Recurs incheiere judecator delegat Registrul Comertului. Decizia 567/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 1863,-
DECIZIA NR. 567
Ședința publică din data de 22 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Giurgiu Afrodita G -
JUDECĂTORI: Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de, domiciliat în B,-, -. E,.17, jud. B și, domiciliat în com., sat,-, jud. P împotriva încheierii nr. 11315 din data de 17 octombrie 2007 pronunțate de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului pe pe lângă Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în com., sat, nr. 639, jud. P și Oficiul Registrului Comerțului pe pe lângă Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str. -, nr. 7, jud. P, potrivit deciziei nr. 399 din data de 18 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15 aprilie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, Curtea, pentru a permite recurentului să depună concluzii scrise, în conformitate cu dispozițiile art. 156 alin.2 Cod pr.civilă a amânat pronunțarea la data de 22 aprilie 2008, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova sub nr. 67118/24.09.2007, petentul a solicitat autorizarea modificării actului constitutiv pentru societatea comercială SRL, modificări prevăzute în actul adițional din data de 13.08.2007.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, judecătorul delegat a pronunțat încheierea nr. 11315/17.10.2007 prin care a respins cererea formulată de petentul ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul delegat a reținut că din actul adițional și contractul de cesiune a părților sociale încheiat la 13.08.2007 coroborat cu actul constitutiv al SC SRL actualizat, art.7 alin.5, reiese că părțile sociale s-a convenit a fi transmise între asociați numai cu acordul tuturor asociaților, or asociatul nu și-a exprimat acordul pentru cesiunea părților sociale ale asociatului către, nesemnând actul adițional, aspect ce rezultă și din procesul-verbal al din 1.08.2007.
S-a mai arătat că în ceea ce privește revocarea din calitatea de administrator al societății a asociatului, se reține că acesta a dobândit această calitate ulterior înființării societății, nefiind desemnat prin actul constitutiv, astfel că față de dispozițiile art.192 alin.1 din Legea 31/1990 nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru revocarea administratorului.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs și, considerându-se că prin încheierea nr. 11315/17.10.2007, Tribunalul Prahova prin judecătorul delegat la Registrul Comerțului a pronunțat o hotărâre greșită, în conformitate cu prevederile art. 304 punctele 7 și 9 Cod pr.civilă.
S-a arătat faptul că acțiunile desfășurate la Oficiul Registrului Comerțului au un caracter necontencios, astfel încât potrivit art. 6 din Legea nr. 26/1990 alin. 1 înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat (deci fără citarea părților), ori judecătorul delegat a citat pe administratorul revocat precum și pe noul administrator numit în Actul adițional din 13.08.2007, respectiv pe d-l.
Au mai arătat recurenții că, din examinarea motivelor pe care se bazează încheierea judecătorului delegat pe lângă Oficiul Registrului Comerțului P, se constată că acestea sunt atât contradictorii cât și lipsite de temei legal, cu aplicarea greșită a Legii nr. 31/1990, republicată.
Referitor la revocarea din funcția de administrator a asociatului și pentru schimbarea sediului și a activității principale a societății, judecătorul delegat, în mod eronat a apreciat că este nevoie de unanimitate, neavând nici un temei legal, acesta reținând că este nevoie de "J plus unu din numărul părților sociale și J plus unu din numărul de asociați". De aici se deduce că pentru ca judecătorul delegat să aplice legea era nevoie de patru asociați, pentru a putea aplica regula "J plus unu".
În consecință, se consideră că hotărârile din data de 13.08.2007, menționate în Actul Adițional din 13.08.2007 la actele constitutive ale SC SRL sunt perfect legale, solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Prin decizia nr. 1419 din data de 19 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-a admis recursul, s-a modificat în tot încheierea recurată în sensul că s-a admis cererea și s-a dispus efectuarea mențiunilor din actul adițional din 13.08.2007 al SC SRL.
Pentru a se pronunța această decizie, s-a reținut că în cauza de față, deși judecătorul delegat a considerat că în actul constitutiv al societății SC SRL s-a menționat că asociații au convenit că părțile sociale pot fi transmise între asociați numai cu acordul tuturor asociaților, totuși la dosarul cauzei nu s-a depus un act constitutiv care să conțină această prevedere.
La solicitarea instanței, părțile prezente în ședința publică din 19.12.2007, au precizat că nu au un alt act constitutiv inițial al societății, decât statutul întocmit la momentul înființării SC SRL, denumirea inițială a SC SRL. În acest act constitutiv nu se fac mențiuni privind cesiunea părților sociale.
Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs privind schimbarea administratorului societății, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 197 alin. 3 și art.77 alin.1 din Legea 31/1990, asociații care reprezintă majoritatea absolută a
capitalului social pot alege unul sau mai mulți administratori dintre ei. Cum art.197 nu face trimitere și la dispozițiile art.77 alin.2 din lege, privind revocarea în aceleași condiții a administratorilor, rezultă că pentru revocarea acestora nu se aplică regula majorității absolute a capitalului social ci regula generală prevăzută de art.192 alin.1 din lege, adică majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale.
În cauza de față societatea avea trei asociați, doi dintre ei, care dețin și majoritatea părților sociale au hotărât schimbarea administratorului, cel de al treilea, care deținea și funcția de administrator, a votat împotrivă. Curtea a constatat că în aceste condiții dubla majoritate cerură de lege, de părți sociale și de asociați a fost îndeplinită, iar a interpreta că în cazul unei societăți cu trei asociați, majoritatea se transformă în unanimitate este peste intenția legiuitorului.
Mai mult decât atât, această interpretare este de natură a bloca activitatea societății, dacă asociatul administrator va vota tot timpul împotriva schimbării sale din funcție.
Împotriva deciziei pronunțate în recurs a exercitat calea extraordinară de atac, respectiv contestație în anulare, asociatul, arătând că nu a fost citat de către instanța de recurs și, în acest mod, dreptul său legitim la apărare nu a putut fi exercitat în condiții de contradictorialitate cu celelalte părți, ajugându-se la o soluție greșită, care nu corespunde legii și raporturilor stabilite prin actul constitutiv al societății.
Prin decizia nr. 399 din data de 18 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploieștis -a admis contestația în anulare și s-a anulat decizia nr. 1419 din 19 decembrie 2007, fixându-se termen pentru rejudecarea recursului.
S-a reținut că, nefiind citat, contestatorului i s-a încălcat dreptul la apărare și posibilitatea de a participa la un proces echitabil, acesta fiind direct interesat de soluția pronunțată față de cererea de efectuare mențiuni a actului adițional din 13 august 2007 al societății unde și acesta era asociat.
Rejudecând recursul, Curtea reține că acesta este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Încheierea judecătorului delegat este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, reținându-se corect faptul că transmiterea părților sociale între asociați se putea face numai prin acordul tuturor asociaților.
Legea prevede principiul liberei transmisiuni a părților sociale între asociați în cadrul societății, această transmisiune neafectând caracterulintuitu personaeal societății. Actul constitutiv poate prevedea restricții cu privire la transmiterea părților sociale între asociați, așa cum s-a întâmplat și în cauză, prin actul adițional nr. 2059/27.03.1998 (fila 44 dosar nr. 1863,-), actul constitutiv fiind actualizat în acest sens, prevăzând la art. 7 alin.5 transmiterea părților sociale numai cu acordul tuturor asociaților.
Intimatul-contestator nu și-a manifestat acordul pentru cesiunea părților sociale, iar când s-a judecat recursul inițial nu a fost citat pentru a-și putea formula eventualele apărări.
Susținerea recurenților constând în aceea că nu au cunoscut această limitare a posibilității transmiterii părților sociale nu poate fi reținută de instanță întrucât aceștia au luat cunoștință de prevederile statutului și contractului precum și
de situația financiar-contabilă a societății, așa cum rezultă din actele adiționale depuse la dosar.
de la regula prevăzută de lege, asociații au prevăzut regula unanimității care trebuia respectată, iar în cazul în care adunarea legal constituită nu poate lua hotărâri din cauza neîntrunirii votului tuturor asociaților, atunci hotărârea pur și simplu nu se poate lua iar asociații nemulțumiți se pot, eventual, retrage din societate.
Normele prin care se instituie majoritățile în cadrul adunării generale au caracter dispozitiv, părțile putând deroga de la ele prin instituirea unor alte reguli prin actul constitutiv.
Referitor la celelalte aspecte se reține că în cazul societăților cu răspundere limitată, legea prevede pentru valabilitatea votului în adunarea generală o dublă majoritate, atât a asociaților cât și a părților sociale, fiind vorba de o majoritate absolută, mai precis J plus unu din numărul asociaților și numărul părților sociale.
Asociații nu au derogat de la această regulă, astfel că în mod corect judecătorul delegat a reținut că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru revocarea administratorului, schimbarea sediului și modificarea activității principale a societății.
, care deține 33,33% din capitalul social, nu a fost de acord cu modificările solicitate, astfel că hotărârea nu a fost adoptată prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților. Regula dublei majorități prevăzută de art. 192 alin.1 din lege reflectă caracteristica societăților comerciale cu răspundere limitată de a îmbina trăsături ale societăților de persoane și ale societăților de capital.
Legea nu prevede niciun text care să-l oblige pe asociatul administrator să se abțină de la votul privind revocarea sa din funcția de administrator, așa cum o face în cazul în care are interese contrare cu societatea (art.79) sau se dezbate și se votează aportul său în natură și actele juridice încheiate cu societatea (art.193 alin.2 din lege).
Chiar dacă în aceste situații se poate ajunge la conflicte și neînțelegeri între asociați care pot conduce la excluderi sau chiar la dizolvarea societății, legea nu prevede nici un remediu acestei situații, în cazul în speță aplicându-se principiul simetriei actelor juridice, revocarea putând fi făcută de adunarea generală, în condițiile art. 191 alin.1, care poate decide prin votul privind majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale.
Judecătorul delegat a apreciat corect faptul că în această situație cerința majorității absolute se transformă practic în unanimitatea, însă asociații și-au asumat aceste riscuri, cunoscând sau trebuind să cunoască prevederile legii și ale statutului societății la care au înțeles să devină acționari.
Interesul societății și al asociaților precum și buna funcționare a acesteia trebuie să fie conforme cu dispozițiile legale și cele statutare, prin statut asociații putând deroga de la prevederile cu caracter dispozitiv ale legii, în vederea satisfacerii propriilor interese și prevenirii eventualelor neînțelegeri, însă în cazul în speță aceștia a prevăzut imposibilitatea transmiterii părților sociale între asociați fără acordul tuturor, tocmai pentru ca un asociat să nu poate deține majoritatea părților sociale fără acordul celorlalți.
Reținând că în cauză nu sunt incidente niciunul dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă, Curtea, în baza art. 312 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
În baza dispozițiilor art. 274 Cod pr.civilă urmează a fi obligați recurenții la 3000 lei cheltuieli de judecată, aflându-se în culpă procesuală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECID
Respinge ca nefondat recursul declarat de, domiciliat în B,-, -. E,.17, jud. B și, domiciliat în com., sat,-, jud. P împotriva încheierii nr. 11315 din data de 17 octombrie 2007 pronunțate de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului pe pe lângă Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în com., sat, nr. 639, jud. P și Oficiul Registrului Comerțului pe pe lângă Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str. -, nr. 7, jud.
Obligă recurenții la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli de judecată către intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
G - - - - -
Grefier
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 3ex. / 9.05.2008
Dosar - Tribunalul Prahova nr. 67118/24.09.2007
Jud. delegat
Președinte:Giurgiu AfroditaJudecători:Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
