Retragere asociat. Decizia 1210/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA NR.1210
Ședința publică din data de 16 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de pârâta SC SRL P,-, județul împotriva sentinței nr. 502 din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, P,-, -. 8, județul
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 9 octombrie 2008, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a delibera și pentru a permite părților să depună concluzii scrise, în conformitate cu dispozițiile art. 156 alin.2 pr.civilă, Curtea a amânat pronunțarea la 16 octombrie 2008, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SRL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună retragerea sa din societate și în urma retragerii să se dispună asupra structurii participării la capitalul social.
În motivarea acțiunii s-a arătat că din actul constitutiv al societății lipsesc dispozițiile cu privire la instituția retragerii, iar celălalt asociat a respins oferta rezonabilă de vânzare a părților sociale.
A precizat reclamantul că asociatul nu se folosește de veniturile societății achiziționând diverse produse și a încheiat diverse acte fără acordul său. De asemenea, s-a mai menționat că reclamantul a obținut calitatea de asociat și administrator în perioada 11.03.3005 - 23.08.2006, dată la care a predat toate actele și ștampila societății celuilalt asociat.
La termenul de judecată din data de 23.10.2007 numita - a formulat cerere de intervenție în interes propriu și al societății pârâte(fila 17), solicitând pe această cale obligarea reclamantului la suportarea a din datoriile societății și să acopere sumele ridicate din casieria societății și însușite, în sumă de cca. 6000 lei, precum și să restituie obiectele de inventar ridicate fără forme legale și aflate în posesia sa.
În motivarea cererii sale, intervenienta a susținut că reclamantul solicită să se retragă din societate, fără însă a achita datoriile ce-i revin din pasivul societății, constând într-un proces-verbal de constatare a autorizației seria E nr.-.
De asemenea, s-a susținut că reclamantul a ridicat din casieria societății suma de 6000 lei pe care refuză să o restituie, iar potrivit evidenței societății, în posesia acesteia se află mai multe bunuri din patrimoniul societății pe care și le-a însușit în mod nejustificat (respectiv aparat metale prețioase, combină audio, sistem de alarmă, balanță, etc.).
La termenul din 12.12.2007 reclamantul și-a completat cererea de chemare în judecată (25) solicitând: obligarea intervenientei să achite din debitul societății calculat pentru perioada 11.03.3005 - 23.08.2006 perioadă în care reclamantul a fost asociat și administrator în societate; obligarea intervenientei să-i plătească reclamantului suma de 11.000 lei reprezentând sume de bani ridicate și însușite în interes personal din casieria societății; obligarea intervenientei să-i achite reclamantului suma de 9000 lei reprezentând:4000 lei aport capital social, 2200 lei reprezentând din c/val. sistemului de alarmă, casă de marcat, imprimantă, balanță și program calculator; 200 lei c/val. amenajări interioare sediu societate; 780 lei c/val. întocmire acte cu ocazia intrării în societate; obligarea intervenientei să achite suma de 6000 lei reprezentând c/val. contracte de amanet încasate.
Tribunalul Prahova prin sentința nr. 502 din 19 mai 2008 a admis în parte acțiunea reclamantului, a respins cererea de intervenție si a dispus retragerea din societate a reclamantului. În urma retragerii, societatea va funcționa ca societate cu raspundere limitata, cu asociat unic -, respingând, în rest, acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că din verificarea actului constitutiv al societății s-a constatat că acesta nu cuprinde prevederi referitoare la posibilitatea retragerii din societate a asociaților. Pe de altă parte, în chiar cuprinsul întâmpinării, intervenienta recunoaște că s-au efectuat demersuri pentru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă părțile nu s-au înțeles cu privire la sumele de bani pe care și le datorau reciproc.
Prin urmare, față de înțelegerile existente între cei doi asociați, care au condus practic la stoparea activității societății, tribunalul a constatat că există motive temeinice în sensul art. 226 alin.1 lit.c pentru retragerea reclamantului din societate. Mai mult, acesta a avut și calitatea de administrator, însă la data de 23.08.2006 a predat toate documentele contabile celuilalt asociat conform procesului verbal aflat în copie la fila 11, prin urmare, din acel moment, reclamantul nu s-a mai implicat în activitatea de administrare a societății.
