09.2008 iar cele două recursuri au fost înregistrate la data de 23.09.2008, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de lege.
Față de această excepție, recurenta "" a susținut că termenul se calculează de la data publicării încheierii în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, iar această încheiere nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Totodată a depus la dosarul cauzei o copie a unui înscris pentru dovedirea trimiterii prin poștă a recursului la data de 19.09.2008.
Analizînd actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale în materie, instanța de control judiciar constată următoarele:
Excepția tardivității declarării recursurilor este nefondată. Potrivit art. 6 alin. (3) din Legea nr. 26/1990, republicată, privind registrul comerțului, "Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a pentru orice alte persoane interesate".
Cu adresa nr. 13164/2009, intimata Oficiul registrului Comerțului de pe lîngă Tribunalul Iașia comunicat apărătorului recurentei "" că mențiunea nr. 63168/2.09.2008 din dosarul "", în baza căreia s-a emis încheierea recurată, s-a înregistrat în baza confirmării-/2.09.2008, confirmare ce nu face obiectul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, fără însă ca intimata I să facă referire la vreun text legal.
Curtea va înlătura apărarea intimatei I și constată că încheierea recurată trebuia publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru ca mențiunile cuprinse în respectiva încheiere să fie opozabilă terților. De altfel, dispozițiile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 26/1990 se corelează cu dispozițiile art. 5 din același act normativ, text care consacră principiul de aplicabilitate generală în materia asigurării opozabilității față de terți.
Cum încheierea nr. 9521/4.09.2008 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, iar recurenții au calitatea de terți față de înscrisul a cărui înregistrare s-a solicitat, Curtea constată că ambele recursuri au fost declarate în termenul prevăzut de art. 6 alin. (3) din Legea nr. 26/1990.
Nefondată este și excepția lipsei calității de reprezentant al administratorului special. Cererea de declarare a recursului este formulată de în calitate de administrator special al debitoarei ""
Intimata a susținut că, față de încheierea nr. 299/2 noiembrie2008 (fila 214 dosar recurs), pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic, și dispozițiile art. 47 alin. (1) rap. La art. 18 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 85/2006, debitoarei i s-a ridicat dreptul de administrare iar administratorul special nu mai putea formula cererea de recurs în numele debitoarei, ci în numele acționarilor/asociaților.
Din interpretarea dispozițiilor art. 47, alin. 1, 3 și 4 din Legea nr. 85/2006, Curtea constată că ridicarea dreptului de administrare al debitoarei (în condițiile prev. de alin. 1 al art. 47)va puteafi ordonată de judecătorul sindic, deci nu operează ope legis ca în situația prevăzută de alin. 4 al aceluiași articol, iar prin sentința comercială nr. 110/S/11.03.2008 judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei "", fără a dispune cu privire la ridicarea dreptului de administrare a debitoarei.
Din acest punct de vedere, administratorul special reprezintă interesele societății, inclusiv ale acționarilor/asociaților debitorului, conform dispozițiilor art. 18 alin. 1 teza I-a din Legea insolvenței.
În ceea ce privește cererea de renunțare la judecata recursului declarat de administratorul, cerere formulată de, urmează a fi respinsă.
Renunțarea la judecata recursului este un act de dispoziție ce poate fi făcut de administratorul special doar în baza unei procuri speciale, în care să se menționeze expres actul de dispoziție pentru care a fost împuternicit.
Din actele depuse la dosarul cauzei de către administratorul special nu rezultă că a fost mandatat în acest sens, astfel că instanța nu poate lua act de cererea sa de renunțare la judecarea recursului.
Cu privire la motivele de recurs formulate prin cererile de recurs, Curtea constată următoarele:
Ambii recurenți au invocat faptul că numitul G nu era împuternicit să depună la Oficiul Registrului Comerțului cererea de înscriere a mențiunilor referitoare la modificarea actului constitutiv.
În apărare s-au depus împuternicirile nr. FN/9.06.2008 și nr. 2831/DG/11.06.2008 (filele 208 și 209 dosar fond), cu care s-a făcut dovada calității de reprezentant al numitului G, conform art. 20 din Legea nr. 85/2006, astfel că acest motiv de recurs este nefondat.
Cu privire la transferul de proprietate asupra unui număr de acțiuni ale debitoarei, recurenta "" a susținut că are la bază dispozițiile nr.OG 36/2004, fapt necontestat de nici una dintre celelalte părți litigante.
Potrivit art. I pct. 19 din nr.OG 36/2004 (de modificare a art. 41 alin. 2 din Legea nr. 137/2002), înscrisul în baza căruia se efectuează înregistrările la oficiul registrului comerțului este notificarea formulată de către "", notificarea urmînd a fi făcută conform art. 25 din contractul nr. 22/2003 (filele 84 - 89 dosar recurs).
În lipsa unei astfel de notificări, cererea petentei privind înregistrarea mențiunilor referitoare la structura acționariatului, capitalul social, cerere ce are la bază adresa nr. 40848 din 29.08.2008 emisă de către Depozitarul Central, nu îndeplinește condițiile impuse de textul mai sus invocat.
Întemeiat este și motivul de recurs referitor la faptul că, după deschiderea procedurii insolvenței, debitoarea nu mai poate face mențiuni la oficiul registrului comerțului.
Textul art. 50 din Legea nr. 85/2006 face referire la situația în care actul juridic exista la data deschiderii procedurii, iar înregistrarea acestuia nu mai produce efecte față de masa creditorilor.
Curtea constată că modificarea contractului de societate s-a efectuat după data deschiderii procedurii, iar din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 50 din. 85/2006 rezultă că nici înregistrările la registrul comerțului nu mai pot fi efectuate după acest moment.
Raportat tuturor acestor considerente, Curtea constată că excepția lipsei calității de reprezentant al administratorului special este neîntemeiată, că recursurile sunt declarate în termen, că cererea de renunțare la judecata recursului nu îndeplinește dispozițiile legale și, în consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă urmează a fi admise recursurile declarate în cauză, iar încheierea recurată casată în sensul respingerii cererii formulate de petenta "", în cauză fiind operant motivul de recurs prevăzut de art. 304 punct 9 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
Respinge excepția lipsei calității de reprezentant a administratorului special.
Respinge excepția tardivității declarării recursurilor de către recurenții - administrator special al "" și "", excepție invocată de către intimata - administrator judiciar al ""
Respinge cererea de renunțare la judecata recursului declarat de, cerere formulată de.
Admite recursurile declarate de recurenții și continuat de, în calitate de administrator special al "" I, și "" împotriva încheierii nr. 9521/4.09.2008, pronunțată de judecătorul delegat la. I de pe lîngă Tribunalul Iași, încheiere pe care o casează în totalitate.
Respinge cererea formulată de petenta "" privind înscrierea în registrul comerțului a mențiunilor referitoare la asociați juridici, capital social, cu datele cuprinse în cererea de înregistrare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
26 Iunie 2009
Judecător delegat la ORC I -
Președinte:Camelia GheorghiuJudecători:Camelia Gheorghiu, Cipriana Poiană, Geta Sandu
