Reziliere contract comercial Spete. Decizia 128/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 128/A/2008
Ședința publică de la 24 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de pârâta împotriva Sentinței civile nr.678/C/3.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru pârâta apelantă, lipsă fiind reclamantei intimate - Cons SRL T, prin Cabinet Individual de Insolvență ing..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că la dosar s-a înregistrat, din partea Cabinetului Individual de Insolvență ing., în calitate de administrator judiciar al reclamantei intimate:
- o cerere prin care învederează instanței faptul că împotriva - Cons SRL T s-a deschis procedura generală a insolvenței, depunând în acest sens, în copie, Sentința comercială nr. 622/27.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
- o adresă prin care revine și arată că nu sunt incidente prevederile art.36 din Legea nr.85/2006, nu i-a fost comunicată sentința apelată sau motivele de apel, iar practicianul în insolvență nici măcar nu a fost citat în cauză.
Mandatara pârâtei apelante depune la dosar, în original, chitanța ce face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2.024 lei și timbre judiciare în valoare de 5 lei, Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 1.916/2008 și un Ordin de încasare din 21 octombrie 2008 reprezentând plată creanță.
Solicită admiterea apelului și casarea hotărârii atacate, conform art.304 pct.5 raportat la art.312 alin 3.pr.civ.
Arată că împotriva - Cons SRL T s-a deschis procedura generală a insolvenței, prin Sentința comercială nr.622/27.03.2008 a Tribunalului Timiș, sentința atacată fiind ulterioară - 3.04.2008.
Invocă prevederile art.47 din Legea nr.85/2006, astfel că, în cauză ar fi trebuit citat administratorul judiciar numit de instanță.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față,
Constată că prin Sentința nr. 678/C/3.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- s-a constatat rezilierea unilaterală de către pârâta a Contractului de execuție nr.9/1.04.2006, începând cu data de 8.01.2007 și s-a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 112.525,59 lei cu titlu de preț al materialelor și construcțiilor efectuate în favoarea acesteia.
S-a dispus, de asemenea, obligarea pârâtei la plata sumei de 9002 lei cu titlu de penalități și în continuare de 0,1% pe zi de întârziere, începând cu data de 18.04.2007 și până la data plății efective, dar nu mai mult decât debitul restant de 112.525,59 lei.
S-a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea capetelor de cerere privind acordarea dobânzii legale și înființarea sechestrului asigurător.
În același timp, s-a dispus respingerea cererii reconvenționale formulate de pârâtă prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei reprezentând penalități de 1% pe zi de întârziere începând cu data de 8.01.2006 și până la efectuarea plății, calculate la valoarea lucrării neterminate, respectiv 37.950 Euro, în lei la data efectuării plății la care s-ar adăuga și celelalte cheltuieli de finalizare a lucrărilor corespunzătoare etapei 1.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că la data de 1 aprilie 2006 între reclamanta - " Cons" SRL T și pârâta s-a încheiat contractul de execuție nr.9 privind construirea unei pensiuni în localitatea,-, reclamanta în calitate de executant, iar pârâta în calitate de beneficiară, valoarea acestuia fiind de 57.983,19 Euro fără TVA și de 69.000 Euro inclusiv TVA, contract reziliat din inițiativa pârâtei prin adresa comunicată reclamantei la data de 08.01.2007.
În temeiul art.7.4 din contract, părțile au stabilit graficul de plăți explicitat în avans și pe etape.
Potrivit situației finale de lucrări executate și a materialelor achiziționate întocmite de dirigintele de șantier, așa cum rezulta și din declarația sa de martor, în condițiile în care, în principiu nu au existat deosebiri între devizul inițial și cel final al lucrărilor efectuate, valoarea acestora se ridica la suma de 193.435,59 lei din care pârâta a achitat doar suma de 80.910 lei, contravaloarea facturii - din data de 18.01.2006, rămânând un rest de plată de 112.525,59 lei și care constituia obiectul facturii nr. -/29.01.2007 și care a fost comunicată pârâtei prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire.
Valoarea reală a lucrărilor efectuate și a materialelor achiziționate în sumă de 193.435,59 lei a fost confirmată de către pârâtă prin anexa nr.2 la contractul de execuție, încheiată la data de 14.02.2007.
S-a reținut că, față de dispozițiile art. 7.2 din contract, care prevede că la sfârșitul fiecărei faze determinate de lucrări se emite o factură pentru lucrări real efectuate, care urmează a fi achitată în termen de 5 zile de la primirea acesteia, precum și față de art.7.3 din același contract care prevede penalități de 1% pe zi de întârziere, este îndreptățită cererea reclamantei atât cu privire la suma de 112.525,59 lei pentru pretenții, cât și cu privire la penalități.
Cât privește cererea reconvențională a pârâtei s-a reținut că nu s-a dovedit în cauză culpa reclamantei pentru întârzierea lucrărilor.
Împotriva acestei soluții a declarat apel pârâta, solicitând schimbarea sentinței în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantei, respectiv al obligării pârâtei doar la plata sumei de 4680 lei, reprezentând valoarea materialelor rămase pe șantier și a sumei de 61.214,65 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate și neachitate, precum și în sensul constatării rezilierii contractului de execuție nr.9/1.04.2006 în baza consimțământului ambelor părți.
În același timp, se solicită admiterea cererii sale reconvenționale în sensul obligării reclamantei la plata penalităților de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere, începând cu data de 1.08.2006 până la efectuarea plății, respectiv suma de 37.004,79 lei calculate până la data de 28.02.2008 și în continuare până la plata lor efectivă.
În motivarea apelului se susține că, în mod neîntemeiat a reținut prima instanță că, deși dirigintele de șantier al pârâtei - martorul -, a semnat devizul de lucrări întocmit în anul 2007 aprobând cantitățile de materiale cuprinse în deviz, această aprobare nu se poate răsfrânge și asupra prețurilor materialelor și a celorlalte costuri, cu privire la care nu avea împuternicire.
În ce privește suma restantă, pârâta apelantă o apreciază la 61.214,65 lei prin raportare la suma de 148.083 lei stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză din care se va scădea echivalentul a 17.250 Euro plătiți în 6.04.2004 și 6.000 Euro plătiți în 23.10.2006.
Cât privește penalitățile de întârziere, se apreciază că nu pot fi calculate începând cu data de 30.01.2007, întrucât reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de a-i comunica factura nr. -/29.01.2007.
În ce privește constatarea primei instanțe, de reziliere unilaterală a contractului de execuție de către pârâta apelantă, se apreciază că această constatare nu corespunde adevărului, întrucât prin notificarea din 8.01.2007 doar i-a notificat reclamantei faptul depășirii termenului de execuție, precum și împrejurarea că, în aceste condiții nu mai înțelege să continue lucrările cu reclamanta.
În ce privește cererea reconvențională, se apreciază că, în mod neîntemeiat prima instanță nu a observat că reclamanta nu și-a respectat obligația de finalizare a contractului în cele 153 de zile calendaristice prevăzute în contract, în cauză nefiind dovedit vreun motiv de exonerare a răspunderii pentru neexecutarea în termen a obligației.
Prin întâmpinare, reclamanta intimată, prin administratorul societății, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, prima instanță reținând corect starea de fapt și dispozițiile legale aplicabile.
Aceeași reclamantă intimată, prin administratorul judiciar Cabinet individual de insolvență, solicită, prin întâmpinare, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât la data judecării acesteia, la prima instanță, societatea reclamantă se afla în procedura insolvenței, astfel cum rezultă din Sentința comercială nr.622/27.03.2008 a Tribunalului Timiș.
În același context și pentru aceleași motive, inclusiv apelanta solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, se constată că apelul nu este fondat.
