Recurs incheiere judecator delegat Registrul Comertului. Decizia 129/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2064/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 129
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Popa
JUDECĂTOR 2: Eugenia Alina Pănescu
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta ROMANIA, împotriva încheierii nr. 70089 din data de 04.08.2009 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, în contradictoriu cu intimata OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI, PRIN OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta prin avocat cu delegație la fila 7 din dosar, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Recurenta prin avocat depune la dosar un set de înscrisuri referitoare la alte două societăți care au sediul la aceeași adresă-.
Curtea pune în vedere recurentei să depună la dosar schița imobilului în care să apară numerotate camerele.
Recurenta prin avocat, solicită lăsarea dosarului la ordine pentru a depune la dosar și această schiță.
Curtea, pentru a se depune la dosar toate înscrisuri, dispune lăsarea dosarului la ordine.
La a doua strigare a cauzei a răspuns recurenta prin avocat cu delegație la fila 7 din dosar, lipsind intimata.
Recurenta prin avocat, depune la dosar schița solicitată de instanță și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă recurentei cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea încheierii pronunțată de judecătorul delegat în sensul admiterii cererii. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față, deliberând, constată:
Prin încheierea nr.70089/04.08.2009 pronunțată de Tribunalul Bucureștia fost respinsă cererea de înregistrare nr. -/29.07.2009 prin care petenta ROMÂNIA a solicitat înregistrarea în registrul comerțului a mențiunii referitoare la modificarea actului constitutiv, cu privire la: sediu în același județ, înregistrarea datelor din declarația tip pe proprie răspundere în registrul comerțului, depunerea actului constitutiv actualizat.
În motivarea încheierii s-a arătat că prin cererea înregistrată cu nr. -/29.07.2009 petenta ROMÂNIA a solicitat înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor referitoare la modificarea actului constitutiv cu privire la: sediu în același județ, înregistrarea datelor din declarația tip pe propria răspundere și depunerea actului constitutiv actualizat.
Examinând cererea, judecătorul delegat a constatat că potrivit art. 17 alin. 2 lit. a din Legea nr. 31/1990, la același sediu vor putea funcționa mai multe societăți dacă a) imobilul, prin structura lui, permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite". S-a menționat că noțiunea de sediu trebuie privită prin prisma a trei dintre funcțiunile sale: a) element de identificare a societății comerciale, b) locul pentru primirea corespondenței de către persoana juridică; c) locul în care organele de conducere executive coordonează activitatea pentru care a fost constituită persoana juridică.
S-a considerat că, în cazul în care în aceeași clădire funcționează mai multe societăți comerciale este obligatoriu ca spațiul în care fiecare dintre ele funcționează să aibă o individualitate proprie, individualitate care să reiasă din simpla lectură a mențiunii corespunzătoare în actul constitutiv sau în evidențele registrului comerțului. Prin aceasta se asigură posibilitatea realizării fără dificultăți și a celeilalte rațiuni de a fi a sediului: loc unde se primește corespondența și localizarea în spațiu a persoanei juridice.
În cauză, judecătorul delegat a constatat că la sediul din B,- A, sector 4 mai funcționează, având sediul social stabilit în mod valabil, și alte societăți comerciale enumerate de în considerente. De asemenea, s-a reținut că petenta a depus la dosar contractul de subînchiriere potrivit căruia se subînchiriază camera nr. 4, precum și contractul de închiriere care stă la baza subînchirierii și potrivit căruia se închiriază partea din imobilul Fabrica de sucuri și băuturi răcoritoare în suprafață de 3477,102.
Judecătorul delegat a apreciat că, în cazul în care cererea ar fi admisă societatea petentă și societățile mai sus enumerate ar figura cu același sediu social, funcțiunea de identificare a persoanei juridice prin sediu fiind în acest fel eliminată, astfel că cererea a fost respinsă.
Împotriva încheierii nr.70089 /04.08.2009 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bucureștia formulat recurs petenta România Aceasta a criticat încheierea, în primul rând, pentru faptul că în mod neîntemeiat a respins judecătorul delegat cererea, întrucât sunt îndeplinite condițiile art. 17 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, respectiv imobilul la care se solicita înregistrarea sediului social are o structură ce permite compartimentarea pe camere care fac posibilă utilizarea lor pentru desfășurarea activității de către mai multe societăți comerciale. În al doilea rând, a susținut că motivarea încheierii nu cuprinde motivele de respingere invocate oral de către judecătorul delegat, respectiv faptul că din cuprinsul contractului de închiriere nu reiese suprafața închiriată de IL 2000 (actualmente IL. ) și nici dacă imobilul este o clădire sau teren. În contractul de închiriere se menționează suprafața totală închiriată de 3447,102și din cuprinsul contractului rezultă în mod evident că imobilul este o clădire întrucât clauzele contractuale reglementează conduita părților referitor la activități specifice numai clădirilor, nu și terenurilor.
Analizând recursul a cărui motivare vizează dispozițiile art. 3041.pr.civ. se constată că este fondat.
Este întemeiat primul motiv de recurs privind reținerea greșită de către judecătorul delegat la. a faptului că structura imobilului în care se află spațiul unde se solicită mutarea sediului recurentei nu permite departajarea spațiilor comerciale diferite și s-ar face confuzie între sediile mai multor persoane juridice care s-ar afla la aceeași adresă.
Art. 17 alin. 2 lit. a din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale dispune că "la același sediu vor putea funcționa mai multe societăți, dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții: a) imobilul, prin structura lui, permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite."
În cauză, în decizia asociatului unic al România s-a consemnat că "se schimbă sediul societății din B, 13 nr. 90,. 7, cam. 7.14F, sector 5 în B, Str. - - Nr. 1A, Camera 4, Sector 4". De asemenea, în actul constitutiv modificat al societății recurente se consemnează că "sediul societății este în B, Str. - - Nr. 1A, Camera 4, Sector 4". Totodată, în contractul de subînchiriere se consemnează la art. 1.1 că "obiectul contractului constă în subînchirierea de către locator a camerei 4, din componența imobilului din B, Str. - - Nr. 1A, Sector 4, în schimbul unei chirii al cărei cuantum este stabilit conform clauzelor de mai jos".
La dosar a fost depusă de către recurentă schița imobilului în care apar numerotate camerele și din care reiese individualitatea camerei nr. 4.
Se constată că sunt îndeplinite condițiile art. 17 alin. 2 lit. a din Legea nr. 31/1990, respectiv imobilul permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite, iar sediul societății recurente este individualizat prin indicarea încăperii în care funcționează.
Rezultă că greșit a stabilit judecătorul delegat la. că nu se poate individualiza sediul România
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs referitor la motivele de respingere a cererii petentei, susținute ca fiind invocate verbal de către judecătorul delegat, acestea nu apar în încheierea atacată cu recurs, dar se constată că bunurile care fac obiectul contractului de închiriere, respectiv de subînchiriere, sunt indicate în cadrul acestor contracte.
Față de cele arătate, se constată că recursul este fondat, astfel că va fi admis în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. Deoarece instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, respectiv a celorlalte condiții legale referitoare la înregistrarea în registrul comerțului a sediului social, decât cea privind individualizarea sediului, în temeiul art. 312 alin. 2 și 3.pr.civ. va fi casată încheierea recurată și va fi trimisă cauza spre rejudecare la.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
ECID E:
Admite recursul declarat de recurenta ROMANIA, împotriva încheierii nr. 70089 din data de 04.08.2009 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, în contradictoriu cu intimata OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI, PRIN OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Casează încheierea recurată.
Trimite cauza spre rejudecare la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. / 2 ex/25.02.2010
Jud. delegat
Președinte:Roxana PopaJudecători:Roxana Popa, Eugenia Alina Pănescu, Maria
