Recurs incheiere judecator delegat Registrul Comertului. Decizia 324/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 324/2008
Ședința publică din data de 6 FEBRUARIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Szabo
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de - împotriva încheierii judecătorului delegat la ORC nr. 7523/30.10.2007, în contradictoriu cu intimații - și - SRL.
Se constată că la data de 31.01.2008 reprezentanta intimaților a depus chitanță în dovedirea cheltuielilor de judecată iar la data de 05.02.2008 reprezentantul reclamantei depune chitanță privind plata onorariu avocat.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30 ianuarie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
CURTEA
Prin încheierea nr. 7523 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalului Maramureș în dosar nr. 40818/19.10.2007, s-a admis cererea formulată de asociatul - având ca obiect autorizarea modificării actului constitutiv al - SRL statuată în baza celor dispuse prin hotărârea adunării generale a asociaților nr. 376 din 9 octombrie 2007, și întemeiat pe dispozițiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 și art. 204 alin. 4 din Legea nr. 31/1990 s-a dispus înscrierea în registrul comerțului a mențiunilor cuprinse în hotărârea asociaților nr. 376/2007, depunerea în vederea menționării a actului constitutiv actualizat, nr. 305/02.08.2007.
Totodată, s-a dispus publicarea în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a a hotărârii asociaților nr. 376/09.10.2007 și a notificării prevăzute la alin. 5 al art. 204 din Legea nr. 31/1990, așa cum a fost ea modificată prin Legea nr. 441/2006.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs recurenta, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună modificarea încheierii atacate în sensul respingerii înregistrării mențiunii referitoare la modificarea actului constitutiv al - SRL.
În motivarea cererii de recurs, recurenta a relevat că încheierea atacată este nelegală, judecătorul delegat admițând în mod eronat cererea de înregistrare a mențiunii referitoare la modificarea actului constitutiv al societății comerciale cu răspundere limitată, câtă vreme această modificare nu exprimă votul tuturor asociaților așa cum statuează art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.
Totodată s-a relevat că nu există încheiat un act adițional actualizat prin care asociații - SRL să fi statuat asupra modificării actului constitutiv al acestei entități, în conformitate cu cele cuprinse în hotărârea nr. 376/2007.
Intimata - SRL prin întâmpinarea formulată s-a opus admiterii recursului.
În susținerea poziției sale procesuale a relevat că încheierea judecătorului delegat respectă dispozițiile legale incidente în materie, întrucât adunarea generală întrunită la 09.10.2007 a decis prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale,m așa încât ea poate constitui fundament al modificării prevederilor cuprinse în actul constitutiv al societății.
Deliberând asupra cererii de recurs, Curtea reține următoarele:
La data de 31 martie 2003 s-a încheiat actul constitutiv al societății comerciale - SRL.
Conform contractului de societate încheiat, recurenta și - au decis, în calitate de fondatori, să constituie această societate comercială, statuând asupra clauzelor care să stabilească relațiile dintre asociați.
În cuprinsul clauzelor referitoare la caracteristicile societății părțile contractante au stabilit modul de divizare al capitalului social, numărul și valoarea părților sociale, consimțind ca repartizarea acestora să se facă după cum urmează: 11 părți sociale -, 9 părți sociale.
Conform prevederilor actului constitutiv, asociații au hotărât în clauzele privind conducerea societății, precum și în clauzele privind drepturile și obligațiile asociaților, după cum urmează:
Hotărârile asociaților "se iau în adunarea generală prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, pentru hotărârile având ca obiect modificările actului constitutiv, fiind necesar votul tuturor asociaților".
În ceea ce privește puterea de reprezentare părțile au convenit ca societatea să fie administrată de ambii asociați cu puteri depline, aceștia putând lucra în mod independent.
Prin actul încheiat la 2 august 2007 cei doi asociați au reactualizat actul constitutiv al societății comerciale, dar clauzele referitoare la puterea de reprezentare a entității nu au fost în nici un fel modificate.
S-a statuat în cuprinsul actului constitutiv reactualizat, la art. 21, că pentru hotărârile având ca obiect modificările actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaților.