Într-adevăr, cu privire la nereprezentarea la prima instanță a reclamantei de către administratorul social, se constată că această împrejurare nu a fost cunoscută de către prima instanță la judecarea fondului, astfel încât nu-i poate fi imputată.
De altfel, se constată că, în calitate de reclamantă, - " Cons" SRL Tac âștigat procesul, astfel încât, neputând invoca vreo vătămare, nu va putea justifica nici interesul invocării acestei excepții.
În cauză nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006, întrucât societatea împotriva căreia s-a dispus procedura acestei legi este reclamantă, nu pârâtă debitoare.
Pentru aceleași motive, excepția se va respinge și în ce o privește pe apelantă, mai ales că aceasta nu justifică vreun interes din acest punct de vedere, un proces împotriva sa neputând fi evitat indiferent sub ce reprezentare societatea reclamantă a pornit în proces împotriva sa.
Pe fondul cauzei, nu se verifică criticile apelantei.
Într-adevăr, în mod întemeiat a reținut prima instanță că pârâta, prin reprezentantul său în șantier, martorul -, a fost de acord cu lucrările executate de către reclamantă, iar prețurile stabilite inițial în contract nu au suferit modificări esențiale. O atare modificare ar fi presupus întocmirea unui act adițional, ori a unei note de comandă suplimentare, ceea ce nu a fost cazul în speță (dosar de fond fila 156).
Fiind făcut pe baza acceptării de către reprezentantul pârâtei în șantier, părțile au fost de acord și au semnat inclusiv devizul final de la fila 10 din dosarul de fond, așa încât orice susținere legată de eventuale prețuri neacceptate de către pârâtă se dovedește a fi pură speculație.
De altfel, din declarația acestui martor, - (fila 156), rezultă că în perioada de executare a lucrărilor până la renunțarea unilaterală a pârâtei, nu au avut loc creșteri ale prețurilor la materialele de construcție.
Nu poate fi reținută nici susținerea apelantei în legătură cu faptul neprimirii facturii fiscale nr. -/29.01.2007 câtă vreme aceasta i-a fost comunicată cu confirmare de primire, astfel cum rezultă din actele de la fila 144, 145 dosar de fond.
Oricum, chiar în situația în care reclamanta nu i-ar fi comunicat factura în discuție, cum pârâta i-a notificat reclamantei la data de 8.01.2007 că înțelege să renunțe la serviciile acesteia, era obligată la restituirea prestațiilor, adică plata lucrărilor până atunci executate, sens în care se impunea inclusiv să ia legătura cu reclamanta pentru a cunoaște cuantumul acestora.
Rezultă, prin urmare că, în mod întemeiat prima instanță a stabilit exigibilitatea sumelor datorate de pârâtă, începând cu data de 30.01.2007.
În ce privește rezilierea contractului de execuție, nu se poate face abstracție de declarația unilaterală a pârâtei din data de 8.01.2007 prin care aceasta s-a exprimat neechivoc în sensul renunțării la contract, fiind fără relevanță motivele pentru care a procedat astfel, ea nefiind în măsură să aprecieze asupra culpei părților în neexecutarea contractului, prin învinuirea, în mod unilateral, a reclamantei.
În ce privește acțiunea reconvențională, în mod întemeiat s-a reținut ca fiind nedovedită de vreme ce pârâta nu a reclamat niciodată, pe parcursul executării lucrărilor, executarea acestora cu întârziere, eventuale necorelări fiind de comun acord rezolvate, pentru pârâtă prin reprezentare, de către dirigintele de șantier.
Așa fiind, cum în cauză prima instanță a făcut o temeinică apreciere a stării de fapt, stabilind în mod corect raporturile juridice dintre părți, apelul de față se va respinge ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.678/C/3.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 24.10.2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier
- -
Red.
Th.
Ex.4/21.11.2008
Jud. fond:
Președinte:Mircea NoșlăcanJudecători:Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă
