Retragere asociat. Decizia 1624/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1624
Ședința publică din 8 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul R împotriva sentinței civile nr. 500/PI din 12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții intimați R & și.
La apelul nominal se prezintă avocat pentru reclamantul recurent și avocat pentru pârâții intimați.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care reprezentantele părților arată că nu au cereri de formulat.
Nemaifiind formulate alte cereri se acordă cuvântul asupra recursului de față.
Reprezentanta reclamantului recurente solicită admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii, în sensul obligării pârâților la plata sumei de 54.675 lei, reprezentând drepturi cuvenite ca urmare a retragerii din societate, cu cheltuieli de judecată în măsura în care sunt dovedite, pentru motivele detaliate în scris.
Reprezentanta pârâților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele detaliate în întâmpinare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 500/PI din 12 mai 2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalului Timișa admis cererea reclamantului R și a luat act de retragerea sa din R &, precum și de voința asociatului, în sensul continuării societății cu răspundere limitată cu asociat unic. Totodată, instanța a constatat structura capitalului social ca fiind compus din 20 de părți sociale, cu o valoare nominală de 10,00 lei, aparținând asociatului.
De asemenea, tribunalul a obligat pârâții la plata către reclamant a sumei de 30.163,50 lei reprezentând drepturi cuvenite asociatului retras, iar pârâtul persoană fizică și la suma de 2.065,00 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit actului constitutiv autentificat sub nr. 4991/24.11.1998, s-a înființat R &, având ca obiect principal de activitate " și baruri fără spectacole" (COD 5541).
Potrivit articolului 3 din actul constitutiv, capitalul social total al societății era de 2.000.000 lei (200,00 RON), divizat în 20 de părți sociale cu o valoare nominală de 100.000 lei (10 RON) între asociații și R, în cote egale de 10 părți sociale, prezentând 50% din capitalul social.
În baza art. 226 alin. 1 litera c din Legea nr.31/1990 republicată, în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul asociaților, asociatul se poate retrage din societate pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului.
Constatându-se că societatea este constituită pe durată nelimitată (Articolul 1 din actul constitutiv), iar anterior introducerii în justiție a unei cereri de retragere, asociatul reclamant a încercat să obțină acordul asociatului pârât, încercând convocarea unei adunări generale a asociaților în acest scop, instanța a apreciat ca fiind întrunite cerințele art. 226 alin.1 lit. c din Legea nr. 31/1990 și, a lua act de retragerea asociatului reclamant, ambii asociați învederând lipsa elementului esențial al contractului de societate și anume existența intenției asociaților de a colabora în desfășurarea activității comerciale (affectio societatis).
În temeiul art. 226 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 și văzând acordul asociatului pârât, tribunalul a dispus cu privire la structura capitalului social, cele 20 de părți sociale urmând a fi deținute de către asociatul unic, societatea continuând să existe în forma societății cu răspundere limitată cu asociat unic.
Cu privire la suma cuvenită asociatului retras - în fapt, drepturile acestuia fiind singurul punct în litigiu, s-a observat că, în cazul retragerii sau excluderii din societate nu se aplică regulile privind sistarea indiviziunii, Legea 31/1990 precum și Legea 82/1991 a contabilității stabilind modalități de calcul a cotei patrimoniale cuvenite pe baza ultimului bilanț contabil aprobat, ori a balanței de verificare, respectiv a cotei părți din patrimoniu format din activ și pasiv la data când s-a decis de către instanță retragerea.
Potrivit raportului de expertiză contabilă, la data de 31 august 2008, societatea figura cu un activ net negativ de 27.333 lei, în condițiile evaluării imobilului aflat în patrimoniu la suma de 49.032 lei, iar potrivit concluziilor raportului de expertiză specialitatea construcții, valoarea actuală a imobilului este de 86.188 lei, rezultând ca atare un activ net de 9.823,00 lei. Raportat la cota de capital social, văzând și cuantumul împrumutului evidențiat în contul 4552, partea cuvenită asociatului reclamant ca urmare a retragerii din societate este de 30.163,50 lei.
Cu privire la cererea referitoarea la cheltuielile de judecată, față de obiectul cererii și poziția procesuală a asociatului pârât, în temeiul art. 277 Cod procedură civilă instanța a obligat pârâtul la plata a 50% din onorariile experților avansate de către reclamant, respectiv la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.065,00 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul R solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii recurate, în sensul obligării pârâților la plata sumei de 54.675 lei, reprezentând drepturi cuvenite ca urmare a retragerii din societate, considerând că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, pentru următoarele motive:
În motivarea recursului, recurentul arată că instanța de fond, admițând cererea sa și obligând pârâții la plata sumei ce reprezintă contravaloarea părților sociale, în cuantum de doar 30.163,50 lei, a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, context în care se impune modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul obligării pârâților la plata sumei de 54.675 lei, corespunzătoare cotei sale reale de participare la capitalul social.
De asemenea, recurenta consideră că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, reținând în mod eronat "că imobilului aflat în patrimoniu a fost evaluat la suma de 49.032 lei, iar în aceste condiții a rezultat un activ net de 9.823,00 lei. Astfel, raportat la cota de capital social, văzând și cuantumul împrumutului evidențiat în contul 4552, partea cuvenită asociatului reclamant ca urmare a retragerii din societate este de 30.163,50 lei."
Din analiza raportului de expertiză specialitatea construcții, recurentul arată că valoarea de circulație a construcției a fost stabilită la suma de 86.188 lei, în aceste condiții, consideră că suma care i se cuvine este de 48.044 lei, respectiv din valoarea totală a imobilului.
De asemenea, recurentul arată că din raportul de expertiză contabilă a reieșit faptul că are dreptul ca în urma retragerii din societate de a-și recupera, în primul rând suma de 25.252 lei, sumă cu care a creditat societatea pe perioadă de la înființare și până în prezent și care nu i-a fost restituită până la această dată.
Față de cele arătate, reclamantul recurent consideră că, partea care i se cuvine din valoarea activului net reevaluat, ar fi de 73.296, respectiv J din valoarea imobilului din patrimoniul societății, la care se adaugă suma cu care a creditat societatea de la înființare și până la momentul actual.
Ținând cont de faptul că la data de 31 august 2008, societatea figura cu un activ net de 27.333 lei, recurentul consideră că partea ce i se cuvine ca urmare a retragerii din societate este de 54.675 lei, suma calculată ca fiind diferența între suma de 73.296 lei și activul net negativ suportat de fiecare asociat, respectiv 18.661 lei.
Față de cele învederate, reclamantul recurent solicită admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 54.675 lei, reprezentând contravaloarea reală a părților sociale, stabilite prin expertizele de specialitate întocmite în cauză.
În drept, recurentul a invocat prevederile art. 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă.
Pârâții intimați au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, pentru următoarele considerente:
Intimații consideră că în mod corect, prima instanță a apreciat că reclamantul este îndreptățit să primească suma de 30.163,50 lei cu titlu de drepturi cuvenite asociatului retras.
S-a arătat că prin motivele de recurs, recurentul a învederat faptul că instanța de fond a reținut în mod eronat că "că imobilului aflat în patrimoniu a fost evaluat la suma de 49.032 lei, iar în aceste condiții a rezultat un activ net de 9.823,00 lei. Astfel, raportat la cota de capital social, văzând și cuantumul împrumutului evidențiat în contul 4552, partea cuvenită asociatului reclamant ca urmare a retragerii din societate este de 30.163,50 lei." Însă, pârâții intimați învederează instanței că în cuprinsul dispozitivului instanței nu se regăsește această afirmație a recurentului, instanța reținând că potrivit raportului de expertiză în construcții valoarea actuală a imobilului este de 86.188 lei și, la această valoare rezultă un activ net de 9.823 lei.
Astfel, activul net a fost calculat ținând cont de valoarea imobilului stabilită prin expertiză, rezultând un total activ de 112.687 lei din care au fost scăzute datoriile în sumă de 102.864 lei.
Suma de 9.823 lei, reprezentând activul net împărțită la numărul de asociați (2), împreună cu suma de 25.252 lei, care reprezintă creditările efectuate de recurent față de societate, însumează 30.163,50 lei.
Astfel că, instanța de fond nu putea acorda asociatului reclamant mai mult decât i se cuvenea.
Potrivit motivelor de recurs, intimații consideră că instanța trebuia să împartă de două ori suma ce reprezintă valoarea imobilului, ceea ce este inadmisibil, arătând, totodată, că la calcularea activului net a fost inclusă și valoarea construcției (conform expertizei), împreună cu stocurile de mărfuri și disponibilitățile bănești.
În concluzie, intimații apreciază că asociații participând atât la profit cât și la pierderi, partea cuvenită asociatului reclamant ca urmare a retragerii din societate este de 30.163,50 lei.
Examinând recursul declarat de reclamant prin prisma motivelor de recurs și a prevederilor art. 304/1 pr. civ. Curtea va constata că acesta este nefondat, prima instanță pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele administrate în cauză.
Astfel, cu privire la suma cuvenită asociatului retras, acesta fiind singurul punct în litigiu, prima instanță a constatat în mod corect că, în cazul retragerii sau excluderii din societate nu se aplică regulile privind sistarea indiviziunii, Legea 31/1990 și Legea 82/1991 stabilind modalitățile de calcul a cotei patrimoniale cuvenite asociatului retras pe baza ultimului bilanț contabil aprobat ori a balanței de verificare, respectiv a cotei părți din patrimoniu format din activ și pasiv la data când s-a decis de către instanță retragerea.
Potrivit raportului de expertiză contabilă, la data de 31 august 2008, societatea pârâtă R & figura cu un activ net negativ de 27.333 lei, în condițiile evaluării imobilului aflat în patrimoniu la suma de 49.032 lei, iar potrivit concluziilor raportului de expertiză specialitatea construcții, valoarea actuală a imobilului este de 86.188 lei, rezultând ca atare un activ net de 9.823,00 lei.
Curtea constată că activul patrimonial al pârâtei, potrivit raportului de expertiză contabilă, coroborat cu raportul de expertiză în construcții (având în vedere valoarea actuală a imobilului din proprietatea pârâtei de 86.188 lei) este de 112.687 lei, iar pasivul (constând din datoriile societății) este de 102.864, rezultând un activ net de 9823 lei. Astfel, activul net a fost calculat ținând cont și de valoarea imobilului, așa cum a fost aceasta stabilită prin expertiza în construcții.
Suma de 9.823 lei, reprezentând activul net, trebuie împărțită la numărul de asociați (2), rezultând o sumă de 4911,5 lei cuvenită reclamantului, la care se adaugă suma de 25.252 lei, care reprezintă creditările efectuate de recurent față de societate, în total reclamantul având împotriva societății pârâte o creanță de 30.163,50 lei, ca urmare a retragerii sale din societate.
Calculul efectuat de reclamantul recurent în motivele de recurs este eronat, având în vedere că nu ține seama de prevederile legale privind stabilirea drepturilor asociatului retras din societatea cu răspundere limitată, în realitate prima instanță stabilind în mod corect întinderea drepturilor acestuia ca urmare a retragerii din societate.
Așa fiind, constatând că în cauză nu există motive de modificare sau casare a sentinței recurate, în baza art. 312. pr. civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274. pr. civ. reclamantul va fi obligat la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs către pârâții intimați R & și, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul R împotriva sentinței civile nr. 500/PI din 12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Obligă reclamantul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs către pârâții intimați R & și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /15.12.2009
Dact. /15.12.2009 -2 ex.
Primă instanță - Tribunalul Timiș
Judecător -
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz, Maria Ofelia Gavrilescu
