Retragere asociat. Decizia 458/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 458
Ședința publică din 24 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriel Adrian Năsui
JUDECĂTOR 2: Maria Hrudei
JUDECĂTOR 3: Floarea
GREFIER: -
S-a luat spre examinare contestația în anulare formulată de către --A și --, împotriva Deciziei civile nr. 3081 din 30 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - și - SRL prin administrator judiciar, având ca obiect retragere asociat.
La apelul nominal, la prima și a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prezenta contestație în anulare se află la primul termen de judecată și este legal timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
Raportat la cauza dedusă judecății se reține că la data de 10 februarie 2010 s-a înregistrat la dosar un înscris din partea contestatorului - --A, însoțit de dovada achitării taxei judiciare de timbru de 10 lei - chitanță în original.
Se constată că la data de 18 februarie 2010 s-a înregistrat la dosar o întâmpinare din partea intimatului, prin intermediul căreia solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
Curtea, în raport de obiectul cauzei și înscrisurile existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin decizia nr.3081 pronunțată la data de 30.11.2009 în dosar nr- al Curții de Apel Cluj a fost respinsă cererea de repunere în termenul de recurs și respins ca tardiv recursul declarat de pârâții --A și -- împotriva sentinței civile nr.427 din 04.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, obligați pârâții la plata în favoarea intimatului a sumei de 595 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că legiuitorul, prin dispozițiile art.301 pr.civ. a stabilit că termenul pentru declararea recursului se socotește de la comunicarea hotărârii.
Reclamanta nu a respectat acest termen invocând împrejurarea că hotărârea nu a fost comunicată de către instanța de fond la adresa indicată de aceasta prin cererea de recurs.
Tot astfel se reține că apărarea reclamantei prin prisma dispozițiilor art.103 alin.1 pr.civ. nu poate constitui "o împrejurare mai presus de voința ei" care să o fi împiedicat a efectua un act de procedură în termenul legal - respectiv depunerea motivelor de recurs - întrucât hotărârea instanței de fond a fost comunicată la sediul declarat de către recurentă iar o altă convenție privind o eventuala alegere a sediului procesual - în înțelesul art.98 pr.civ. - nu există. Prin urmare, se poate conchide că hotărârea instanței de fond a fost comunicată potrivit art. 86 și urm. pr.civ. iar susținerile contrare ale recurentei sunt nefondate.
Ca atare se concluzionează că cererea de repunere în termen este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare.
Prin urmare, mai reține instanța întrucât în speță nu au fost respectate dispozițiile de procedură menționate, iar în cauză nu sunt prezente motive de recurs de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, recursul fiind tardiv formulat, acesta se va respinge ca atare.
Față de cele reținute la data de 16.12.2009 recurenții au formulat contestație în anularea deciziei invocând incidența art.318 alin.1 teza I pr.civ.
În susținerea celor solicitate contestatorii arată că instanța de judecată investită cu soluționarea recursului s-a pronunțat admițând excepția tardivității cu toate că în condițiile existenței unei greșeli materiale rezultată din neîndeplinirea corespunzătoare a procedurii de comunicare a Sentintei civile nr.427/2009 de catre agentii procedurali, in baza prevederilor art.318 alin. 1 teza 1.pr.civ, se impune anularea hotararii pronuntate.
Astfel, se arată că Sentinta civila nr. 427/2009 a fost comunicata recurenților la domiciliul procesual ales, prin intermediul agentului procedural, insa pe fila de comunicare, pentru fiecare recurent in parte, nu s-a mentionat, pentru nici unul, data la care s-a efectuat comunicarea.
Or, legiutorul cand a instituit regula prevazuta de art.86 alin. 1 Cod pr.civ. a avut in vedere ca orice comunicare a actelor facuta prin agentul procedural sa se realizeze exclusiv in situatia in care comunicarea actelor se face prin înmanarea lor personal titularului sau unei alte persoane legitimate, avand acelasi domiciliu sau resedinta.
de modalitatea în care s-a facut comunicarea, prin depunerea sentintelor in cutia postala de la sediul procesual ales, recurenții au fost astfel in imposibilitatea de a calcula termenul de recurs pentru hotararea mentionata.
In mod gresit instanța de recurs a consemnat faptul că s-a invocat necomunicarea sentinței la domiciliul procesual ales deoarece niciodată nu a susținut aceasta ci faptul că dintr-o împrejurarea mai presus de voința părților acestea s-au aflat în imposibilitatea de calcula termenul legal de recurs. Dacă în procesul verbal de comunicare se menționează faptul ca sentința civila nr.427/2009a fost comunicata recurenților in data de 31 martie 2009, in partea din fila de comunicare înaintată recurenților nu poartă ștampila cu data la care s-a efectuat această comunicare și nici nu era prevăzut pe ea vreo dată de comunicare.
Prin urmare față de starea de fapt arată contestatorii ca respingerea recursului ca tardiv reprezintă greșeală materială care nu le poate fi imputată întrucât s-a promovat recursul la data la care intrat în posesia hotărârii însă datorită neîndeplinirii corespunzătoare a procedurii de comunicare nu a avut cunoștință de data la care începe să curgă termenul de recurs.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea contestației în considerarea că la dosar există dovada comunicării hotărârii tribunalului cu indicarea datei comunicării. Invocarea în apărare că pe dovada de comunicare nu există data nu poate duce la concluzia unei greșeli materiale și respectiv la incidența normei evocate.
Norma invocată în cuprinsul contestației prevede că hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
În sensul normei enunțate greșeala materială înseamnă greșeala de ordin procedural ce are drept consecință darea unei soluții greșite. Cu alte cuvinte greșeala are în vedere aspectele formale ale judecății.
În speță nu poate fi vorba de o greșeală dat fiind respingerea recursului ca tardiv întrucât la dosar nu există acte respectiv recipisa înaintată către instanță care să ateste depunerea recursului în termenul prevăzut de art.301 pr.civ. Prin urmare în lipsa unei atare dovezi nu se poate reține greșeala materială și respectiv ca fiind incidentă dispoziția art.318 pr.civ.
Desigur susțin contestatorii că au promovat recursul la data luării la cunoștință dat fiind modalitatea defectuoasă a comunicării hotărârii în raport cu art.86 alin.1 respectiv înmânarea actelor personal titularului sau unei alte persoane legitimate având aceleași domiciliu sau reședință.
Această susținere nu poate fi primită întrucât de la regula înmânării directe și personale art.92 pr.civ. a prevăzut situația afișării dacă se constată lipsa oricărei persoane la sediu. Contestatorii așa cum se observă din demersul inițiat au ales ca citarea comunicarea actelor să se realizeze la sediul procesual ales din C-N-.5. Comunicarea s-a făcut la adresa evocată - sediul ales constatându-se conform mențiunilor din procesul verbal încheiat lipsa oricărei persoane și respectiv procedându-se la afișarea conform normei menționate. Prin urmare câtă vreme au ales să primească la sediu citațiile și actele contestatorii nu se pot prevala de faptul că hotărârea primei instanțe nu le-a fost comunicată și că astfel ar fi fost în imposibilitatea promovării demersului iar reținerile instanței de recurs ar fi greșite.
Evident susțin contestatorii că nu este valabilă comunicarea făcută la sediul avocatului întrucât nu s-a prevăzut data de comunicare. Această susținere de asemenea nu poate fi primită deoarece dovezile existente la dosar (29-33) atestă data comunicării hotărârii primei instanțe ca fiind 30.03.2009. Ca atare față de cele rezultate din acte susținerile contestatorilor cu privire la comunicare și la reținerile instanței de recurs sunt nefondate și urmează a fi respinse.
Așadar față de cele arătate constatând că nu sunt incidente dispozițiile art.318 pr.civ. Curtea va respinge contestația.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatarii --A și -- împotriva deciziei nr. 3081 pronunțată la data de 30.11.2009 în dosar nr- al Curții de Apel Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red./
6 ex./04.03.2010
Președinte:Gabriel Adrian NăsuiJudecători:Gabriel Adrian Năsui, Maria Hrudei, Floarea
