Reziliere contract comercial Spete. Decizia 164/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 164
Ședința publică din data de 8 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor G -
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SA, cu sediul în Târgoviște, Calea Câmpulung, nr.121, jud. D, prin Cabinet avocat, cu sediul în Târgoviște, Bd. -, nr.121, - parter,.3, jud. D împotriva sentinței nr. 1396 din data de 11 octombrie 2007 pronunțate de Tribunalul în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Local al municipiului V, cu sediul în V,-, jud.
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum total de 5 lei, potrivit chitanțelor nr. -/10.09.2007 și 55978/16.02.2006 și timbru judiciar de 0,3 lei, acestea fiind anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-reclamant Consiliul Local al municipiului V, reprezentat de avocat, din cadrul Baroului I, cu împuternicirea avocațială nr. 1/19.12.2007 depusă la dosar la fila 42, lipsind recurenta-pârâtă SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că prin serviciul registratură apărătorul ales al apelantei-pârâte a depus împuternicirea avocațială, precum și cerere de judecare în lipsă a cererii de suspendare formulate în cauză, după care,
Intimatul-reclamant Consiliul Local al municipiului V, reprezentat de avocat, solicită analizarea cuprinsului împuternicirii depuse de apărătorul ales al recurentei, deoarece orice mandat acordat unui apărător ales trebuie interpretat în mod restrictiv.
Arată, totodată, că insistă în susținerea excepției nulității recursului pentru nesemnare de către un reprezentant al recurentei, întrucât nu are mandat expres din partea reclamantului pentru a renunța la aceasta, solicitând instanței să se pronunțe și asupra cererii de suspendare a judecării cauzei depuse pentru termenul din data de 7.12.2008 de către recurentă.
Curtea, deliberând, respinge ca neîntemeiată excepția nulității recursului invocată de intimatul-reclamant, având în vedere faptul că la dosarul cauzei a fost depusă împuternicirea avocațială a apărătorului care a redactat și semnat cererea de recurs.
Totodată, Curtea respinge cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de recurenta-pârâtă, ca fiind rămasă fără obiect, după care,
Luând act că nu se formulează alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul-reclamant Consiliul Local al municipiului V, reprezentat de avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat.
În mod corect instanța de fond a repus cauza pe rol la termenul din data de 13.10.2007, apreciind că motivele care au determinat suspendarea nu mai subzistau. Astfel, cauza fusese suspendată deoarece în cauza ce făcea obiectul dosarului arbitral nr. 7/2006, Consiliul Local V formulase o cerere reconvențională prin care solicitase rezilierea contractului de concesionare a nr. 28096/15.08.2005. Instanța de fond a adoptat această soluție, pentru a evita pronunțarea unei hotărâri potrivnice cu hotărârea arbitrală, în speță nefiind întrunite condițiile stării de litispendență.
Cum dosarul arbitral nu a fost soluționat pe fond, cererea fiind anulată pentru netimbrare, a fost justificată măsura repunerii cauzei pe rol, cu atât mai mult cu cât modul de soluționare aad osarului arbitral nu avea o înrâurire esențială asupra prezentei cauze.
Instanța de fond a interpretat în mod corect convenția părților. Astfel, potrivit art. 132 alin.2 pct.4 s-a precizat faptul că prezenta acțiune este o acțiune în constatare și nu una în realizare a unui drept.
Se arată, totodată, că împotriva manifestării de putere a autorității publice, unui cocontractant i se recunoaște dreptul de a ataca în justiție orice act administrativ emis de aceasta.
Pe de altă parte, recurenta nu a contestat rezilierea contractului, în condițiile în care reclamantul nu a solicitat rezilierea contractului ci constatarea rezilierii contractului produsă prin voința unilaterală a acestuia.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată, dovada acestora urmând a fi transmisă prin fax, până la sfârșitul ședinței de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr. 6651/2006, reclamantul Consiliul Local al municipiului Vac hemat în judecată pe pârâta SC CO SA, pentru rezilierea contractului nr. 28096/15.08.2005.
În motivarea acțiunii, reclamantul a precizat că prin contractul de delegare a gestiunii serviciilor de iluminat public, în calitate de concedent a concesionat către SC CO SA, în calitate de concesionar, acest serviciu. În vederea derulării contractului, prin adresa nr. 36292/9.11.2005, s-a solicitat acesteia clarificarea unor aspecte referitoare la valoarea precizată în contract, care să rezulte dintr-un deviz estimativ, care să cuprindă pe fiecare capitol de lucrări elemente privind cheltuielile directe.
S-a mai solicitat ca pârâta să precizeze modalitatea de urmărire a indicatorilor de performanță, cu deosebire cel al reducerii consumului de energie electrică de 47,1 % față de consumul actual precum și cuantificarea răspunderii concesionarului în cazul nerealizării indicatorului de reducere a consumului de energie electrică. S-a mai arătat că reclamantul a emis mai multe adrese pârâtei, prin
care i s-a solicitat să detalieze cheltuielile aferente consumurilor de resurse materiale pentru fiecare produs în parte și cheltuielile cu mâna de lucru. La toate aceste solicitări, pârâta a precizat de fiecare dată alte elemente de cheltuieli, solicitând rezilierea contractului.
Întrucât nu au fost justificate tarifele, reclamanta nu a dat ordinul de începere a lucrărilor și, cu toate acestea, pârâta a solicitat nejustificat contravaloarea lucrărilor de reabilitare, modernizare și extinderea sistemului de iluminat, deși facturile au fost returnate, motivat de faptul că nu au fost realizate lucrări care să necesite decontarea acestora. S-a considerat că pârâta emite facturi ca și când aceste lucrări ar fi fost realizate, ignorând notificarea nr.13349/13.06.2006, prin care i s-a adus la cunoștință rezilierea contractului.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat în primul rând suspendarea judecării cererii în temeiul art.244 pct.1 Cod pr.civilă până la soluționarea litigiului arbitral ce face obiectul dosarului nr.7/2006 al Tribunalului Arbitral constituit de Camera de Comerț și Industrie Astfel, în acest dosar reclamanta a formulat cerere reconvențională cu conținut identic cu prezenta cerere. Pe fond, s-a solicitat respingerea cererii ce nefondată.
Prin încheierea din data de 13 octombrie 2006, instanța a dispus în temeiul art. 244 alin.1 pct.1 Cod pr.civilă, suspendarea judecării cererii până la soluționarea dosarului nr. 7/2006 al Curții de Arbitraj al
La 15.05.2007, reclamanta a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, pentru că a încetat cauza care a condus la suspendarea judecății, în sensul că a fost soluționată cauza ce a făcut obiectul acelui dosar. S-a depus în acest sens sentința nr. 85/23.05.2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr-, prin care a fost respinsă acțiunea în anulare formulată de reclamantă împotriva hotărârii nr. 10 din 27.12.2006 pronunțată de Tribunalul Arbitral. Prin încheierea din 8.06.2007, s-a dispus repunerea pe rol a cauzei, admițându-se proba cu înscrisuri și interogatoriu pentru ambele părți.
Reclamanta a formulat o cerere de precizare a acțiunii, în sensul că aceasta reprezintă o acțiune în constatare întemeiată pe dispozițiile art.111 Cod pr.civilă.
Prin sentința nr. 1396 din data de 11 octombrie 2007, Tribunalul Dâmbovițaa admis cererea reclamantului Consiliul Local al municipiului V și a constatat rezilierea contractului nr. 28096/15.08.2005 încheiat între părți.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că față de natura contractului dintre părți, în cauză sunt aplicabile în ce privește stabilirea obligațiilor părților și dispozițiile legislației fiscale, inclusiv ordinul ministrului finanțelor publice nr-, care prevede modul de întocmire a devizului estimativ de cheltuieli. În condițiile în care, așa cum rezultă din procesul-verbal din 10.05.2006, pârâta nu a înțeles să se conformeze acestei solicitări, instanța a apreciat că aceasta echivalează cu ignorarea sistematică de către concesionar a prevederilor contractului de concesiune, în sensul prevederilor art. 25 alin.2 din contract.
Or, aceasta echivalează cu rezilierea contractului fără punere în întârziere și fără vreo altă formalitate, sens în care a procedat și reclamanta, motiv pentru care în temeiul art. 111 Cod pr.civilă instanța de fond a admis acțiunea și a constatat rezilierea contractului.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta SA Târgoviște, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că prima instanță a continuat judecata, deși măsura suspendării judecății, asupra căreia a revenit, era inevitabilă, tocmai pentru nu se crea lucru judecat în speță și contrarietate de hotărâri.
În opinia recurentei, hotărârea atacată este lipsită de temei legal, întrucât se întemeiază pe dispoziții normative inaplicabile în speță și se face o interpretare a contractului de concesiune, care denaturează clauzele vădit neîndoielnice ale acestuia.
Prima instanță, dând eficiență unei reglementări inaplicabile în speță (Ordinul nr- al Ministerului Finanțelor Publice), a ignorat stipulațiile din contractul de concesiune relativ la plățile ce își datorează părțile contractante.
S-a mai susținut, totodată, că plata prin rambursarea în rate a finanțării din partea concesionarului, a "lucrărilor de reabilitare, modernizare și extindere a ", nu este în afara oricărui control din partea concedentului.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și respingerea acțiunii.
La data de 7.12.2007 recurenta a formulat cerere de suspendare a judecății, susținând că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție există o cauză conexă privind plata de către intimatul-reclamant de daune din executarea contractului de concesiune, cauză în care se discută conduita contractuală acuzată și în cauza de față.