La data de 9 octombrie 2007 avut loc o adunare generală în care s-a suspus dezbaterii revocarea din funcția de administrator a recurentei.
administrator - și-a exprimat votul în sensul revocării celuilalt asociat administrator din funcția de administrator deținută potrivit prevederilor actului constitutiv al societății.
Prin cererea înregistrată la 19 octombrie 2007 asociatul administrator - a solicitat autorizarea modificării actului constitutiv al societății conform celor prevăzute în hotărârea adunării generale adoptată la 9 octombrie 2007.
Prin încheierea nr. 7523/2007 s-a admis această cerere, s-a dispus înscrierea în registrul comerțului a mențiunilor cuprinse în hotărârea asociaților nr. 376/2007, precum și depunerea în vederea menționării a actului constitutiv actualizat, dispunându-se totodată și publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii nr. 376/2007 și a notificării prevăzute la alin. 5 al art. 204 din Legea nr. 31/1990.
Curtea consideră că hotărârea pronunțată de judecătorul delegat de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, purtând nr. 7523/30.10.2007, este nelegală.
Conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel. Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. Recursul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează recursul curții de apel în a cărei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, la curtea de apel în a cărei raza teritorială se afla sediul sucursalei. Motivele recursului se pot depune la instanța, cu cel puțin doua zile înaintea termenului de judecata. În cazul admiterii recursului, decizia instanței de recurs va fi menționată în registrul comerțului.
Potrivit art. 191 din Legea nr. 31/1990 hotărârile asociaților se iau în adunarea generală.
Conform prevederilor art. 192 din același act normativ adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel.
Aceste prevederi legale au fost reluate în actele constitutive ale societății.
Art. 193 din Legea nr. 31/1990 stipulează că fiecare parte socială da dreptul la un vot. Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot în deliberările adunărilor asociaților referitoare la aporturile sale în natura sau la actele juridice încheiate între ele și societate. Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorității cerute, adunarea convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociați și partea din capitalul social reprezentată de asociații prezenți.
Potrivit art. 194 din Legea nr. 31/1990 adunarea generală a asociaților are următoarele obligații principale: sa aprobe situația financiară anuala și sa stabilească repartizarea profitului net; sa desemneze administratorii și cenzorii, sa îi revoce/demită și sa le dea descărcare de activitate, precum și sa decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii; sa modifice actul constitutiv. În acest din urma caz, dacă în actul constitutiv se prevede dreptul de retragere a asociatului pentru ca nu este de acord cu modificările aduse acestuia, se aplica dispozițiile art. 224 și 225.
Conform art. 197 din același act normativ societatea este administrată de unul sau mai mulți administratori, asociați sau neasociați, numiți prin actul constitutiv sau de adunarea generală. Dispozițiile art. 75, 76, 77 alin. 1 și 79 se aplica și societăților cu răspundere limitată.
Potrivit prevederilor art. 75 din Legea nr. 31/1990 dreptul de a reprezenta societatea aparține fiecărui administrator, afară de stipulație contrară în actul constitutiv.
Art. 77 din aceeași lege statuează că asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mulți administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, afară numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Cu aceeași majoritate asociații pot decide asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor,afară de cazul în care administratorii au fost numiți prin actul constitutiv.
Conform art. 204 alin. 1-4 din Legea nr. 31/1990 actul constitutiv poate fi modificat prin hotărâre a adunării generale. După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, vor depune la registrul comerțului actul modificator și textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate în temeiul hotărârii judecătorului-delegat, cu excepția situațiilor stipulate la art. 223 alin. 3 și la art. 226 alin. 2, atunci când înregistrarea va fi efectuată pe baza hotărârii irevocabile de excludere sau de retragere.
5 al aceluiași articol prevede că oficiul registrului comerțului va înainta din oficiu actul modificator astfel înregistrat și o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv către Regia Autonomă Monitorul Oficial, spre a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societății.
Din conținutul încheierii pronunțată de judecătorul delegat rezultă că s-a autorizat modificarea actului constitutiv pe baza votului exprimat la prima convocare de asociatul care deținea părțile sociale reprezentând 55% din capitalul social.
Nu s-a depus la registrul comerțului actul modificator și textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările în vederea înregistrării acestuia în temeiul hotărârii judecătorului-delegat, deși s-a dispus în sensul notificării prevăzute la alin. 5 al art. 204 din Legea nr. 31/1990.
