Recurs incheiere judecator delegat Registrul Comertului. Decizia 1789/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2175/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1789
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Popa
JUDECĂTOR 2: Viorica Trestianu
JUDECĂTOR 3: Diana Manole
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - SRL împotriva încheierilor din data de 28.07.2009 și încheierii nr. 73340 din data de 18.08.2009 pronunțate de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, în contradictoriu cu intimat OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI PRIN OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta prin avocat, cu delegație la fila 43 din dosar, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că intimata a depus la dosar întâmpinare și set de acte.
Apărătorul recurentei depune la dosar dovada calității de reprezentant, dovada achitării taxelor judiciare de timbru în cuantumul legal stabilit și înscrisuri în susținerea recursului.
Se comunică recurentului câte un exemplar al întâmpinării și al actelor depuse la dosar de către intimată.
Curtea acordă recurentei cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive ONRC, invocată de intimată prin întâmpinare.
Recurenta prin avocat, solicită admiterea excepției, consideră că ONRC nu are calitate procesuală în cauză.
Curtea în urma deliberării, respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a ONRC, invocată de intimată prin întâmpinare, apreciind că se impune menținerea acesteia în cauză pentru opozabilitate și pentru efectuarea mențiunilor cuvenite în Registrul Comerțului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă recurentei cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
În susținerea recursului, apărătorul recurentei arată că Legea nr. 31/1990, republicată și modificată, permite majorarea capitalului social al unei societăți cu valoarea creanțelor pe care le are asociatul unic față de societate.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin încheierea nr.73340/18.08.2009 pronunțată de judecătorul delegat la ORC de pe lângă Tribunalul București, s-a respins cererea de înregistrare nr.-/23.07.2009, prin care s-a solicitat modificarea actului constitutiv al - SRL cu privire la: aport asociați fizici, capital social, persoane împuternicite, cu datele cuprinse în cererea de înregistrare și actul modificator, depunerea actului constitutiv actualizat.
În motivare, s-a reținut că prin încheierea din 28.07.2009 interlocutorie, s-a solicitat o altă modalitate de majorare a capitalului social.
În acest sens, prin încheierea din 28.07.2009, s-a reținut că majorarea capitalului cu aport în creanță este inadmisibilă, conform art.215 din Legea 31/1990.
Împotriva acestor încheieri a declarat recurs petenta - SRL, acestea fiind pronunțate cu greșita interpretare a legii. Legea 31/1990 permite majorarea capitalului social al unei societăți cu răspundere limitată cu valoarea creanțelor pe care asociatul unic le are față de societate.
În cauză își găseau aplicarea dispozițiilor art.221 și art.210 alin.2 din Legea nr.31/1990.
Art.215 alin.2 din Legea 31/1990 nu este aplicabil în speță, deoarece societatea nu devine titulara unui drept de creanță. Astfel cum rezultă și din interpretarea dispozițiilor art.84 din lege, în cazul în care împrumutul este acordat societății de către unul din asociați, iar obligația de restituire a acestuia este scadentă, majorarea se poate face cu aceste sume pe care societatea le datorează asociatului. Nu există riscul ca societatea să nu primească aceste sume de bani, în condițiile în care acestea au fost deja folosite în interesul său. Societatea nu devine titulara unui drept de creanță, ci se stinge prin compensare obligația acesteia de a restitui împrumutul primit de la asociat. În acest sens s-au pronunțat și alte instanțe.
Recursul a fost legal timbrat cu taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.
Intimata a depus întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, apărare respinsă la termenul de judecată din 16.12.2009.
Nu au fost administrate probe noi în această fază procesuală.
Analizând actele dosarului în conformitate du dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată și reține următoarele:
Prin decizia asociatului unic nr.4/14.07.2009 al societății recurente, s-a decis majorarea capitalului social, prin majorarea valorii părților sociale.
S-a stabilit că valoarea cu care se majorează capitalul social (28.980 lei) se transferă către societate în baza contractelor de împrumut încheiate de cei trei asociați, cu societatea toate drepturile fiind deținute ulterior, în baza unei convenții de cesiune de către asociatul unic,.
Restituirea creanței certe, lichide și exigibile cu scadența la 15.07.2009, în valoare de 30.000 lei urma să se efectueze către asociatul unic, acesta efectuând deci operațiunea de majorare a capitalului social cu valoarea creanței respective.
Art.221 stabilește că societatea cu răspundere limitată își poate majora capitalul social în modalitățile și din sursele prevăzute de art.210 din Legea nr.31/1990.
În art.210 alin.1 se prevede că se poate mări capitalul social fie prin emisiunea de acțiuni noi, fie prin majorarea valorii nominale a acestora, în schimbul unor aporturi în numerar și/sau în natură.
Rezultă deci obligativitatea efectuării operațiunilor de majorare a capitalului social în formele și modalitățile expres stabilite de lege.
În acest sens art.215 alin.2 din Legea 31/1990 interzice expres orice fel de aporturi în creanțe.
În speță, nu se aplică dispozițiile art.210 alin.2 teza finală din Legea nr.31/1990 invocate de recurentă, textul respectiv având în vedere o altă ipoteză și anume, modalitatea măririi capitalului social fără noi aporturi, prin compensarea unor creanțe lichide și exigibile asupra societății cu părți sociale ale acesteia.
Textul vizează ipoteza în care sumele de bani cuvenite creditorilor în baza creanțelor lichide și exigibile față de societatea însăși, servesc la achitarea părților sociale, având loc o transformare a obligației de plată în obligația societății de a emite părți sociale de o valoare egală cu creanța pe care să le distribuie creditorilor, aceștia devenind asociați, nefiind deci, acoperită situația în speță, în care nu s-a decis emisiunea de părți sociale noi de o valoare egală cu creanța față de societate, ci majorarea valorii nominale a părților sociale, neputându-se efectua conversia datoriilor societății în părți sociale.
În concluzie, recursul nu este fondat, urmând a fi respins în conformitate cu dispozițiile art.3041și 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - SRL împotriva încheierilor din data de 28.07.2009 și încheierii nr. 73340 din data de 18.08.2009 pronunțate de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, în contradictoriu cu intimat OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI PRIN OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.E.
2 ex.
Președinte:Roxana PopaJudecători:Roxana Popa, Viorica Trestianu, Diana Manole