Intimatul Consiliul Local al municipiului Vaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând, în esență, că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă, precum și cererea de suspendare a judecății formulată de recurentă, se reține că acestea sunt nefondate, potrivit considerentelor ce urmează:
Instanța de fond a procedat corect la repunerea pe rol a cauzei și la soluționarea cererii de chemare în judecată, întrucât motivul care a determinat suspendarea cauzei nu mai subzista.
Suspendarea judecății cauzei s-a dispus până la soluționarea dosarului nr. 7/2006 al Curții de Arbitraj a D, dosarul respectiv fiind soluționat prin hotărârea arbitrală nr. 10 din 27.12.2006. Cererea de care depindea dezlegarea pricinii, respectiv cererea reconvențională din dosarul arbitral, nu a fost timbrată, fiind anulată pentru netimbrare, astfel că nu se mai justifica suspendarea.
Acțiunea în anulare formulată împotriva hotărârii arbitrale nu viza greșita anulare pentru netimbrare a cererii reconvenționale și, în mod corect, instanța de fond a dispus repunerea pe rol a cauzei.
Soluția ce se va pronunța în acțiunea în anulare nu poate influența în niciun fel soluționarea prezentei cauze, chiar dacă cererile derivă din același contract.
Față de cele precizate, instanța reține că nu se poate dispune suspendarea judecării recursului, în cauză nefiind îndeplinite cerințele art.244 pct.1 Cod pr.civilă, întrucât dezlegarea pricinii nu atârnă în tot sau în parte de existența sau neexistența unui drept ce face obiectul unei alte judecăți.
Pe fondul recursului se reține că în cauză s-a constatat rezilierea contractului încheiat între părți prin voința unilaterală a autorității publice, motivat de faptul că pârâta-recurentă nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, menționate în art.22 alin.1 lit.d și art. 16 pct.12 din contract, care prevăd posibilitatea rezilierii contractului în cazul în care concesionarul nu își respectă obligațiile asumate prin contract.
Rezilierea contractului s-a materializat prin nr. 38/31.05.2006 și a fost adusă la cunoștința recurentei prin adresa nr. 13349/13.06.2006.
Instanța de fond a făcut verificările permise de clauzele convenționale de reziliere, în contract fiind inserat un pact comisoriu expres, potrivit căruia în caz de neexecutare a obligațiilor contractuale, contractul se consideră reziliat de drept nemaifiind necesară intervenția instanței judecătorești.
Instanța nu a dispus rezilierea contractului, ci a constatat că a intervenit această reziliere, conform clauzelor contractuale, pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale.
nu a pus la dispoziția concesionarului devizele estimative de cheltuieli și date privind eficientizarea consumului de energie electrică.
Deși i s-a solicitat în repetate rânduri să prezinte pentru fiecare capitol în parte cheltuielile privind materialele, manopera etc. concesionarul nu și-a îndeplinit aceste obligații ce puteau permite autorității publice să verifice derularea contractului.
În cauză fiind vorba de bani publici, în mod corect, judecătorul fondului a făcut referire la legislația fiscală pentru a fi justificate cheltuielile respective.
Rezilierea contractului nu s-a produs ca urmare a neprezentării datelor respective în forma impusă de legea fiscală, ci ca urmare a neîndeplinirii obligației ce revenea pârâtei-recurente de a prezenta informațiile legate de derularea contractului.
Așa cum se precizează și în motivele de recurs, valoarea facturii se stabilește pe baza situațiilor lunare de lucrări, acceptate de concedent, însă recurenta nu a prezentat situația de lucrări solicitată de autoritatea publică.
Reținând că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat, în cauză nefiind incident niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.
În baza dispozițiilor art. 274 Cod pr.civilă, recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, micșorate de către instanță, potrivit art. 274 alin.3 Cod pr.civilă, acestea fiind nepotrivit de mari, față de munca îndeplinită de avocat, respectiv la 10.000 RON.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge cererea de suspendare a judecății cauzei formulată de recurenta-pârâtă SA.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SA, cu sediul în Târgoviște, Calea Câmpulung, nr.121, jud. D, prin Cabinet avocat, cu sediul în Târgoviște, Bd. -, nr.121, - parter,
.3, jud. D împotriva sentinței nr. 1396 din data de 11 octombrie 2007 pronunțate de Tribunalul în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Local al municipiului V, cu sediul în V,-, jud.
Obligă recurenta-pârâtă SA să plătească intimatului 10.000 RON cheltuieli de judecată, reduse conform art. 274 alin.3 Cod pr.civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 februarie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor
- - G - - -
Grefier
- -
Red. / -2ex./28.02.2007
Dosar fond -- Tribunalul Dâmbovița
Jud. fond
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor
