Recurs incheiere judecator delegat Registrul Comertului. Decizia 79/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 79
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 2: Geta Sandu
JUDECĂTOR 3: Camelia Gheorghiu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe contestator " " I- PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR I, contestator AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și pe intimat - ADMINISTRATOR SPECIAL AL " ", intimat " ", intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL IAȘI, intimat - ÎN CALITATE DE ADMINISTRATOR SPECIAL AL " " I, intimat " " - PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL, având ca obiect
Contestațiile în anulare formulate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și de "" I prin administratorul judiciar împotriva deciziei numărul 1077 din 22.06.2009, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI - Secția comercială în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă dl. avocat pentru contestatorul "" I prin administratorul judiciar I (substituie titularul de contract - d-na avocat ); dl. cons.jr. G ca delegat reprezentant al contestatoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului; dl. avocat pentru intimata "" B, lipsind:
- intimat - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL IAȘI
- intimat - " " - PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- contestația în anulare este la al 6-lea termen, acordat pentru a se pune în discuția părților calitatea procesuală a lui;
- a depus la dosar copia dispozitivului sentinței nr. 2269/20.11.2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul -. după care
În raport de înscrisul depus la dosar, instanța interpelează părțile cu privire la administratorul special al I din acest moment.
-. avocat susține că, potrivit sentinței Tribunalului Comercial Mureș, hotărîrile nr. 186 și 187 din 19.03.2009 au fost anulate. Împotriva acestei hotărîri a Tribunalului Comercial Mureș s-a declarat recurs și, la un moment dat, se poate reveni la situația anterioară.
-. cons.jr. are același punct de vedere.
-. avocat achiesează, de asemenea, la punctul de vedere al d-lui avocat.
Instanța constată că, față de soluția pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr. -, calitatea de administrator special al " Ioa re, reprezentat în recurs de dl. avocat.
-. avocat se prezintă și depune la dosar împuternicirea avocațială, emisă de cabinetul de avocat în baza contractului de asistență juridică încheiat cu sub nr. 416/2008.
La interpelarea instanței, părțile precizează că nu mai au de formulat alte cereri.
Instanța constată contestațiile în anulare în stare de judecată și acordă cuvîntul pe excepțiile invocate în cauză, excepția inadmisibilității invocată de intimata "" B prin întîmpinare - deși nu este vorba de inadmisibilitate ci de calitatea procesuală a contestatorului - și excepția invocată de Oficiul Registrului Comerțului de pe lîngă Tribunalul Iași privind lipsa calității procesuale pasive.
-. cons. jr., pentru contestatorul pune concluzii de respingere a excepției inadmisibilității invocată de intimata "" Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a fost citată în recurs. Cele două motive ale contestației în anulare, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 și ale art. 318 Cod procedură civilă se împletesc în cauză.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este un terț în cauză.
Întrucît cumpărătorul acțiunilor nu a făcut dovada îndeplinirii angajamentelor investiționale asumate prin contractul de cumpărare acțiuni, l- notificat pe acesta despre executarea gajului.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului are calitate procesuală, susține dl.cons. jr., solicitînd admiterea contestației în anulare pentru a se judeca recursul și cu această parte, necitată în recurs.
Pentru contestatorul "" prin administratorul judiciar I, dl. avocat pune concluzii de admitere a contestațiilor în anulare potrivit dispozițiilor art. 317 și 318 Cod procedură civilă. Respingerea excepției inadmisibilități, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 317 și 318 Cod procedură civilă. Ambele contestații în anulare sunt admisibile.
În recurs, instanța a admis recursul declarat de "" B pe motiv că s-ar fi încălcat dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea 137/2002, neexistînd notificarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului. Pornind de aici, la momentul judecării recursului se impunea citarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului ca persoană direct interesată. Recursul s-a admis pe pretinsa pasivitate a Autorității pentru valorificarea Activelor Statului care, în acest fel, nu a avut posibilitatea de a-și formula apărări în cauză.
Cu privire la motivul invocat în temeiul art. 318 Cod procedură civilă, dl. avocat susține că decizia atacată este rezultatul unor greșeli materiale prin admiterea recursului declarat de în calitate de administrator special al "" I și continuat de. Greșit, pentru că a renunțat la judecată. Instanța de recurs reține că renunțarea la judecată trebuia făcută în baza unui mandat (procuri) speciale. La dosarul de recurs s-a făcut renunțarea la judecată în temeiul art. 246 Cod procedură civilă printr-un act scris.
O a doua greșeală materială a instanței de recurs, susține dl. avocat, vizează admiterea recursului pe considerentul că nu ar fi existat notificarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului. Dar la dosar există notificarea în baza căreia Depozitarul central a modificat structura acționariatului. Potrivit art. 41 alin.( 2) din Legea nr. 137/2002, transferul acțiunilor ca urmare a executării gajului pe acțiuni se înregistrează la societatea de registru independentă, societate care, în speță, este Depozitarul central.
Concluzionînd, dl. avocat susține că ambele contestației în anulare formulate împotriva deciziei nr. 1077/22.06.2009 a Curții de APEL IAȘI sunt întemeiate și solicită a fi admise și, pe fond, respingerea recursurilor formulate de "" B și de în calitate de administrator special al ""
-. avocat, pentru administratorul special al "" I -, apreciază că nu are calitate procesuală în cauză. În recurs nu a fost citat niciodată.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a formulat cerere de înscriere mențiuni la registrul comerțului, însă cererea i-a fost respinsă ca rămasă fără obiect. Iar încheierea prin care a fost respinsă cererea de înscriere mențiuni nu a fost atacată.
În dosarul nr-, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului atacă o încheiere a judecătorului delegat la. I prin care a solicitat reînscrierea mențiunilor. Recursul este respins de Curtea de APEL IAȘI prin decizia nr. 1353/30.11.2009.
Corect instanța de recurs nu a citat Autoritatea pentru Valorificarea Acțiunilor Statului pentru că nu a atacat niciodată încheierea care a format obiectul dosarului de recurs conform Legii nr. 26/1990. În faza procesuală a recursului Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a formulat nici o cerere. Soluția instanței de recurs este corectă din acest punct de vedere susține dl. avocat.
Cu privire la contestația în anulare formulată de "" I prin administratorul judiciar, dl. avocat pune concluzii de respingere. Contestația nu se nu se încadrează în dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă. Nu există nici o greșeală materială. Prin sentința 2269 din 20.11.2009 a Tribunalului Comercial Mureș, nu și-a pierdut niciodată calitatea de administrator special al ""
Pentru intimatul "" B, dl. avocat pune concluzii de respingere a contestației formulată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului care, nefiind citată în recurs, nu are calitate procesuală.
Motivul invocat de contestatorul de în temeiul art. 317 (1) pct. 1 Cod procedură civilă nu poate fi primit întrucît nu a avut calitate procesuală în recurs. Calea procedurală a contestației în anulare poate fi accesibilă părților cu care procedura s-a îndeplinit potrivit dispozițiilor art. 85 și următoarele Cod procedură civilă.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, neformulînd recurs împotriva încheierii nr. 9521/04.09.2008 a judecătorului delegat la. I și neavînd nici calitate de petentă, nu a fost citată în recurs.
Cu privire la motivele invocate de contestatori în temeiul art. 318 Cod procedură civilă, dl. avocat susține că această cale extraordinară de atac nu are rolul reverificării deciziei și îndreptarea unor erori materiale.
Față de motivele invocate de contestatori în temeiul art. 318 pr. civilă, contestația în anulare trebuie să fie utilizată pentru îndreptarea unei greșeli de judecată, de interpretare a probelor sau a unei erori de interpretare a dispozițiilor legale, susține dl. av. dînd cu titlu de practică judiciară Decizia nr. 7439/30.09.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
-. avocat exemplifică în acest sens cu dosarul nr- al Curții de APEL IAȘI, dosar în care "" Baf ormulat cerere de intervenție, cerere care a fost respinsă. Deci, motivele formulate de contestatori în temeiul art. 318 Cod procedură civilă nu pot fi primite.
"" I prin administratorul judiciar Iai nvocat, ca motiv al contestației în anulare, necontinuitatea completului de judecată. Acest motiv, promovat prin prisma prevederilor art. 159 Cod procedură civilă, care prevede cazurile în care necompetența este de ordine publică și care face trimitere la prevederile art. 1 - 19 Cod procedură civilă, nu este fondat susține dl. avocat. completului de judecată nu este de ordine publică.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Oficiul Registrului Comerțului de pe lîngă Tribunalul Iași, dl. avocat lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
-. cons.jr. lasă, la rîndu-i, soluționarea excepției la aprecierea instanței. Cu privire la starea de pasivitate a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în recurs precizează că aceasta nu avea interes să atace încheierea nr. 9521/04.09.2008 a judecătorului delegat deoarece aceasta îi era favorabilă.
Și d-nii avocați și lasă soluționarea excepției invocată de I la aprecierea instanței.
Curtea de apel declară închise dezbaterile și rămîne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei comerciale de față;
Prin decizia comercială nr. 1077 din 22 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL IAȘIs -a respins excepția lipsei calității de reprezentant a administratorului special.
S-a respins excepția tardivității declarării recursurilor de către recurenții - administrator special al "" și "", excepție invocată de către intimata - administrator judiciar al ""
S-a respins cererea de renunțare la judecata recursului declarat de, cerere formulată de.
S-au admis recursurile declarate de recurenții și continuat de, în" împotriva încheierii nr. 9521/4.09.2008, pronunțată de judecătorul delegat la. I de pe lîngă Tribunalul Iași, încheiere pe care o casează în totalitate.
S-a respins cererea formulată de petenta "" privind înscrierea în registrul comerțului a mențiunilor referitoare la asociați juridici, capital social, cu datele cuprinse în cererea de înregistrare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
Excepția tardivității declarării recursurilor este nefondată. Potrivit art. 6 alin. (3) din Legea nr. 26/1990, republicată, privind registrul comerțului, "Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a pentru orice alte persoane interesate".
Cu adresa nr. 13164/2009, intimata Oficiul registrului Comerțului de pe lîngă Tribunalul Iașia comunicat apărătorului recurentei "" că mențiunea nr. 63168/2.09.2008 din dosarul "", în baza căreia s-a emis încheierea recurată, s-a înregistrat în baza confirmării-/2.09.2008, confirmare ce nu face obiectul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, fără însă ca intimata I să facă referire la vreun text legal.
Curtea a înlăturat apărarea intimatei I și a constatat că încheierea recurată trebuia publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru ca mențiunile cuprinse în respectiva încheiere să fie opozabilă terților. De altfel, dispozițiile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 26/1990 se corelează cu dispozițiile art. 5 din același act normativ, text care consacră principiul de aplicabilitate generală în materia asigurării opozabilității față de terți.
Cum încheierea nr. 9521/4.09.2008 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, iar recurenții au calitatea de terți față de înscrisul a cărui înregistrare s-a solicitat, Curtea a constatat că ambele recursuri au fost declarate în termenul prevăzut de art. 6 alin. (3) din Legea nr. 26/1990.
Nefondată este și excepția lipsei calității de reprezentant al administratorului special. Cererea de declarare a recursului este formulată de în calitate de administrator special al debitoarei ""
Intimata a susținut că, față de încheierea nr. 299/2 noiembrie2008 (fila 214 dosar recurs), pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic, și dispozițiile art. 47 alin. (1) rap. La art. 18 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 85/2006, debitoarei i s-a ridicat dreptul de administrare iar administratorul special nu mai putea formula cererea de recurs în numele debitoarei, ci în numele acționarilor/asociaților.
Din interpretarea dispozițiilor art. 47, alin. 1, 3 și 4 din Legea nr. 85/2006, Curtea a constatat că ridicarea dreptului de administrare al debitoarei (în condițiile prev. de alin. 1 al art. 47)va puteafi ordonată de judecătorul sindic, deci nu operează ope legis ca în situația prevăzută de alin. 4 al aceluiași articol, iar prin sentința comercială nr. 110/S/11.03.2008 judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei "", fără a dispune cu privire la ridicarea dreptului de administrare a debitoarei.
Din acest punct de vedere, administratorul special reprezintă interesele societății, inclusiv ale acționarilor/asociaților debitorului, conform dispozițiilor art. 18 alin. 1 teza I-a din Legea insolvenței.
În ceea ce privește cererea de renunțare la judecata recursului declarat de administratorul, cerere formulată de, urmează a fi respinsă.
Renunțarea la judecata recursului este un act de dispoziție ce poate fi făcut de administratorul special doar în baza unei procuri speciale, în care să se menționeze expres actul de dispoziție pentru care a fost împuternicit.
Din actele depuse la dosarul cauzei de către administratorul special nu rezultă că a fost mandatat în acest sens, astfel că instanța nu poate lua act de cererea sa de renunțare la judecarea recursului.
Cu privire la motivele de recurs formulate prin cererile de recurs, Curtea a constatat următoarele:
Ambii recurenți au invocat faptul că numitul G nu era împuternicit să depună la Oficiul Registrului Comerțului cererea de înscriere a mențiunilor referitoare la modificarea actului constitutiv.
În apărare s-au depus împuternicirile nr. FN/9.06.2008 și nr. 2831/DG/11.06.2008 (filele 208 și 209 dosar fond), cu care s-a făcut dovada calității de reprezentant al numitului G, conform art. 20 din Legea nr. 85/2006, astfel că acest motiv de recurs este nefondat.
Cu privire la transferul de proprietate asupra unui număr de acțiuni ale debitoarei, recurenta "" a susținut că are la bază dispozițiile nr.OG 36/2004, fapt necontestat de nici una dintre celelalte părți litigante.
Potrivit art. I pct. 19 din nr.OG 36/2004 (de modificare a art. 41 alin. 2 din Legea nr. 137/2002), înscrisul în baza căruia se efectuează înregistrările la oficiul registrului comerțului este notificarea formulată de către "", notificarea urmînd a fi făcută conform art. 25 din contractul nr. 22/2003 (filele 84 - 89 dosar recurs).
În lipsa unei astfel de notificări, cererea petentei privind înregistrarea mențiunilor referitoare la structura acționariatului, capitalul social, cerere ce are la bază adresa nr. 40848 din 29.08.2008 emisă de către Depozitarul Central, nu îndeplinește condițiile impuse de textul mai sus invocat.
Întemeiat este și motivul de recurs referitor la faptul că, după deschiderea procedurii insolvenței, debitoarea nu mai poate face mențiuni la oficiul registrului comerțului.
Textul art. 50 din Legea nr. 85/2006 face referire la situația în care actul juridic exista la data deschiderii procedurii, iar înregistrarea acestuia nu mai produce efecte față de masa creditorilor.
Curtea a constatat că modificarea contractului de societate s-a efectuat după data deschiderii procedurii, iar din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 50 din. 85/2006 rezultă că nici înregistrările la registrul comerțului nu mai pot fi efectuate după acest moment.
Raportat tuturor acestor considerente, Curtea a constatat că excepția lipsei calității de reprezentant al administratorului special este neîntemeiată, că recursurile sunt declarate în termen, că cererea de renunțare la judecata recursului nu îndeplinește dispozițiile legale și, în consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă urmează a fi admise recursurile declarate în cauză, iar încheierea recurată casată în sensul respingerii cererii formulate de petenta "", în cauză fiind operant motivul de recurs prevăzut de art. 304 punct 9 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii au formulat contestații în anulare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și ""
Aceste contestații în anulare au făcut obiectul dosarelor nr- și nr-.
Contestatoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a solicitat admiterea contestației în anulare și casarea hotărîrii atacate cu consecința rejudecării recursului în contradictoriu cu B, iar contestatoarea "" a solicitat admiterea contestației, rejudecarea cauzei și respingerea recursurilor.
În motivarea contestației, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului arată că aceasta se întemeiază pe prevederile art. 317 alin. 1 Cod procedură civilă și pe prevederile art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă.
Astfel, se arată că în cauza mai sus menționată procedura de citare cu contestatorul B nu a fost îndeplinită, în aceste condiții fiindu-i încălcat dreptul la apărări și la o judecată echitabilă, iar pe de altă parte arată că hotărîrea atacată este rezultatul unei greșeli materiale, instanța făcînd o greșită apreciere a textelor legale pe care și-a întemeiat decizia.
Contestatoarea mai arată că instanța de recurs și-a depășit competența deoarece nu avea posibilitatea de a stabili dacă B era îndreptățită sau nu să execute garanția imobiliară.
Contestatoarea "" arată că își întemeiază contestația în anulare pe prevederile art. 317 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă; art. 317 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă și ale art. 318 Cod procedură civilă.
În esență, contestatoarea "" arată că în mod greșit instanța de recurs a trecut la soluționarea recursurilor promovate împotriva încheierii judecătorului delegat fără citarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului care avea interes în cauză; nu a respectat principiul continuității completului de judecată, pe parcursul judecării recursurilor componența completului modificîndu-se de la un termen la altul, iar decizia contestată este rezultatul unei greșeli materiale.
În susținerea acestei idei, contestatoarea arată că instanța de recurs a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Legea nr. 137/2002, ale art. 50 din Legea nr. 85/2006 și a dispozițiilor art. 246 alin. Cod procedură civilă.
O altă eroare materială la care se referă contestatoarea este aceea că instanța a reținut că recursul declarat de fostul administrator special a fost continuat de, că "" i s-a ridicat dreptul de administrare și că încheierea judecătorului delegat la oficiul registrului comerțului trebuia publicată în Monitorul Oficial al României.
Prin încheierea din data de 9 noiembrie 2009 s-a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-, reținîndu-se că sunt îndeplinite prevederile art. 164 Cod procedură civilă.
În cauză s-a depus întîmpinăre de către "" și de către. Ambele părți au solicitat respingerea contestațiilor în principal ca inadmisibile, iar pe fond ca fiind neîntemeiate și nelegale.
Pe parcursul judecării contestațiilor în anulare, de pe lîngă Tribunalul Iașia invocat lipsa calității procesuale pasive.
De asemenea s-a invocat și lipsa calității procesuale active a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B în ceea ce privește introducerea contestației în anulare.
Analizînd cu prioritate cele două excepții invocate, Curtea consideră că excepția lipsei calității procesuale a Oficiului Registrului Comerțului de pe lîngă Tribunalul Iași este neîntemeiată, iar excepția lipsei calității active a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B în ceea ce privește introducerea contestației în anulare este întemeiată pentru următoarele considerente:
Conform prevederilor art. 85 Cod procedură civilă, judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decît după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel. Acest text de lege impune în sarcina instanței obligația de citare a părților unui litigiu în scopul de a asigura realizarea principiilor contradictorialității și al dreptului la apărare.
În cazul contestației în anulare, părțile se numesc contestator și intimat. Contestator poate fi, după caz, reclamantul sau pîrîtul de la prima instanță, apelantul sau intimatul, respectiv recurentul ori intimatul în cazul apelului și al recursului, revizuentul sau intimatul din revizuire. Cu alte cuvinte, are legitimitate procesuală activă numai persoana care a chemat în justiție și aceea împotriva căreia s-a acționat, succesorii lor în drepturi precum și persoanele care au intervenit voluntar în proces sau au fost introduse la cererea părților (sub forma chemării în judecată a altei persoane, a chemării în garanție ori a arătării titularului dreptului). Deci, terțele persoane în legătură cu care nu s-au formulat căile legale pentru a fi atrase în proces nu pot exercita contestație în anulare, chiar dacă ar fi avut interes să fie prezente în proces.
În cauza de față, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a fost parte în cauză, ceea ce duce la concluzia că nu poate exercita contestație în anulare, în timp ce Oficiul Registrului Comerțului de pe lîngă Tribunalul Iașia fost parte în proces, deci are calitate de intimat în cauză chiar dacă susține că nu are un interes.
Cu privire la motivele contestației în anulare formulate de "":
Potrivit art. 317 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare cînd procedura de citare a părții, pentru ziua cînd s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.
Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, pusă de legiuitor la dispoziția părților, prin care, în anumite condiții strict prevăzute de lege, se poate obține anularea deciziei atacate.
În speță, cererea de înregistrare a mențiunii la oficiul registrului comerțului a fost formulată de "", numai aceasta avînd calitatea de parte.
Împotriva încheierii nr. 9521/4.09.2008 putea formula recurs, în condițiile legale, atît societatea petentă cît și orice persoană interesată, aceasta din urmă dobîndind calitatea de parte în procesul avînd ca obiect recursul promovat împotriva încheierii judecătorului delegat, proces înregistrat pe rolul Curții de APEL IAȘI.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu a avut calitate de petentă și nici nu a promovat recurs împotriva acestei încheieri. Prin urmare, aceasta nu avea calitate de parte în dosarul nr- al Curții de APEL IAȘI, motiv pentru care instanța de recurs corect nu a citat-o pentru nici un termen de judecată.
Al doilea motiv invocat este necontinuitatea completului de judecată pe parcursul soluționării recursului, acest lucru constituind, potrivit contestatorului, o încălcare a dispozițiilor de ordine publică privitoare la competența care se încadrează în dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 159 Cod procedură civilă, necompetența este de ordine publică: cînd pricina nu este de competența instanțelor judecătorești; cînd pricina este de competența unei instanțe de alt grad; cînd pricina este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura. Prin urmare, necontinuitatea completului de judecată nu este de ordine publică, neputînd fi motiv pentru admiterea contestației în anulare.
Al treilea motiv invocat de contestatoare este acela care se bazează pe prevederile art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă și se referă la situații cînd hotărîrea pronunțată este rezultatul unei greșeli materiale. Acest motiv are în vedere erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, precum: respingerea greșită a unui recurs tardiv, anularea greșită ca netimbrat sau ca formulat de un mandatar fără calitate și altele asemănătoare, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Fiind vorba de un text de excepții, noțiunea de greșeală materială nu trebuie interpretată excesiv și, deci, pe această cale, nu pot fi verificate greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural. Prin urmare, motivele invocate de contestatoare în susținerea faptului că decizia atacată este rezultatul unei greșeli materiale, descrise mai sus, nu se încadrează în prevederile art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă ci se referă la o greșeală de judecată, necesitînd o reevaluare a materialului probator, a motivelor de recurs formulate împotriva încheierii judecătorului delegat, a dispozițiilor legale luate în considerare de instanța de recurs.
Față de toate aceste considerente, curtea de apel constată ca nefondată contestația în anulare formulată așa încît, în temeiul art. 317 alin. și art. 318 alin. 1 rap la art. 320 Cod procedură civilă, urmează să o respingă.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de "" și de către nu s-a precizat nici cuantumul și nici nu au fost dovedite.
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata de pe lîngă Tribunalul Iași.
Admite excepția lipsei calității procesuale active a B în ceea ce privește introducerea contestației în anulare și, pe cale de consecință:
Respinge contestația în anulare formulată de B împotriva deciziei nr. 1077 din 22 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, decizie pe care o menține.
Respinge contestația în anulare formulată de "" I prin administrator judiciar I împotriva aceleiași decizii ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier,
- -
Red.
Tehnored. /2 ex.
22.02.2010
Instanța de recurs: - - -
- - -
- - -
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Geta Sandu, Camelia Gheorghiu