Judecătorul delegat dispus în sensul autorizării acestor modificări aduse actului constitutiv mai înainte ca termenul legal pentru atacarea acestei hotărâri să fi fost împlinit.
Dincolo de aceste vicii de formă, Curtea reține că pentru autorizarea modificării actului constitutiv al - SRL era necesar ca ambii asociați să își exprime acordul.
Recurenta a dobândit prerogative referitoare la administrarea societății prin actul de constituire al acesteia.
Clauzele privind conducerea societății au fost rezultatul acordului de voință al părților contractante.
Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Conform regulii simetriei, orice contract fiind rezultatul acordului de voință al părților poate fi desfăcut sau revocat numai în același fel, adică prinmutuus dissensus.
Prin excepție, revocarea unilaterală a contractului poate avea loc și din cauze autorizate de lege. Intră în această categorie și contractul de mandat care poate înceta prin revocarea, renunțarea mandatarului. Aceasta se explică prin faptul că mandatul se presupune a fi dat în interesul mandantului, acesta fiind singurul în măsură să aprecieze dacă interesele sale sunt apărate în mod corespunzător sau nu. Principiul se explică și prin caracterulintuitu personaeal contractului.
Problema care se ridică în speță este aceea dacă revocarea unuia dintre asociați din funcția de administrator deținută în baza prevederilor actului constitutiv putea fi dispusă de către asociatul care deține acea dublă majoritate despre care face vorbire art.192 alin. 1 din Legea nr. 31/1990.
Structura supremă de decizie în societatea cu răspundere limitată este adunarea generală a asociaților.
Acesta este forul în care se formează voința socială și în care asociații, prin votul lor, decid asupra chestiunilor fundamentale pentru viața societății.
Modul de lucru și de luare a deciziilor în adunarea generală este o demonstrație a prezenței încă dominante a caracterului intuitu personae al acestei societăți. Astfel, modificarea actului constitutiv la fel ca în cazul societății în nume colectiv impune adoptarea unor hotărâri cu votul tuturor asociaților, cu acele excepții prevăzute de actul constitutiv sau chiar de lege. O asemenea excepție, din categoria celor care își au originea în voința legiuitorului, privește cesiunea părților sociale față de terți, care este permisă cu acordul asociaților reprezentând, deși cesiunea reprezentând o modificare în structura asociativă presupune și modificarea actului constitutiv.
În celelalte cazuri în care nu se are în vedere modificarea actului constitutiv adunarea generală ia hotărâri prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, cu excepția cazului în care prin actul constitutiv se prevede altfel.
Legea reglementează principiul majorității, amendat prin instituirea regulii dublei majorități, unde criteriul obiectiv al majorității capitalului este dublat de criteriul subiectiv al majorității asociaților.
Această regulă constituie de asemenea o expresie a caracterului profund personal al mecanismului decizional. Și această trăsătură specifică a societății cu răspundere limitată poate constitui o principală sursă de blocare a angrenajului decizional.
Nu este un lucru neobișnuit ca o societate cu răspundere limitată să fie constituită cu participarea a doi asociați care dețin fie cote egale de capital, fie cote diferite.
În prima situație regula majorității înseamnă, în fapt, unanimitate. În cea de-a doua situație, asociatul care deține o cotă mai mare din capital nu va putea lua decizii fără votul favorabil al celuilalt asociat minoritar, pentru că regula dublei majorități o cere.
Acest blocaj se multiplică când crește numărul de asociați cu condiția ca acesta să fie par.
pot conveni eliminarea regulii dublei majorități.
În speță însă nu s-a convenit în acest sens.
Chiar legea societăților comerciale reglementează abateri de la regula dublei majorități prin art. 76 alin. 1 și art. 77 alin. 1 care pot deveni aplicabile și în materia raporturilor societare specifice SRL-urilor.
Cu toate acestea revocarea asociatului administrator nominalizat prin actul constitutiv nu poate fi săvârșită prin voința celui de-al doilea asociat, chiar dacă acesta este majoritar, pentru că regula dublei majorități nu este respectată în acest caz.