În privința pretențiilor reciproce ale părților, instanța de fond a constatat că acestea sunt neîntemeiate intrucat potrivit art.228 alin.2 din Legea 31/1990 drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părțile sociale, se stabilesc prin acordul asociaților ori de un expert desemnat de aceștia, sau în caz de neînțelegere de tribunal.
Drept consecință, drepturile asociatului retras se restrâng la contravaloarea părților sociale calculate la momentul retragerii și la partea din patrimoniul societății calculată la valoarea economică la același moment.
Ca atare, reclamantul nu poate solicita obligarea asociatului său la plata unor sume ridicate din casierie în interes personal, sau c/val. unor amenajări efectuate în beneficiul societății și cu atât mai puțin valoarea unor taxe plătite cu ocazia înregistrării mențiunii de cesiune părți sociale.
De asemenea, a reținut tribunalul că intervenienta nu poate solicita în nume propriu obligarea reclamantului la plata sumei de 6000 lei ridicată din casieria societății, întrucât, eventualul prejudiciu aparține societății, iar nu intervenientei, admiterea unei astfel de cereri presupunând o îmbogățire fără justă cauză a celuilalt asociat.
Împotriva sentinței a declarat recurs societatea SRL și - solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii recurate, în sensul admiterii integrale a cererii de intervenție și a obligării reclamantului să restituie societății suma de 6.100 lei ridicată din casieria societății, precum și a din despăgubirile stabilite prin procesul-verbal de control.
În motivarea recursului s-a susținut că sentința este netemeinică și nelegală, deoarece cererea de intervenție a fost făcută în interesul propriu al intervenientei, dar și pentru societate.
Consideră că în mod greșit i s-a impus să timbreze această cerere, întrucât obligația de restituire este față de societate, iar recurenta -, ca reprezentant al societății, are dreptul să facă această cerere pentru societate.
Cu privire la din despăgubirile instituite prin procesul-verbal de control, situația este identică, în sensul că societatea, prin administrator, a solicitat obligarea reclamantului.
Ultimul motiv de recurs se referă la faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
1.Primul motiv de recurs este nefondat.
Cererea de intervenție a fost formulată de recurentă în nume propriu și nu în calitate de reprezentantă a societății, astfel încât, în mod corect instanța de fond a reținut că suma de 6000 lei este datorată societății și nu persoanei fizice.
Susținerea recurentei că în calitate de asociat și administrator are dreptul să facă cereri în numele societății urmează a fi respinsă, având în vedere că cererea de intervenție a fost efectuată în nume propriu si nu in calitate de reprezentanta a societatii.
În situația în care societatea SRL ar fi avut pretenții proprii în legătură cu cererea reclamantului, avea posibilitatea să promoveze în cadrul aceleiași acțiuni, cerere reconvențională în temeiul art. 119 pr.civilă.
2. Al doilea motiv de recurs este nefondat.
Eventualele datorii pe care le-ar avea intimatul-reclamant față de societate se vor regulariza odată cu stabilirea drepturilor patrimoniale la care are dreptul reclamantul ca urmare a retragerii din societate, intrucat pana la data retragerii din societate acesta raspunde atat pentru activ cat si pentru pasiv.
3. Al treilea motiv de recurs este nefondat.
Potrivit art. 274 pr.civilă partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată.
Întrucât cererea de intervenție a fost respinsă, reclamantul nu a "căzut în pretenții" față de recurenta - intervenientă, astfel încât instanța de fond nu avea temei legal pentru acordarea cheltuielilor de judecată.
Examinând cauza și prin prisma dispozițiilor art. 3041pr.civilă se constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate, judecătorul fondului aplicând corect dispozițiile legii la situația de fapt.
În consecință, în temeiul art.312 pr.civilă recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtaSC SRLcu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr. 502 din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P,-, -. 8, județul P, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./31.10.2008
f- - Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață, Valentin Niță