De altfel, și art. 77 alin. 2 teza finală statuează că asociații nu pot decide asupra revocării administratorilor, chiar dacă reprezintă majoritatea absolută a capitalului social, dacă administratorii au fost numiți prin actul constitutiv.
Așadar, atunci când administratorul a fost numit prin actul constitutiv, care i-a fixat și puterile și durata mandatului, orice hotărâre nu va putea fi luată decât cu unanimitatea voturilor asociaților, întrucât va reprezenta o modificare a actului constitutiv.
În acest sens sa-a exprimat în mod constat atât doctrina, cât și jurisprudența.
Întrucât legea societăților comerciale nu stabilește alte condiții de cvorum și voturi pentru modificarea actului constitutiv, singura soluție aplicabilă este cea a unanimității.
unui blocaj decizional nu poate constitui decât premisa exercitării dreptului de dizolvare anticipată a entității pe considerentul neînțelegerilor grave dintre asociați, în cazul în care regula unanimității nu poate fi respectată.
În esență, Curtea apreciază că principiul unanimității trebuia respectat.
Chiar dacă s-ar aprecia însă că pentru situația dată ar fi fost aplicabil principiul majorității el trebuia amendat conform regulii dublei majorități, iar în speță criteriul subiectiv trebuia îndeplinit prin exprimarea votului favorabil și de către cel de-al doilea asociat.
Sigur că, în cazul dat, votul exprimat trebuia interpretat în sensul exprimării voinței de renunțare la mandat.
O asemenea hotărâre trebuia oricum să fie materializată într-un act adițional cuprinzând textul actualizat al actului constitutiv, semnat de către ambii asociați.
Criteriul subiectiv specific regulii dublei majorități nu a fost înlăturat.
Nu se poate reține că prin votul asociatului care deține cota majoritară din capital s-a respectat și criteriul subiectiv, câtă vreme asociatul minoritar nu a consimțit.
Ultimul alineat al art. 193 exprimă o derogare de la regula dublei majorități care guvernează adoptarea deciziilor adunării generale, atunci când nu se urmărește modificarea actului constitutiv sau acesta nu dispune altfel. O asemenea derogare de la regula unanimității în cazul modificării actului constitutiv, trebuie să fie expres prevăzută în contractul de societate, neputând fi dedusă pe cale de interpretare.
Curtea apreciază că o asemenea derogare de la regula dublei majorități nu poate fi dedusă pe cale de interpretare din conținutul prevederilor art. 23 ale actului adițional încheiat la 2 august 2007, care stipulează dreptul de retragere a asociatului care nu este de acord cu modificările aduse actului constitutiv.
Chiar dacă s-ar aprecia că prin acest articol părțile au înțeles să deroge de la regula dublei majorități se poate reține că formal nu a existat oad oua convocare.
Dacă și acest ultim argument ar fi înlăturat oricum, dispozițiile art. 193 alin. ultim trebuie interpretate în sensul că hotărârea adunării generale, la a doua convocare trebuie luată cu majoritatea absolută a asociaților prezenți și a părților sociale reprezentate la a doua convocare.
Nici în această situație criteriul subiectiv al majorității asociaților prezenți în adunare nu ar fi fost îndeplinit.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, întemeiat pe dispozițiile art. 312.pr.civ. Curtea va admite recursul și va modifica încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului M nr. 7523 din 30.10.2007, pronunțată în dosarul nr. - al Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș modifică în sensul că se va respinge cererea privind înscrierea în registrul comerțului a mențiunilor cuprinse în hotărârea asociaților nr. 376/09.10.2007.
Culpa procesuală a intimaților fiind dovedită, aceștia vor fi obligați să plătească recurentei, cheltuieli de judecată în sumă de 1.019,8 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta - împotriva încheierii judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului M nr. 7523 din 30.10.2007, pronunțată în dosarul nr. - al Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, pe care o modifică în sensul că respinge cererea privind înscrierea în registrul comerțului a mențiunilor cuprinse în hotărârea asociaților nr. 376/09.10.2007.
Obligă intimații în solidar să plătească recurentei cheltuieli de judecată în recurs de 1019,8 lei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.SS/dact.
3 ex.
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Floarea Tămaș, Mirela Budiu